Filipine

Denumita oficial Republica Filipinelor, aceasta este o tara insulara din Asia de S-E,
din Oceanul Pacific, si este inclusa in arhipelagul ce poarta acelasi nume.
Steagul este format din alb, rosu si albastru, iar pe triunghiul alb este desenat un
soare stilizat incadrat in stelute aurii in ! colturi.
"apitala acestei tari este la #anila, iar cel mai mare oras este $ezon "it%. #oneda
oficiala este Peso filipinez iar limba oficiala este &agalog ' filipineze si engleza.
Religia in Filipine este marcata de o ma(oritate de oameni ce apartin credintei
crestine )* +,-., care includ catolici, crestini, anglicani si protestanti. E/ista, de
asemenea, o minoritate semnificati0a de musulmani )!-., precum si budisti, hindusi,
agnosticii si animisti. Este centrata nu ca un sistem abstract de credinta, ci mai
degraba ca o serie de e/periente - ritualuri si adoratii care ofera continuitate in 0iata,
coeziune comunala si un scop moral pentru e/istenta. Asociatiile religioase sunt
parte a sistemului de legaturi 0itale de rudenie si alte relatii in afara familiei.
"restinismul si islamismul au fost suprapuse peste traditii stra0echi si aculturate .
Amestecurile religioase rezultate , atunci cand au fost combinate cu credinta
personala puternica a filipinezilor , au dat nastere la numeroase si di0erse miscari de
trezire spirituala . 1n general caracterizate de supranatural, aceste miscari au atras
mii de filipinezi , in special in zone precum #indanao , care au fost supuse la presiuni
e/treme de schimbare intr-o perioada scurta de timp . #ulti au fost atrasi in aceste
miscari , dintr-un sentiment reinnoit de fraternitate si de comunitate . "a e/emplele
foarte 0izibile de flagelare si rastignire reconstituite in Filipine , aceste miscari par sa
aiba putine in comun cu crestinismul sau cu 1slamismul.
Din anii +, a fost introdul un program de restructurare economica, iar tara acum are
o economie bazata mai mult pe agricultura. 1ndustria este producatoare de energie
electrica, tele0izoare, auto0ehicule, cherestea, frigidere, conser0e de peste si mobila.
Pescuitul este foarte dez0oltat ' apro/imati0 2,! milioane de tone in fiecare an. De
asemenea este remarcabila productia alimentara, chimica, te/tila, medicala,
petrochimica si electronica, e/ploatarile miniere, prelucrarea lemnului dar si
producerea de cauciuc natural.
Agricultura ramane insa tot o ramura importanta a economiei, ce foloseste peste o
treime din populatia acti0a. &ara este mare culti0atoare de porumb, ocupand al lea
loc in Asia. "ulti0a si trestie de zahar, cafea, banane, ananas, abaca, rafie, sisal,
tutun, copra ' locul 3 mondial, nuca de cocos- locul 2 mondial. Din toata suprafata
culti0ata, cam (umatate este ocupata de plantatii de orez ce este suficient pentru
consumul pe plan intern.
&urismul este o alta ramura importanta, ce este foarte bine dez0oltat in prezent.
Apro/imati0 milioane turisti 0in in Filipine in fiecare an, mai bine de (umatate dintre
ei pro0enind din S4A, "oreea de 5ord si 6aponia, tara oferind numeroase atractii
pentru turisti.
7a capitolul festi0aluri, Filipine este probabil tara cu cele mai multe e0enimente si
sarbatori de acest fel.
Astfel, numai in luna ianuarie are peste 3, e0enimente8 Festi0alul 9uraldal de pe 3,
ianuarie, de la Sasmuan, Pamparanga, Sarbatoarea celor regi, de la :asan,
#arindu;ue, Festi0alul <alamanan de pe data de 2 ianuarie, din :uiguinto,
=ulacan, =ailes de 7uces, pe ! ianuarie, la 7a "astellana, in 5egros Occidental,
Ani0ersarea 7inga%en :ulf 7anding, din Pangasinan, Sarbatoarea =lac> 5azarene,
de pe + ianuarie in #anila, Festi0alul 5inira% din Romblon, Festi0alul <inug%a?, din
9oronadal "it%, Festi0alul =inanog de pe 3,-3@ ianuarie din 7umbanau, 1loilo,
Festi0alul Sinulog, in aceiasi perioada la 9aban>acalan "it%, festi0alul 5ucilor de
"ocos, ce tine 3! saptamani si se desfasoara in San Pablo "it% din 7aguna.
Alte festi0aluri si sarbatori sunt Alta0as Santo 5iAo Festi0al - 23-22 ianuarie in
Alta0as, A>lan , Sarbatoarea #aicii Domnului de pace si buna 0oie 'pe 2B ianuarie ,
in 7a "arlota "it%, sarbatoarea 1ba(a% Ati-Ati - 2B-2! ianuarie la 1ba(a%, A>lan,
Dinagsa Ati-Atihan Festi0al ' in 2B-, ianuarie , orasul "adiz, Festi0al Sana-a? ' in
2C ianuarie in 1ordania, :uimaras, Festi0alul <inirug%a? - in ,ianuarei -@ februarie
la "alinog, 1loilo, Festi0alul =alot sa Puti - in 3 ianuarie la Pateros, =oraca%
1nternational Funboard "ub ' 3ianuarie -,! februarie in 1nsula =oraca%, Festi0alul
=oling-=oling ' 2C februarie in "atanauan, $uezon si multe altele.
=ucataria filipineza este format din alimente , metode de preparare si obiceiuri de
alimentatie e/istente in Filipine . Stilul de gatit si produsele alimentare asociate cu ea
au e0oluat de-a lungul multor secole, de la originile sale austroneziane la o bucatarie
mi/ta malaeza, spaniola , chineza si americana , precum si alte influente asiatice si
latino adaptate la ingredientele indigene si gusturile locale.
Feluri de mancare 0ariaza de la foarte simplu , cum ar fi o masa de peste sarat pra(it
si orez , la paella elaborate si cocidos create pentru petreceri , sau spaghete si
lasagna de origine italiana . Felurile de mancare populara includ 8 7echon ) intregul
porc pra(it . , longganisa ) carnati Philippinezi . , tapa ) carne de 0ita . , torta
) omleta . , adobo ) pui si D sau carne de porc fiert in usturoi , otet , ulei si sos de
soia , sau fierte pana la uscare . , >aldereta ) carne in sos de rosii tocana . ,
mechado ) carne de 0ita impanata in soia si sos de rosii . , Puchero ) carne de 0ita in
sos de rosii si banane . , afritada ) pui si D sau carne de porc fiert la foc mic intr-un
sos de arahide cu legume . , 9are - >are ) 0ita si legume fierte in sos de arahide . ,
pina>bet ) >abocha pisate, 0inete , fasole , bame , rosii tocate aromate cu pasta de
cre0eti . crocante pata ) piciore de porc pra(it in ulei. , hamonado ) carne de porc
indulcita in sos de ananas . , sinigang ) carne sau fructe de mare in bulion acru . ,
pancit ) fidea . , si lumpia ) rulouri de prima0ara proaspete sau pra(ite . .
=ucataria filipineza se distinge prin combinatia sa indrazneata de dulci ) &amis . ,
acru ) Asim . , si sarat ) A7A& . arome . 1n timp ce alte bucatarii asiatice pot fi
cunoscute pentru o prezentare mult mai subtila la li0rare, bucataria filipineza este
adesea li0rata dintr-o data intr-o singura prezentare .
"ounterpoint este o alta caracteristica in bucataria din Filipine, care 0ine in mod
natural intr-o asociere de ce0a dulce cu ce0a sarat , si duce la combinatii
surprinzator de placute . E/emplele includ 8 champorado ) un dulce terci de orez cu
cacao. , fiind asociat cu tu%o ) sarat , peste uscat la soare . E dinuguan ) o tocana
sa0uroas din sange si maruntaie de porc . , asociat cu Puto ) pra(ituri de orez dulce ,
aburite . E fructe necoapte , cum ar fi mango ) care sunt doar usor dulce , dar foarte
acre . , sunt consumate muiate in sare sau bagoong E utilizarea de branza ) care este
sarata . in pra(iturici )cum ar fi bibing>a si puto . , precum si la aromele de inghetata .
Otetul este un ingredient comun . Adobo este popular nu numai pentru simplitate si
usurinta de pregatire , dar si pentru capacitatea sa de a fi stocat zile intregi , fara a
strica , si chiar isi poate imbunatati aroma dupa o zi sau doua de depozitare . &inapa
este un peste afumat in timp ce tu%o , Daing , si dangit sunt carne 0ita sau peste
uscat la soare ' fiind foarte populare, deoarece acestea pot rezista saptamani , fara
a strica , chiar si fara refrigerare .
=ucataria in Filipine a fost in mod traditional o afacere informala si comunala centrata
in (urul 0alorii de bucatarie familiala . Filipinezii manca in mod traditional trei mese
principale pe zi 8 agahan sau almusal ) mic de(un. , tanghalFan ) masa de pranz . , si
hapunan ) cina . plus o gustare de dupa-amiaza , numit merienda ) de asemenea,
numit minandGl sau minindGl . . :ustarile sunt un lucru comun in traditia lor . "ina ,
chiar daca este masa principala , este mai mica decat in alte tari . De obicei micul
de(un sau masa de pranz este cea mai consistenta masa . Produse alimentare tind
sa fie ser0it dintr-o data si pe feluri de mancare . Spre deosebire de multi dintre
omologii lor din Asia filipinezii nu mananca cu betisoarele . A0and in 0edere influenta
occidentala , alimente sunt adesea consumate folosind tacamuri - furculite , cutite ,
linguri , dar asocierea principala de ustensile folosite la o masa filipineza este intre
lingura si furculita. #odul traditional de a manca este cu mainile , in special din 0ase
uscate , cum ar fi iniha? sau prito. Persoana care mananca 0a lua o muscatura din
felul principal , apoi mananca orez presat cu degetele . Aceasta practica , cunoscut
sub numele de >ama%an , este rar 0azut in zonele urbanizate . "u toate acestea ,
filipinezii au tendinta de a simti spiritul de >ama%an atunci cand mananca in mi(locul
naturii in timpul calatoriilor din oras , 0acante pe pla(a , si petreceri din oras.
"a si in cele mai multe tari din Asia , alimentul de baza din Filipine este de orezul.
Acesta este cel mai adesea aburit si ser0it in combinatie cu alte mancaruri . Resturile
de orez sunt de multe ori pra(ite cu usturoi pentru a face sinangag , care este ser0it la
micul de(un impreuna cu un ou pra(it si alaturi de carne sau carnati . Orezul este
adesea imbogatit cu sos sau supa alaturi de principalele feluri de mancare . 1n unele
regiuni , orezul este amestecat cu sare , lapte condensat , cacao , sau cafea . Faina
de orez este utilizat in a face dulciuri , pra(ituri si alte produse de patiserie . 1n timp ce
orezul este alimentul principal , paine este , de asemenea, comuna.
O 0arietate de fructe si legume sunt adesea folosite la gatit . =ananele ) soiul Saba ,
in special . , >alamansi , gua0e ) ba%abas . , mango , papa%a , ananasul dau un aer
distinct tropical in multe feluri de mancare , dar baza este reprezentata de legume cu
frunze 0erzi , cum ar fi spanacul de apa ) >ang>ong . , 0arza chinezeasca ) petsa% . ,
0arza 5apa ) petsa% ?ombo> . , 0arza ) repol%o . si alte legume , cum ar fi 0inetele
) talong . si fasolea lunga ) sita? . sunt la fel de utilizate in mod obisnuit . 5ucile de
cocos sunt omniprezente . #iezul de nuca de cocos este adesea utilizat in deserturi ,
lapte de cocos ) >a>ang :ata . in sosuri , si uleiul de cocos pentru pra(it . Recolte
abundente de radacinoase , cum ar fi cartofi , morco0i , &aro ) :abi . , manioc
) >amoteng >aho% . , %am mo0 ) 4be . , si cartofi dulci ) >amote . le face si pe
acestea sa fie folosite in mancaruri . "ombinatia de tomate ) >amatis . , usturoi
) ba?ang . , si ceapa ) sibu%as . se gaseste in multe feluri de mancare .
"el mai comun mod de a ser0i pestetele este de a-l pregati sarat , pra(it in tigaie sau
fript , si apoi consumat ca o masa simpla , cu orez si legume . Acesta poate fi , de
asemenea, gatit intr-un bulion de rosii sau sos acru de tamarind ca in Pangat ,
preparat cu legume si otet pentru a face sinigang , fiert la foc mic in otet si ardei
pentru a face pa>si? , sau fript peste carbune fierbinte sau lemn )iniha?. . Alte
preparate includ escabeche ) dulce si acru . , relleno )dezosat si umplut. , sau H
>inila?H )similar cu ce0iche , marinat in otet sau >alamansi . . Pestii pot fi conser0ate
prin a afumare ) tinapa . sau uscati la soare ) tu%o sau Daing . .
<rana este adesea ser0ita cu diferite sosuri . Alimentele pra(ite sunt adesea inmuiate
in otet , sos de soia , sucul stors de la 9alamansi ) 0ar Philippine sau calamansi . ,
sau o combinatie de doua sau chiar toate la un loc. Patis )sos de peste poate fi
amestecat cu >alamansi. Sos de peste sau pasta de peste -bagoong , pasta de
cre0eti )bagoong alamang. si radacina de ghimbir zdrobit )7u%a. sunt condimentele
care de multe ori se adauga la felurile de mancare in timpul procesului de gatire sau
atunci cand sunt ser0ite.
Pentru a intra in aceasta tara este necesara o 0ia, care poate fi solicitata la oricare
din ambasadele acestei tari in strainatate. Pentru 23 de zile ' in scop de 0izita, 0iza
nu este necesara. 1nsa este necesar stabilirea unui traseu turistic cu foarte mare
atentie, si totusi este necesara obtinerea confirmarii posibilitatii intrarii fara 0iza in
Filipine de la o ambasada apropiata, in cazul in care cei interesati se afla in alta tara
decat cea de domiciliu.
Este necesara o asigurare medicala de calatorie pentru a acoperi e0entualele costuri
cu ser0iciile medicale.