Studii De Securitate

Abstract: In this article I will be presenting some issues related to the hybrid war. In the competition for taking control of the Black Sea, Russia vs UE and US started a propaganda action to control public opinion. The manipulation has an important role in this equation from trendy information to disinformation.  For understanding this phenomenon I will try to answer  the  question:  What  is the truth?  The  answer  to  this  question will  help us to  identify  manipulation practices on mass-media and social network. In post-truth epoch we need these tools to win the war.  In fact this is the only way for us to win.

Keywords: truth, hybrid war, manipulation, post-truth, Black Sea

Volumul acoperă unele pete albe din istoria activităţii filatelice
româneşti, corectează unele interpretări, dar mai important decât orice mi
se pare faptul că lucrarea deschide noi direcţii de cercetare în domeniu,
nebănuite până acum. Şi tocmai prin acest aspect îşi demonstrează
caracterul ştiinţific, adresându-se în egală măsură profesioniştilor şi
amatorilor.
Este o alta abordare decat aceea cu care este de obicei tratata filatelia. Nu este privita ca un hobby ci ca o stiinta auxiliara a istoriei

This article addresses the problem of legitimation under communist rule in Romania during the epoch of Nicolae Ceausescu (1965-89) by focusing on the communist spy novels published during a particular time span, that is, 1965-77. Communist spy novels set forth a fictional character, the counterintelligence (Securitate) officer who fought on the "invisible front" against Western spies sent to Romania to steal "state secrets'". Such novels obviously obscured the repressive character of the Securitate and attempted at legitimating the communist rule.

În speranța evoluției dezbaterilor viitoare într-un spirit de corectitudine, a expunerii realității complete și a plecării de la același fond de cunoaștere în materie, voi prezenta metodele, etapele și actorii în efectuarea supravegherii tehnice.
Există două accepțiuni legale de definire și încadrare a termenului generic de ”ascultare” sau ”supraveghere”. În primul caz, vorbim despre metodele speciale de supraveghere din cadrul procesului penal care sunt reglementate la Capitolul IV din Codul de Procedură Penală (Legea nr.135/2010). În al doilea caz, vorbim despre activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului, desfășurate de către serviciile cu atribuții în domeniul securității naționale (SRI, SIE, SPP) și care sunt prevăzute în Capitolul II din Legea securității naționale (Legea 51/1991).

Ameninţarea teroristă, diversitatea şi numărul mare al dezastrelor naturale, precum şi accidentele tehnologice sunt surse care determină acordarea unei atenţii deosebite protecţiei infrastructurilor critice. Complexitatea şi interdependenţa acestor infrastructuri impun măsuri de protecţie atât la nivel internaţional, cât şi naţional. Preocupările organismelor naţionale, internaţionale, regionale şi non-guvernamentale sunt concentrate în jurul dezvoltării unor proceduri şi metodologii pentru identificarea şi protejarea infrastructurilor critice.

În lumina ultimelor evenimente ce au determinat modificarea, de către Parlament, a modalității de numire a directorului Direcţiei Generale de Protecţie Internă (DGPI) a Ministerului Afacerilor Interne, considerăm oportun a evidenția evoluția, în timp, a acestei structuri de informații, precum și noutățile generate de reforma făcută în anul 2016. De asemenea, articolul de față își propune să evidențieze importanța exercitării controlului parlamentar permanent și specific asupra acestei noi structuri de informații cu atribuții în domeniul securității naționale.

Explaining some concepts and proposing some benchmarks regarding the meaning of vague expressions/termssuch as security needs, values and interestsare necessary steps for building the language used for tackling the current challenges of the security domain.

Norme de securitate a muncii pentru turism, alimentatie publica si transport persoane cu instalatii pe cablu Preambul Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala care cuprind prevederi minimale obligatorii pentru desfasurarea principalelor activitati din economia nationala, conditii de securitate a muncii.

„Lucrarea conține o abordare cu totul aparte a istoriei aviației și cosmonauticii, prezentând cât mai obiectiv toate elementele istorice și maniera în care au evoluat, căutând să se îndepărteze cât mai mult de abordările de tip propagandistic. Din păcate, istoria aviației și cosmonauticii, dat fiind caracterul de vârf al acestor domenii, face (încă) obiectul predilect al serviciilor de propagandă, fiecare stat căutând să minimalizeze meritele celorlalte și totodată, să prezinte în mod exagerat propriile merite... Lucrarea de față a încercat să facă o expunere cât mai cuprinzătoare a tuturor celor care au avut merite în domeniul aviaticii și cosmonauticii, fără a supraevalua ori subevalua în mod nejustificat contribuțiile vreunuia, ci dimpotrivă, încercând să pună toate acestea la justa lor valoare în istoria universală a științei și tehnicii. O evaluare cât mai corectă și precisă a trecutului și a evoluției istorice nu poate decât să pună bazele unei previzionări corecte a viitorului”.
Colonel (r) Dr. Ing. RADU Marin

Mediul internațional de securitate post Război Rece este caracterizat de complexitate, dinamism și incertitudine.
Statele și organizațiile internaționale, în calitatea acestora de subiecte de drept internațional, se află într-o perpetuă încercare de evitare a situațiilor de criză ce pot fi declanșate ca urmare a apariției unor evenimente de tip „lebădă neagră”. Prin urmare, procesul de elaborare a strategiilor de securitate se complică exponențial. În aceste condiții, prognoza strategică devine un instrument de lucru indispensabil, care obligă unitatea de decizie să ia în calcul situațiile critice actuale și potențiale. De asemenea, aceasta este o etapă fundamentală nu doar în stabilirea obiectivelor ce urmează a fi duse la îndeplinire, ci și în stabilirea componentelor strategice ale securității.

Lucrarea de față își propune să analizeze rolul și impactul pe care diagnoza, prognoza și planificarea strategică le pot avea asupra procesului de elaborare a strategiilor de securitate, precum și riscurile care pot surveni în situațiile în care prognoza strategică este parțial sau chiar complet eronată.

Articolul începe de la pagina 15.

Necesitatea abordării unui asemenea subiect este, după părerea mea, crucială în contextul socio-politic și cultural global actual, întrucât problematizarea migrațiilor și a mișcării populațiilor dintr-un teritoriu în celălalt reprezintă astăzi, nu doar una dintre cauzele tensiunilor armate care au loc între marile puteri ale lumii, ci și unul dintre motivele (sau pretextele) de înarmare.

În prezenta lucrare voi prezenta în mod succint toate instituțiile constituționale care oferă cadrul de desfășurare a domeniilor de apărare și securitate națională, normele care restrâng anumite drepturi și libertăți cetățenești pentru probleme ce privește securitatea națională, precum și o instituție fundamentală exercitării cu bună-credință și în mod legitim a activității instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale – instituția controlului parlamentar.

Romania has in this period the opportunity to reconsider its conceptual, institutional and acting perspective for the National Security System, starting this approach to their adoption of a National Security Doctrine, continuing with the development of a new National Security Strategy and a White Paper for National Security. 
Center of Studies for Security, Crisis Management and Conflict Prevention thus proposes a comprehensive approach to some debate on the concept of security and on the other hand comes to propose an integrated security concept as a national projection model of comprehensive approach to security.

Mediul de securitate contemporan este tulburat de noi și noi probleme, cel mai adesea acestea având caracter neconvențional și atipic, de multe ori fără precedent în istoria cunoscută a omenirii și ridicând în fața noastră provocări tot mai serioase și mai greu de soluționat. Deoarece sunt probleme uneori greu de perceput sau de identificat, dovedindu-se de multe ori chiar foarte dificil de stabilit legătura cauză-efect și astfel, devine foarte greu de realizat o diagnoză corectă și completă asupra situației, cu atât mai puțin posibil să fie elaborate niște soluții eficace. Una dintre aceste provocări relativ recente este constituită de fenomenul global al terorismului, fenomen cu definire foarte controversată și având surse de naștere și întreținere dintre cele mai obscure. Lucrarea noastră urmărește să trateze acest fenomen din perspectiva managementului securității, sub aspectul noilor probleme pe care le ridică față de modelele clasice de management. Keywords: Introducere Înainte de a trata orice problemă de securitate s-ar cuveni să stabilm conceptual ce este în mod precis securitatea. Am abordat studiul nostru cu această chestiune, mai ales că în viziunea multor teoreticieni din domeniu securitatea este un concept sub o formă sau alta contestat. În ciuda acestui aspect general, s-a stabilit între majoritatea teoriilor formulate un relativ consens în ce priveşte fundamentul (obiectul) stării de securitate: existenţa unei anumite trăiri interioare corespunzătoare unui sentiment de siguranţă, inexistența (nu doar neperceperea de către oameni) unor riscuri/ameninţări la adresa seturilor de valori fundamentale ce definesc societatea respectivă. Teoriile însă nu au găsit o cale de consens în ce privește subiectul stării de securitate, ținând cont de corelațiile dintre securitatea stabilită la nivel internațional și cea aferentă statelor sau individului. Necesitatea aducerii unor lămuriri în această privință provine din accea că, fenomenul terorismului are particularitatea de a acționa concomiten la toate nivelurile securității, dând naștere unei alterări a stării globale de securitate, indiferent dacă fenomenul se produce doar într-un areal geografic restrâns și totodată afectând în mod direct securitatea individului, indiferent de scopurile declarate ale organizației teroriste care acționează. Această stare de lucruri naște probleme teoretice încă foarte dificile și tocmai de aceea merită să acordăm atenție acestor chestiuni. Securitatea și apariția fenomenului terorismului Deși istoria terorismului este mult mai veche, forma modernă a acestuia a apărut pe fondul dezechilibrelor din perioada ce a urmat imediat după încheierea ultimului război mondial și izbucnirea așa-numitului Război Rece. În această perioadă marcată de rescrierea granițelor și mai ales refacerea balanței mondiale de putere potrivit schemei bipolarității, problema securității a căpătat două mari înțelesuri: securitatea blocului politico-militar și respectiv securitatea naţională, în structura acestor concepte de securitate ponderea principală 1

în ultimele decenii societatea modernă a înregistrat evoluții din ce în ce mai greu de prevăzut și care nu au practic precedent. Astfel de evoluții au demontat cel mai adesea previziunile realizate în perioada războiului rece și chiar după încetarea aparentă a acestuia, exceptând poate doar preveziunea realizată la începutul anilor 80 de către Alvin Toffler. Acesta vorbea în lucrarea sa ("Al treilea val") de apariția și dezvoltarea unei societăți informaționale. Din momentul în care informația a căpătat o asemenea importanță în cadrul vieții sociale și în chiar structura și funcționarea societății moderne, s-a făcut legătura între conceptul de putere și stăpânirea informației. A devenit așadar tot mai clar faptul că lupta veșnică pentru hegemonie globală va trece în epoca informațională, astfel evoluând și mediul modern de confruntare. Una din componentele cele mai importante ale acestui mediu este așadar dimensiunea informațională, în care se desfășoară confruntarea informațională, din ce în ce mai importantă în ultimii ani. Din perspectiva aceasta devine tot mai clară necesitatea de a adopta modele noi de management al securității pentru a asigura protecția și riposta eficace în domeniul confruntării informaționale. Introducere În cadrul războiului modern 1 , confruntarea permanentă și acerbă în dimensiunea informațională reprezintă forma specifică de conflict în era informațională, desfășurată cel mai adesea de către forțe deplin specializate care utilizează mijloace specifice, cum ar fi sistemele informatice/informaționale de tip smart, capabile să acționeze în regim permanent împotriva unor ținte corespunzător determinate. În această confruntare informația este utilizată alternativ sau concomitent în mod ofensiv și defensiv, în baza unor metodologii specifice aplicate în cadrul unor operații în cadrul cărora se urmărește nu doar atingerea unor obiective și copuri legate strict de informație, ci și de mentalul și psihologia țintelor. Astfel încât, în definitiv se are în vederea o cât mai bună cunoaștere, dar totodată și realizare a influenței și dominării asupra sferei mentale, voinței și deciziei adversarului, fără a se recurge la forța armată clasică sau limitând pe cât posibil recurgerea la aceasta. Confruntarea în mediul informațional În perioada modernă, confruntarea înformațională se produce sub multiple forme 2 , ceea ce face ca stabilirea unui model unitar de management al securității să fie de multe ori foarte dificil de pus la punct. Printre formele specifice confruntării informaționale se pot enumera: • confruntarea la nivelul de comandă/control, de obicei corelată cu formele tradiționale de luptă cunoscute în cadrul confruntărilor militare clasice; reprezintă una din componentele cele mai importante ale confruntării militare din mediul informațional, bazată printre altele pe diversele modalități de exploatare a funcțiilor informațiilor din domeniul militar; • confruntarea psihologică în formele și modalitățile ei clasice, presupunând acțiuni și măsuri destinate materializării unor strategii specifice având drept scop realizarea unei permanente constrângeri psihologice și în timp, a influențării stării morale a forțelor armate (în special) dar și a populației proprii sau/și adverse, pentru a le convinge să accepte anumite decizii politice sau condițiile solicitate de forțelșe proprii; • confruntarea virtuală, de cele mai multe ori conexată confruntării informatice și cibernetice, se desfășoară în spațiul virtual, și este menită creării de imagini false sau denaturării percepției adversarului asupra situației, prin utilizarea unor mijloace virtuale; • confruntarea propagandistică și imagologică, împletită cu acțiunile de tip psihologic, considerate ca ansamblu de acțiuni și măsuri realizate deopotrivă în timp de pace și de război, prin activitatea concertată a unor structuri (de obicei) specializate, având drept scop final crearea și impunerea în fața colectivităților a unor imagini publice cât mai depreciative sau negative privind forțele adverse și politica lor, în același timp cu crearea și menținerea unei imagini cât mai pozitive pentru forțele proprii; • confruntarea (radio)electronică formată printre altele, din totalitatea acțiunilor și măsurilor destinate neutralizării sistemelor de comandă/control, dar și cele de comunicații și de informații, în același timp cu acțiunile și măsurile destinate protejării componentelor omolog proprii dar și mentinerii capacității lor de luptă sau de bună și permanentă funcționare; • confruntarea cibernetică și informatică în cadrul căreia se acționează în special asupra structurilor de tip rețea care sunt utilizate în cadrul activităților de strângerea, achiziționare, preluare, stocare și procesare a datelor și a informațiilor, dar chiar și împotriva posturilor de lucru (calculatoare) care lucrează independent, 1 2

in the era of insecurity, one by one all the systems of traditional values collapse and the forms of confrontation become more and more atypical, the means of warfare become increasingly unconventional, and we see an overriding need of the states and individuals for security; a permament attempt of the contemporary world to find a new equilibrium in a context that become increasingly troubled. The current situation is unprecedented, although the state of confrontation is an very old reality, and otherwise the great campaign of conquest and migration were frequently met in the history of the past few millennia. But today, amid the globalization and the unprecedented technological development in the recorded history of mankind, the traditional phenomena and processes take new forms and features, so we can talk about an unprecedented climate of security with respect to we still do not know the effectively solutions to apply.

În lucrarea de față voi prezenta și analiza cum s-a transpus  modelul demilitarizării în propunerea legislativă privind statutul profesional și de carieră al ofițerilor de informații. De asemenea, voi arăta contradicțiile conceptuale dintre scopul propunerii legislative și raporturile ierarhice de tip militar care se păstrează în textul legii. Totodată voi prezenta punctele tari și punctele slabe alte inițiativei legislative, încercând a afla dacă există o perspectivă de a fi reintrodusă, poate cu modificări, în procesul legislativ. Nu voi uita nici partea amenințărilor și oportunităților care apar în raport cu  riscurile pe care le poate aduce un eventual eșec al procesului de modificare a arhitecturii statutului ofițerilor de informații.

Lucrarea are ca subiect Statul Islamic în Irak și Levant (ISIS), respectiv cuprinde câteva aspecte pe care trebuie să le cunoaștem în momentul în care dorim să înțelegem abordarea ISIS pe plan internațional. Aceste informații sunt folositoare în domeniul Relațiilor Internaționale și în cel al Studiilor de Securitate.

În anii 1950, într-un articol devenit celebru , intitulat „National Security” as an Ambiguous Symbol politologul elveţian Arnold Wolfers (1892-1968) a oferit una dintre cele mai interesante definiții ale conceptului de securitate: „securitatea, în sens obiectiv, măsoară absența amenințărilor la adresa valorilor dobândite, iar într-un sens subiectiv, absența temerii că asemenea valori vor fi atacate”. Este o definiţie remarcabilă întrucât comprimă în doar câteva cuvinte cele două direcţii de analiză politică şi de securitate: pozitivismul pragmatic, obiectiv, care cuantifică securitatea prin prisma nivelului de ameninţare şi postpozitivismul, subiectiv, de percepţie, care evaluează securitatea prin nivelul de încredere în relaţia dintre state.
Divizaţi între obiectivitatea pozitivismului şi subiectivitatea post-pozitivismului, exegeţii securităţii au căutat „reţeta” unei lumi mai sigure în interiorul celor trei paradigme care structurează studiile de securitate (realismul, liberalismul şi constructivismul social) pe care le-au adaptat timpurilor şi realităţilor societale. Dacă până la sfârşitul Primului Război Mondial ordinea mondială era dictată de orgoliile unui număr restrâns de suverani asimilaţi statului , dispariţia imperiilor sau, după caz, apariţia formulelor de compromis de tipul monarhiilor constituţionale în care monarhul îşi transferă prerogativele decizionale primului ministru, au însemnat sfârşitul clasicei balanţei de putere realiste şi pătrunderea în forţă a noilor actori politici născuţi din „cenuşa” acestor imperii. Pe tot parcursul secolului al XX-lea, mediul de securitate global s-a complicat prin apariţia a 193 de state recunoscute internaţional, prin creşterea influenţei actorilor nonstatali şi prin apariţia unui actor global, (nonstatal de iure şi statal de facto) care a înlocuit puterea suveranului, respectiv opinia publică. Şi, cum procesul decizional a trecut de la formulele directe ale discuţiilor bilaterale între autocraţii vremurilor, la nevoia de a împăca o multitudine de interese, a fost creată noua arhitectură a securităţii colective de sorginte neoliberală, completată ulterior de elementele securităţii umane propuse de constructivişti rezultând formule de graniţă, interparadigmatice, hibride.
Care sunt „ingredientele reţetei” unei lumi mai sigure la început de secol XXI şi cum se regăsesc acestea în construcţia de securitate subsahariană?

Acest volum își propune să umple acest gol de cunoaștere și să ofere un instrument de dezbateri și analize, care să ducă la optimizarea activității instituțiilor de securitate națională. Volumul este util atât cercetătorilor români interesați de procesul de elaborare a strategiilor de securitate națională în spațiul euroatlantic cât și experților, analiștilor sau politicienilor care vor elabora viitoarele strategii de securitate națională sau legislația de organizare și funcționare a sistemului de securitate națională.

Das Wort "Koffer", ein unerlässliches Requisit von H. Müllers Büchern, erinnerte in Rumänien allzusehr an die Ausreiseanträge der Rumäniendeutschen und war im öffentlichen Sprachgebrauch verpönt und in Büchern und Übersetzungen gestrichen. - Rezension der Erzählung Der Mensch ist ein großer Fasan auf der Welt anlässlich der Herausgabe der tschechischen Übersetzung von Radka Denemarková (u.d.T. Cestovní pas - Der Reisepass, 2010)

Herta Müllers Beitrag zur Diskussion über die Werte "Schönheit und Freiheit" (Albert Camus) in der Diktatur unter dem Gesichtspunkt der weiblichen Erfahrung. Eine Art stumme Revolte der ästhetischen Vielfalt gegen Versuche, aus der Frau das dritte Geschlecht im  totalitären Monolithismus der Hässlichkeit./ Příspěvek Herty Müllerové k diskusi camusovských hodnot krásy a svobody v podmínkách reálného socialismu v Rumunsku. Estetická diverzita jako forma němé vzpoury proti totalitárnímu monolitismu ošklivosti.
Herta Müllers Essay für das Buch von Henriette Schroeder: Ein Hauch von Lippenstift für die Würde. Weiblichkeit in Zeiten großer Not. Elisabeth Sandmann, München (Übersetzung des Vorabsdrucks in: Die Zeit, 27.9.2014.

Mediul de securitate contemporan cunoaște mutații din ce în ce mai imprevizibile, iar scena internațională pare a fi cuprinsă de un conflict care amenință să izbucnească în orice moment, devenind un conflict deschis, violent și capabil să se răspândească rapid; deși timp de decenii sursa conflictului a părut a fi regiunea Orientului Mijlociu, mai recent, această sursă de conflictualitate globală pare să se îndrepte înspre nord, ajungând la Zona Extinsă a Mării Negre (ZEMN). Aparent, în ZEMN sunt marile resurse fosile care vor deveni importante odată cu epuizarea bazinelor de petrol/gaz din Orientul Mijlociu. Iar, momentul epuizării resurselor fosile în Orientul Mijlociu nu este departe. Astfel, ZEMN va deveni centru global de interes, iar această mișcare a sursei globale de conflict din regiunea Mării Negre va duce la necesitatea dezvoltării de noi modele speciale pentru gestionarea securității naționale. Dar de la a începe cu asta și a merge în ce direcție? Această întrebare, printre altele, atrage atenția unei cercetări științifice în acest domeniu important al securității. Scopul primordial nu poate fi altul decât să identificăm adevărul, deoarece numai pe baza acestuia putem dezvolta un model adecvat de management.

En 23.11.2017, au Marche de Livre Gaudeamus de Bucarest (Complexe Exposition). L’Edition du Centre Technique Editorial de l’Armée, a lancé une série d’ouvres intéressantes. Un attention spéciale a été concentre sur le livre Le mur du silence – incursions en science secrète. Des solutions technologiques non-conventionnelles dans l’industrie de la défense
Mots-clefs: livre, science secrete, solutions nonconventionnelles

We can see more and more clearly how in recent years the paradigms of security systems and of systems designed to the management of the intelligence for national security collapsed one by one, amid a technological breakthrough more and more accelerated and the emergence of some new challenges, most often generated by the fundamental changes in the technologies and the applied methods. These issues are directly related to the so-called revolution in military affairs, a phenomenon occurred and developed mainly in the last 15 years. This phenomenon has the ability to produce major changes in the classical paradigms on the management of intelligence for national security, and these issues must be analyzed in particular, especially when we try to adapt the management to the challenges of the present and especially, of the near future.

This short article discusses a series of Securitate documents which contain various inconsistencies, and which were written on or about the Romanian theologian Antonie Plamadeala. Examining these files, I attempt to reconstruct the case Securitate built against Plamadeala in the late 1940s, and point to errors and forgeries, which they may contain. Stated differently, I look at evidence, which may have been fabricated by Securitate in order to prove Plamadeala's alleged ties to the Legionary Movement. I do this by first laying out the series of accusations the Romanian secret police brought against Plamadeala in 1949 and the way in which it constructed its evidence to support its case against him. I then offer a succinct analysis of ways in which one may derive truth from the plethora of information such files may bring to the attention of the modern investigator, truth which, as this article shows, is often juxtaposed with untruth in Securitate archival records.

Recent, în data de 18 octombrie, la Cercul Militar Național din București, a avut loc Ediția a XIII-a a Salonului de Carte „POLEMOS” (istorie, științe politice, securitate și apărare), eveniment prin care Editura Militară a marcat Ziua Ar- matei României, dar și împli- nirea a 100 de ani de la par- ticiparea României la Primul Război Mondial şi, totodată, împlinirea a 75 de ani de la Bătălia de la Stalingrad.
Cu acest prilej au fost lansa- te mai multe titluri foarte in- teresante, dintre care o atenție aparte a atras lucrarea în două volume intitulată „Zidul tă- cerii - incursiuni în știința secretă. Soluții tehnologice neconvenționale în industria de apărare”, scoasă de Editura Centrului Tehnic Editorial al Armatei (București) în sep- tembrie 2017.
Dintre autorii acestei lu- crări tehnice deosebite s-au
remarcat bihoreanca Daniela Georgiana Golea, economist și doctorand în Informații și Securitate Națională (București), și Lu-cian Ștefan Cozma, doctor în ştiințe militare al Universității Naționale de Apărare „Carol I” (București), fizician și cercetător.
Această interesantă echipă de autori a reușit să realizeze o lucrare în care se remarcă informația istorică și tehnică inedită, în special în do- meniul tehnicii aerospațiale. Menționăm că aceste două lucrări sunt practic primele volume ale unei serii de lucrări tehnice (seria „Zidul tăcerii”) ce urmează să fie scoase de Editura Militară din București, cărți dedicate prezentării unor noi tehnologii în materie de energetică, transporturi, arma- mente, medicină etc., potrivit tematicii fiecărui volum.
Lucrările respective au o ca- litate grafică deosebită, fiind și bogat ilustrate, prezentând
europene
  și explicând tehnologii noi sau mai puțin cunoscute de publi- cul larg, așa cum ar fi tehnolo- gia vacuumpropulsiei (Liciar), tehnologia sustentației și pro- pulsiei aerodepresive (Coan- dă), tehnologia grupurilor de forță bazate pe conversia ener- giei magnetice (Moraru-Coz- ma) și altele. Cele două volume vor fi prezentate şi la lansarea
de carte de mâine de la Bibli- oteca Judeţeană (a se vedea Agenda culturală din pagina 6).
Așteptăm cu interes conti- nuarea acestei serii de lucrări pe care le recomandăm nu doar inginerilor și fizicienilor, ci și tuturor celor pasionați de știință și tehnică.

We can see more and more clearly how in recent years the paradigms of security systems and of systems designed to the management of the intelligence for national security collapsed one by one, amid a technological breakthrough more and more accelerated and the emergence of some new challenges, most often generated by the fundamental changes in the technologies and the applied methods. These issues are directly related to the so-called revolution in military affairs, a phenomenon occurred and developed mainly in the last 15 years. This phenomenon has the ability to produce major changes in the classical paradigms on the management of intelligence for national security, and these issues must be analyzed in particular, especially when we try to adapt the management to the challenges of the present and especially, of the near future.

H nr. 36 publicat în M.Of. nr. 822 din data: 12/20/2001 HP36/2001 Hotărâre nr. 36 din 18 decembrie 2001 privind adoptarea Strategiei de securitate naţională a României Parlamentul României Hotărâre nr. 36 din 18 decembrie 2001 privind adoptarea Strategiei de securitate naţională a României Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 822 din 20 decembrie 2001 Având în vedere mesajul şi solicitarea Preşedintelui României, adresate celor două Camere ale Parlamentului, pentru a adopta Strategia de securitate naţională a României, în temeiul prevederilor art. 62 alin. (2) lit. a) din Constituţia României, ale art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 52/1998 privind planificarea apărării naţionale a României, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 63/2000, republicată, şi ale art. 1 pct. 1 şi 27 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. -Se adoptă Strategia de securitate naţională a României, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 18 decembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR PREŞEDINTELE SENATULUI VALER DORNEANU NICOLAE VĂCĂROIU Bucureşti, 18 decembrie 2001. Nr. 36. ANEXĂ STRATEGIA DE SECURITATE NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI Garantarea democraţiei şi a libertăţilor fundamentale, dezvoltare economică şi socială susţinută şi durabilă, aderare la NATO şi integrare în Uniunea Europeană -Bucureşti, noiembrie 2001 -

De-a lungul istoriei, zona de est a Europei a creat întotdeauna un spațiu de interacțiune între marile puteri din est si vest, între Europa, Asia și Orientul Mijlociu (Africa), fiind un pivot al mediului de securitate european, cel mai adesea formând un adevărat ax pe care această scenă de confruntare înclinând în favoarea uneia dintre pǎrţi. Putem spune că regiunea est-europeană s-a format acum sute de ani (odată cu apariția puterii otomane și presiunea acesteia asupra puterilor occidentale, apariția puterii țariste și ulterior a puterii sovietice) ca axă pivotantă care a determinat configurația geopolitică a lumii și a dus succesiv la înaintarea sau degradarea unui imperiu sau a altuia. Într-adevăr, echilibrul dintre puterile occidentale și Imperiul Otoman, și mai târziu între Imperiul Austro-Ungar și Puterile de Est sau Imperiul Otoman și Imperiul Țarist, a fost stabilit timp de câteva secole chiar în această axă a Europei de Est. Din acest motiv, situația politică și militară a teritoriilor acoperite de axa pivot a fost întotdeauna una specială, pornind de la Marea Baltică fiind dispusă în general pe fâșia continentală, în care astăzi se află țări precum Estonia, Letonia și Lituania, o parte a Poloniei , Cehia, partea de vest a astăzi România și o parte din Serbia. Această poziționare geografică a axei pivot a dus la o tulburare politică permanentă și schimbarea granițelor în regiunile menționate. Referindu-ne exclusiv la modul în care această axă pivot a intersectat teritoriul actual al României, observăm că, în trecerea sa de la nord la sud, a cuprins Satu Mare, Oradea, Arad, Timișoara și Reșita. Oradea a jucat întotdeauna un rol important în Europa Centrală de Est, NATO recunoscând Centrul de Excelență al NATO HUMINT (HCOE) ca organizație strategică cu o contribuție remarcabilă la dezvoltarea capacității de Informații Umane în cadrul Alianței.

Europe, slowly becomes the greatest conflicted envirinment on planet. In this place are assailed african, asian, american interests and even the major religions of the world. At this moment, the european security environment, the RAF's worst problems and European security scheme is becomig more complicated and harder to understand. Undoubtedly, Germany and Russia are currently the main actors on the European stage. And the maor games are being made between these two powers. Our paper proposes a scenario and focuses on current facts from the perspective of this imaginary scenario. Is it a simple exercise in geopoliticsand security analysis, or a bleak prediction for the European future? Introducere Mediul de securitate european este tot mai tensionat și securitatea, sub toate formele și componentele sale se transformă încetul cu încetul în insecuritate. Absența securității începe să fie tot mai evidentă iar relațiile internaționale relevă tot mai mult încordarea și tendința tot mai evidentă de a se trece la soluții militare. Această stare a lucrurilor ridică o serie de întrebări privitoare la jocurile reale de interese din spațiul european și actorii acestei scene. Nu putem să nu constatăm cu ușurință faptul că Iranul nu reprezintă nici pe departe vreo amenințare pentru Europa și nici nu se poate pune în mod serios problema vreunui atac cu rachete balistice intercontinentale din partea Iranului pe direcția Europei Centrale și Estice. În cel mai grav caz, Iranul va ataca Israelul, adică ofensiva iraniană se va purta pe cu totul altă direcție decât nord-este sau nord-vest. Dacă se va pune vreodată problema pornirii unei ofensive Iranul va ataca dușmanii săi, iar nu state aflate la mare distanță și cu care nu are niciun diferend. Nu orice dușman ci dușmanul său cel mai apropiat: Israel. De bună seamă, Iranul are posibilitățile tehnologice de a realiza rachete balistice intercontinentale și chiar dispune de astfel de lansatori. În ipotesa în care Iranul ar ataca utilizând rachete balistice și focoase de tip NBC (nuclear, biologic, chimic) interceptarea rachetei respective nu ar avea nicio utilitate, ba dimpotrivă ar maximiza efectele încărcăturii neconvenționale. Lăsând deocamdată la o parte Iranul, constatăm că în Europa confruntările se produc între statele europene, fără a avea nicio legătură reală cu Iranul și interesele din jurul acestui stat islamic. Dintre toți actorii scenei europene se desprind în special doi: Germania și Rusia. La o oarecare distanță, în schema geopolitică apare și Turcia, chiar dacă deocamdată prezența sa este încă destul de discretă. Importanța regională a Turciei este la ora actuală foarte greu de prevăzut, acest stat putând să ne rezerve mari surprize, răsturnările de situații în cadrul NATO, realizate de către Turcia fiind o posibilitate destul de ușor de preconizat dar greu de estimat ce-ar putea să însemne aceste evenimente în conținutul lor. Se fac deja diverse scenarii pe această temă. Scenariul nostru nu va include însă nici Turcia, nici Iranul, pentru că ar însemna să

the activity of intelligence agencies is largely dependent on the ability of perception and processing of data and information of human mind at the individual or collective level. It is therefore clear that to make means/methods in order to influence this ability, would open unimagined ways in terms of protection for the own data and information, but not least the intoxication of the enemy with false elements, altering its capacity of perception and/or processing the data and information. All these things depend on their end of the subjective factors related to how the human sensory apparatus works. Man has a vast network of sensors, corresponding to the five senses, along with the brain function of analysis/interpretation/processing of data/ informations. The logical-rational processes are performed in the brain, which usually transforms the outside signals in data and also can transform data into information that could become later (eventually) the knowledge. Precisely in this subjective process we can intervene in order to prevent the central nervous system of the opponent to perceive correctly, to form the right starting data and to process them well in order to get the accurate informations. Also, we can aim to alterate the processes of decision that takes place in the brain of the enemy. The existence of certain combat means capable of influencing the human sensory perceptions, but also the processes analysis/ decision of the brain, could be an outstanding achievement and a great advantage for the intelligence agencies. It will be necessary, as a direction of research/development to be set in purpose to achieve the means/methods of subliminal influencing the opponent. It is necessary a scientific approach of this subject in order to clarify some issues and even to lead the way in this promising new field that will offer new possibilities for the action of intelligence agencies. Rezumatul: activitatea de intelligence este în mare măsură dependentă de capacitatea de percepție și procesare a datelor și informațiilor la nivelul mentalului uman individual sau colectiv. Este așadar cert faptul că a pune la punct mijloace/metode care să influențeze această capacitate, ar deschide căi nebănuite în ceea ce privește protecția datelor și informațiilor proprii dar nu în ultimul rând intoxicarea adversarului cu elemente false, prin modul eronat în care acesta percepe sau/și procesează datele și informațiile primite. Toate aceste lucruri depind, în cele din urmă, de factori subiectivi legați de modul în care aparatul senzorial omenesc funcționează. Omul dispune de o vastă rețea de senzori, corespunzători celor șase simțuri, alături de funcția de analiză/ interpretare/procesare de la nivelul creierului. Procesele logico-raționale desfășurate în creier sunt cele care transformă semnalele din exterior în date iar datele le poate transforma în informații, apoi (eventual) în cunoștințe. Tocmai în cadrul acestui proces subiectiv se poate interveni în sensul de a împiedica sistemul nervos central să perceapă corect, să formeze datele juste de pornire, să proceseze bine și să obțină informațiile corecte. De asemenea, alterarea proceselor de decizie din creier constituie un scop. Existența unor mijloace de luptă capabile să influențeze percepțiile senzoriale ale omului dar și procesele de analiză/decizie din creier, reprezintă o realizare de excepție și un mare avantaj pentru forțele de intelligence. Va trebui deci, ca o direcție de cercetare/ dezvoltare să fie stabilită în scopul punerii la punct a unor mijloace/metode de influențare subliminală a adversarului. Este necesară abordarea acestui subiect de o manieră științifică în

The purpose of this study is to review Secret Agents and the Memory of Everyday Collaboration in Communist Eastern Europe, edited by Péter Apor, Sándor Horváth, and James Mark and Antropologia donosu [Anthropology of Denunciation] edited by Jarosław Syrnyk and Rober Klementowski. The review focuses on the political circumstances of the founding of institutes of memory in Eastern Europe, their differing research approaches and dealing with the communist past. In its second part, different patterns of collaboration and forms of refusal are analyzed.

Material dezvoltat în cadrul programului finanţat de Black Sea Trust al German Marshall Found OPȚIUNI DE SECURITATE I.Mediul internațional de securitate 1.1. Securitatea europeană 1.2. Rolul NATO în integrarea şi acomodarea noilor aliați 1.3. Securitatea în bazinul Mării Negre 1.4. Rolul Rusiei în vecinătatea sa apropiată şi noile sale provocări 1.5. Schimbarea naturii relațiilor internaționale II.Specificul securității în RM 2.1. Conceptul şi bazele securității în RM 2.2. Strategia de apărare 2.3. Concepția securității naționale 2.4. Legea secretului de stat şi legislația cu privire la informarea publicului în domeniul securității şi apărării 2.5. Statutul de neutralitate şi Transnistria III. Harta riscurilor şi amenințărilor de securitate 3.1. Metodologia, definiții şi utilitatea practică 3.2. Riscuri şi amenințări de natură globală 3.3. Riscuri şi amenințări de natură regională şi locală 3.4. Vulnerabilități şi disfuncționalități în RM 3.5. Costuri de securitate pentru RM IV. Opțiuni de securitate 4.1. Modelarea opțiunilor de securitate pt RM 4.2. Validitatea opțiunilor de securitate pt RM: fezabilitate, credibilitate, sustenabilitate, negociabilitate 4.3. Conformitatea cu opțiunile politice ale RM 4.4. Costuri şi beneficii de securitate V. Convergența reformelor pentru aderarea la NATO şi UE. 5.1. Rolul NATO în arhitectura de securitate europeană 5.2. Reformele pentru aderarea la NATO şi UE 5.3. Incompatibilități PESC, PESA, Rusia Concluzii şi recomandări

Due to globalisation and the information era in which we live the national security notion transcends state borders and becomes defined by the necessity of assuring the cyber/digital security, as universal method used to store information or give access to resources. It is not an overstatement to qualify the cyber threats, as an effect of the globalization phenomenon, which allows the transfer and access of information and resources from anywhere and anytime, as being one of the biggest threats at the level of national security and of global security in general. Extremist religious groups, organized crime cartels or any other law destabilizing entities have started changing their attack tactics in the era of globalization. It is less expensive, less riskier and at least the same destructive to use the information technology, from undercover, in achieving their objectives than deploying the terror or law destabilizing actions of classical modus operandi (e.g. plans highjacking , hostage takeover, suicide bomb attacks etcetera). Conceptul Globalizarii Globalizarea a schimbat în secolul XXI structura modalităţilor de interacţionare între diferite state şi organizaţii şi ca atare a determinat şi transformarea organizaţiilor de intelligence. Dacă până în secolul XXI intelligence-ul a funcţionat ca un corolar al exercitării puterii militare, fie că discutăm în context de expansiune/agresiune, fie că discutăm în context de apărare teritorială sau al intereselor naționale, secolul XXI schimbă acest context primordial de ordin militar într-unul de ordin economic, financiar sau de sorginte al intereselor comerciale. Globalizarea a început să se dezvolte la începutul secolului XXI ca urmare a progresului industrial. Globalizarea a apărut în mediul de afaceri ca urmare a încercării şi reuşirii în cele mai multe cazuri de reducere a costurilor de producţie. Astfel, societățile comerciale ale statelor dezvoltate au început să îşi deschidă sucursale în aproape toate ţările din lume, excepţie făcând unele state din lumea a treia unde interesul comercial sau de exploatare era prea scăzut. Plecând de la acest principiu, conceptul de globalizare apare ca urmare a necesităţii de cunoaştere şi transmitere a informaţiei. În era modernă, informaţia reprezintă totul şi rapiditatea cu care aceasta este transmisă de la un capăt al globului la celălalt face diferenţa între supremaţia unei entităţi, fie ea corporaţie multinaţională sau stat şi ceilalţi competitori. Începutul progresului tehnologic şi efectul de globalizare prin încercarea de reduceri de costuri de producţie, gestionarea resurselor de cercetare şi dezvoltare, cât şi accesarea informaţiei dinspre şi către straturi sociale, culturi şi organizaţii cât mai diverse face că dinamica dezvoltării, a progresului ştiinţific şi social să fie mai pronunţată. Tendințe în Globalizare 1

The contemporary conflicts have taken a completely different physiognomy compared to the classical, mainly because of the multidimensional modern environment of confrontation. The near future confrontation environment tends to be characterized by a wide spectrum of actions undertaken within a multidimensional space corresponding to several ways of confrontation: informational, cybernetic, media, propaganda, psychological, economical, spatial, cultural, geophysical etc. This comprehensive update of the physiognomy, content and dynamics of modern warfare will overwhelming influence the ways to achieve the security management. This paper aims at highlighting some aspects of the modern multidimensional confrontation and how they overall influence the security management. We don't intend to provide solutions for management, but only to highlight certain aspects that the modern management should take into account.

Rezumat: În ultimii ani, cu toate că nu a fost recunoscută încă official, criza energetică mondială și-a făcut tot mai mult simțită prezența, mai ales prin creșterea conflictualității la nivel global sau regional. Zonele de conflict sunt, nu întâmplător, exact acelea în care se găsesc importante resurse energetice fosile, cum este de exemplu bazinul Mării Negre și așa-numita "zonă extinsă a Mării Negre". Accesul la resursele fosile din această regiune au făcut ca interesele rusești și cele americane să se izbească de o manieră tot mai brutală, consecințele regionale și globale fiind încă de domeniul imprevizibilului, într-o anumită măsură. Pe acest fond de insecuritate devine tot mai important să găsim soluții tehnologice ușor aplicabile care să ne permită satisfacerea nevoilor de securitate energetică fără a mai depinde de resursele fosile clasice. Una din aceste soluții este reprezentată de prelucrarea și utilizarea materiei vegetale "moarte", inclusiv a unei părți a deșeurilor din regiunile urbane, în scopul transformării lor în combustibili. Cuvinte cheie: impactul biomasei asupra securităţii energetice, resursa forestieră Abstract: In recent years the global energy crisis, though officially unrecognized, made its presence felt more and more, especially by increasing the conflict at global or regional level. That conflict zones are not incidentally, just those where there are important fossil energy resources. For example, the Black Sea region and the so-called " Extended Black Sea Region". The problem of access to the fossil resources in this region have made the American and Russian interests to collide each over in a more brutal manner, the regional and global consequences being still unpredictable, to a certain extent. Against this background of insecurity, it becomes more important to find the easily applicable technological solutions which allow us to satisfy the energy security needs without reliance on traditional fossil resources. One such approach is the processing and use of "death plant" materials, inclusive of some waste from urban areas, to be transformed into fuel. Introducere O posibilă soluție în cadrul crizei energetice ar putea veni dintr-o direcție cu totul neașteptată: materia vegetală moartă, biomasa (densitatea organismelor vii dintr-o unitate de masă) de natură diversă și o mare parte din cadrul gunoiului menajer provenit de la marile aglomerări urbane. O asemenea posibilitate tehnologică ne îndreaptă atenția către oportunitatea realizării de investiții la scară industrială în dezvoltarea unor noi tehnologii si a echipamentelor aferente, bazate pe utilizarea sub formă de combustibil a unor brichete (peleți) obținute din material lemnos (provenit de la deșeurile lemnoase specifice ramurii industriale de prelucrare a lemnului) dar și din biomasă având o altă proveniență decât cea lemnoasă. Din aceste prime observații rezultă necesitatea găsirii unor soluții tehnologice care să permită utilizarea la un randament cât mai mare a tuturor surselor de biomasă, fie ele de proveniență naturală sau antropică, de natură vegetală sau animală, și integrarea acestor materii în cadrul unui singur tip de combustibil care să poată fi produs relativ ușor, fără a implica procese industriale complicate sau costisitoare, poluante sau periculoase pentru personalul implicat.