intrarea în cetate
sanţul de apărare
privire de ansamblu de pe o terasă din apropiere
bustul Doamnei Stanca, soţia lui Mihai Viteazul, ce a locuit în Făgăraș o perioadă de timp
Undeva în secolul al X lea, se vorbea că pe aici era ridicată o cetate de pământ, situată lângă sau pe o terasă a Oltului.
Mai târziu, în 1310 este atestată documentar o cetate fortificată în zonă, numită pe hărţile vremii ,,Terra Blachorum" sau Tara Românilor( blah sau vlah însemna român).
Cetatea este reconstruită și puternic fortificată( ziduri de până la 6 metri grosime!), adoptând stilul arhitectonic al renașterii transilvanene din secolele XV-XVIII, după care,,beneficiază " de construirea unor turnuri de apărare și a unui șanţ cu apă, ceea ce o aşează în rândul celor mai fortificate si sigure cetăți din Transilvania.
Dupa restaurarea din perioada comunistă, aici este amenajat un muzeu etnografic și de istorie al Ţării Făgăraşului, iar în perioada în care eu am facut armata, aici funcționa și o terasă splendidă.
Sanţul cu apa există si azi si ofera o imagine de zona sud-germana sau vest-franceza, stricata din păcate, de blocurile comuniste și de uriașa catedrală ortodoxa ce se construieste în mijlocul orașului.
Dorintele si orgoliile unora strica si ce avem mai de pret. În loc să punem în valoare un monument de o asemenea anvergura, îl,,trântim" în ograda istoriei, și ridicăm cu nesăbuință( semn de frustrare balcanică) gigantice lăcaşuri de cult, lăcaşuri care-si puteau găsi loc oriunde în acest oras, dar nu la 100 de metri de cetate si nici în parcul central!
Am zis !?