Sanctuarele culturii Precucuteni - Cucuteni

ANGVSTIA, 12, 2008, Arheologie, pag. 9-40 Sanctuarele culturii Precucuteni - Cucuteni1 Cuvinte cheie: Neolitic, viaţă spirituală, Precucuteni – Cucuteni, sanctuare, inventar cultic Key words: Neolithic, religious life, Precucuteni-Cucuteni, sanctuaries, cultic inventory Abstract In the present paper, we introduce the readers in the problem of the sanctuaries from Precucuteni and Cucuteni cultures. The shrines and the cult pieces show that there were religious practices going on, and not magical ones, as it is usually stated. We consider that the archaeological remains represent proves for the beginnings of a religious rite. The Propudnja models clearly show us the rite of cultic grinding, the grinders and the series of rituals connected to them. Some special cult buildings have monumental inventory: oven for ritual burning, the throne, a bench, cereal depositing cassettes, clay figurines, sometimes very big. All these elements have small replicas in the house models from Precucuteni and Cucuteni cultures, also found in very important sites from the Balkan area (Anzabegovo, Vrbjanska Čuka, Mađari, Ovčarovo, Sitagroy). Another problem which we study is the cultic writing and the religious symbolism, or the sacred numerology, all of these documented on many clay plates from Perieni, Glăvăneşti, Tărtăria, Orăştie, Turdaş, Phafos, Karanovo, Lozna. We notice that the dates provided by the researchers are not always complete, lacking a full description of the pieces and their state of preservation. The sanctuaries and the house shrines, besides the house models, very spread in Europe, show traces of a very rich religious life. Generalităţi şi definiţii Coloane duble, monumentale, din piatră, în centrul sanctuarului, apar încă de la Göbekli Tépe, decorate cu basoreliefurile animalelor vânate (fig. 1), aşa încât nu trebuie să ne mirăm când la Gura Baciului în centrul staţiunii apăreau două gropi, foarte probabil de la coloanele sau arborii lumii. Studiul sanctuarelelor din Semiluna Roditoare din PPN vor schimba radical opiniile noastre privind naologia, dar şi despre arta monumentală din Europa şi Orientul Apropiat. Lepenski Vir este o reflecţie a acestor manifestări şi nu mai reprezintă un fenomen straniu, ci este o parte a unei lumi mai mari. În sanctuarele din PPN s-au păstrat statui monumentale (Nevali Çori), coloane monumentale (Göbekli Tepe) sau instalaţii (vetre, altare, intrări: ‘Ain Ghazal). Ceea ce se petrece în sanctuarele din sud-estul Europei în Neolitic şi Epoca Cuprului se leagă de o mitologie care circula o dată cu civilizaţiile. Numerologia sacră apare încă din zorii civilizaţiei paleolitice la Cosăuţi, Mitoc şi altele6. Din Mezoliticul european sunt sanctuare sau altare cu statui monumentale (Lepenski Vir: altare, mese, statui) sau Neoliticul timpuriu (Çatal Hüyük; Achilleion, Mađari, Gura Baciului, ş.a.) dar şi din Neoliticul dezvoltat (Vinča, Parţa), dar mai ales din cel târziu (Kormadin, Uivar, Gomolava, Predionica, Vestö-Mágor, Hodmezövásarhely, Vrbianska Čuka) şi din Epoca Cuprului (Gumelniţa: Cultura Cucuteni, una din marile civilizaţii europene ale epocii cuprului, o oferit şi pentru spiritualitatea preistorică a Europei numeroase obiecte şi capodopere legate de viaţa religioasă. A studia templele, sanctuarele, conţinutul, contextul istoric, cultural şi religios, dar mai ales, rolul, locul şi funcţionalitatea sanctuarului sau a părţilor dintr-un sanctuar este o necesitate actuală. În aceeaşi măsură sunt importante depunerile de obiecte cu caracter cultic, sacru sau inventar religios. Mulţi colegi se sfiesc a vorbi de temple2, dar ele există încă din Neoliticul preceramic PPN A şi B din Orientul Apropiat, la Göbekli Tépe (Fig. 1), Nevali Çori şi Çayönü3, cuprins între 9.000 şi 8.000 î.Ch.4. Atât de evoluate sunt manifestările artistice în piatră (sculpturi, basoreliefuri, semne, simboluri ş.a.), încât pe bună dreptate unii arheologi se întrebau metaforic dacă celebrele descoperiri de până acum de la Çatal Höyük reprezintă o periferie sau un centru5. Lucrate la început în piatră, iar mai apoi în lut, sanctuarele sau părţi ale lor, altarele, elementele de cult sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri, aşa cum s-a precizat din PPN, fără a ne adânci în negura vremurilor paleolitice, când sunt pomenite primele sanctuare cu cunoscutele lor picturi din civilizaţia franco-cantabrică. 9 GHEORGHE LAZAROVICI, MAGDA LAZAROVICI Tangâru, Căscioarele, Dolnoslav, Topolniţa), fără a vorbi de zecile de sanctuare (Sabatinovka, Truşeşti, Târgu Frumos, Isaiia, Buznea, ş.a.), machetele de sanctuare din cultura Cucuteni, altarele şi depunerile votive, extrem de numeroase în această ultimă civilizaţie (Ghelăeşti, Poduri, Isaiia, Scânteia, ş.a.), ce atestă o liturgică preistorică7. Uneori, numărul mare de sanctuare în unele staţiuni ne determină să ne gândim la existenţa unor “oraşe/târguri sfinte”, cum sunt cele de la Çatal Höyük, Lepenski Vir, Truşeşti sau Parţa, unde numărul mare de sanctuare, în comparaţie cu alte staţiuni, permit sau presupun asemenea interpretări. Într-un studiu anterior destinat naologiei, am analizat o serie de părţi sau elemente din sanctuare cum ar fi intrarea, altarul, coloana, statuia monumentală, banchete, vatra, cuptorul, pe marginea cărora am făcut scurte interpretări8. Toate acestea ne îndreptăţesc a vorbi de o naologie sau de nevoia existenţei ei, de a face unele dezbateri asupra funcţionalităţii obiectelor şi părţilor din sanctuare şi altare. Aceste dezbateri permit colegilor a se apleca mai mult asupra descrierii locului şi asocierii obiectelor de cult, a inventarului ritual şi mai ales a funcţionalităţii lui, chiar dacă de multe ori aceste probleme sunt sau par alunecoase. Este necesar să fie lansate ipoteze îndrăzneţe, dar care trebuiesc demonstrate cu acribie. Petreşti - grup Foeni, în centrul (Zau)9 şi nord-estul Transilvaniei, la Archiud10 în zona Bistriţei, cu evoluţie spre Petreşti A, şi la Ciucsângiorz, ca import11 - o strachină cu pastă, decor şi formă Foeni, probabil ca import în Ariuşd-Cucuteni A1, fac ca începuturile culturii Cucuteni în Transilvania să pară mai timpurii. După datele C14 referitoare la Foeni din Transilvania (fig. 2), prima etapă se situează în jur de 4650 CAL B.C., iar a doua în jur de 4500 CAL B.C.12. Pentru datările aşa de lungi din groapa de la Lumea Nouă ar fi o explicaţie dacă ar fi vorba de un osuarium, atunci depunerea scheletelor descarnate sau parţial calcinate (studiul antropologic nefiind încheiat sau publicat) se poate petrece în timp dacă este vorba de o construcţie specială, izolată sau închisă. Datele amintite sunt post Hodoni şi Foeni, fiind contemporane cu începutul culturii Gumelniţa, faza A la Căscioarele (4.600-4.400 CAL B.C.)13 sau Sălcuţa (evoluţia culturii Sălcuţa în intervalul 4600/4500 – 4000 CAL B.C.14); pictura cu alb Foeni poate că a jucat şi acolo un rol important, alături de alte elemente sudice şi cele vinčiene târzii şi turdăşene. De altfel Precucuteni I în Transilvania este asociat etapelor timpurii Turdaş15 în mai multe staţiuni. Trebuie văzut sincronismul dintre Boian – Spanţov (4.700-4.500)16 şi Precucuteni. De altfel, datele Precucuteni II se integrează intervalului 4.800 - 4.600 CAL B.C.17. Deci, dacă ar fi să considerăm posibilă originea culturii Cucuteni A1 din Gumelniţa, acestă ipoteză nu este posibilă, cele gumelniţene fiind mai târzii, post Boian. Descoperirile din Transilvania pot reprezenta un grup separat, grupul Ariuşd, mai timpuriu la nivel Cucuteni A1 sau Protocucuteni, cum apărea în literatura mai veche (I. Ferenczi făcea asemenea referiri în notele sale despre Ciucsângiorz), sau este vorba de un început mai timpuriu şi mai dinamic în Transilvania, unde are loc o sinteză cu Precucuteni II, ceea ce ar justifica termenul de grup Ariuşd, dar rămâne de analizat şi văzut mai exact cum stau lucrurile. Grupul Ariuşd conţine numeroase elemente Precucuteni II, dar lipseşte un studiu analitic asupra acestor probleme. Probleme de cronologie absolută şi relativă Culturile Precucuteni-Cucuteni pe teritoriul Moldovei, Basarabiei, Bucovinei şi Ucrainei sunt considerate de unii cercetători ca fiind una şi aceeaşi civilizaţie. Nu este cazul a insista acum prea mult asupra originii sau grupelor acestei civilizaţii, dar din faza a III-a a culturii Precucuteni se poate observa o evoluţie spre Cucuteni. În Transilvania, din lipsa unor cercetări recente de mare amploare, lucrurile nu sunt prea clare. Pe baza săpăturilor de la Ariuşd, Bod, Păuleni şi a unor descoperiri izolate sau săpături mai vechi, Ciuc-Sângiorz, Bancu, Olteni I, Târgu Mureş, se pare că aici fazele Cucuteni A1 şi A2 sunt mai dinamice, lipsind materialele caracteristice Precucuteniului II, iar materiale Precucuteni II-III apar ca importuri în arealul culturii Petreşti. În acelaşi timp, prezenţa dinamică a culturii Generalităţi despre sanctuare Sanctuarele culturii Precucuteni - Cucuteni, dar mai ales altarele arată existenţa unor 10 Sanctuarele culturii Precucuteni - Cucuteni tând şi cea mai veche descoperire de acest fel. A fost cel mai des citat, de aceea menţionăm cazurile speciale referitoare la interpretări fără a le comenta. Dimensiunile sanctuarului sunt de 9 x 5 m, intrând în categoria construcţiilor de dimensiuni medii, de 45 m2 25, mai sunt şase complexe cu aceeaşi suprafaţă / dimensiuni, reprezentând media construcţiilor. În inventarul său sunt pomenite, în afara altarului monumental26, plăci de statuie monumentală în culţul de nord-est, placă cu ramă de la alte piese sau alte părţi ale altarului, o vatră cu gardină, un suport de vas şi fragmente ceramice. Magda Lazarovici a făcut o primă reconstrucţie a complexului punând piesele descrise în rapoarte în zonele indicate de pe planurile originale27 (Fig. 4). Mai toate interpretările se apropie. În privinţa idolilor coloană de pe corpul altarului monumental, unele opinii socot că ar fi în formă de phalus ceea ce nu este exclus. Trebuie menţionat că aceştia sunt 9 la număr, câte trei sub fiecare figură şi trei deasupra pântecului. Aceasta arată clar că aceste comunităţi aveau deja cunoştinţe despre concepţie şi graviditate. Primele 3 mai mici sunt din primele trei luni. Interesant ni se pare că nici unul din obiectele de inventar ceramic nu sunt păstrate în întregime. În vecinătatea complexului era o anexă28 de numai 6 m2, ce ar putea fi interpretată ca spaţiu pentru îngrijitor sau preot. După statuile monumentale din acest Sanctuar 1 şi din Sanctuarul 2, cele două construcţii ar trebui să fie considerate temple, dedicate unor divinităţi Femeie -Taur, Bărbat Taur pentru Templul 1 şi Trinitatea sau Oranta pentru Templul 2. Sanctuarul 2 (= Templul 2) Trinitatea sau Oranta (fig. 5)29. Noi optăm pentru identificarea ca Trinitate, trei figuri cu capetele egale, alţii consideră capetele laterale a fi braţele unei orante. Dimensiunile sanctuarului (marcat ca L40) sunt de 9 x 5 m şi aparţine fazei Cucuteni A. În complex au fost descoperite 11 obiecte şi elemente arhitectonice. În afara stelei considerate orantă30, cu dimensiunile 0,7 - 0,74 m (grosime jos 7 sus 4 cm), orientată cu faţa spre răsărit, aici s-au mai găsit o ramă unghiulară netedă, nisipoasă ce are aspectul vetrelor portative de la Parţa, un nucleu şi un percutor de silex, piese necesare pentru desprins aşchii mari tăioase necesare jertfirii (tot prin analogie cu Sanctuarul 1 de la Parţa) practici religioase, cu mult mai puţin magice decât se afirmă de obicei. Este vorba deci de un început de rit liturgic. Să luăm de pildă machetele de la Popudnia care vorbesc clar de râşnitul cultic, râşniţa sau cele 6/7 râşniţe şi ritualurile legate de ele, ritual întâlnit în numeroase sanctuare comunitare (Sabatinovka, Parţa), sanctuare sau altare casnice (Balta Sărată, Larissa: ritualuri de fundare şi de abandonare). În sanctuarele de la Sabatinovka, Truşeşti, Isaiia apare cuptorul şi arderea rituală, tronul, banca, casetele de cereale şi numărul de râşniţe sau idoli, toate sunt elemente ce se regăsesc în machetele de sanctuare din Cucuteni, dar şi din Neoliticul timpuriu până în cel târziu balcanic (Anzabegovo, Verbianska Čuka, Mađari, Ovčarovo, Sitagroy ş.a.). Ar mai exista o problemă legată de “scrierea” şi simbolistica religioasă sau numerologia sacră cu numeroasele tăbliţe (Perieni, Glăvăneşti, Tărtăria, Orăştie, Turdaş, Phafos, Karanovo, Lozna ş.a.)18. Şi în această privinţă, descoperirile din Moldova încep încă din Neoliticul timpuriu (tabliţele de la Perieni şi Glăvăneşti)19, continuând până în Epoca Cuprului20. Sabatinovka II Sanctuarul de la Sabatinovka II, săpat de Makarević şi Danilenko, parţial afectat de lucrări ulterioare, a fost reconstituit grafic fiind preluat astfel în literatură21 (Fig. 3). Prin numerologia pieselor sale a constituit prilejul unor numeroase analize: pe bancă erau 16 statuete feminine, două pictate cu roşu ca cele de la Poduri, o tavă sau altă piesă (tavă sau masă de altar pictată şi ea), 20 de vase întregi sau reconstituibile, 55 unelte de silex, 32 statuete, 10 tronuri22. Podeaua era construită pe bârne. Probleme deosebit de importante privind folosirea interiorului întrun sanctuar o indică banca cu idoli şi tronul monumental, dacă reconstituirile sunt corecte. Truşeşti La Truşeşti au fost descoperite cele mai multe sanctuare, dintre care unul sau două ni se par a fi temple, după statuile monumentale, celelalte sunt sanctuare comunitare23. Dar o asemenea graniţă poate fi forţată. Sanctuarul 1 (= Templul 1) apărea adesea sub numele „altarul de la Truşeşti” 24 (marcat ca L XXIV sau L24 cum mai apare). Are cel mai bogat inventar din sanctuarele descoperite până acum, de altfel reprezen11 GHEORGHE LAZAROVICI, MAGDA LAZAROVICI şi un fragment de râşniţă (piese fragmentare similare apar în multe sanctuare... fiind fragment simbolizează spargerea rituală), o daltă de corn şi un idol zoomorf. Ca obiecte, sunt pomenite capace pictate, vase nepictate, suport pictat, vas binoclu incizat. Străchinile pictate din faza Cucuteni B ar putea ajunge prin amintitele deranjări ale platformei semnalate. Inventarul ar pleda pentru nevoile de uz cultic. În comparaţie cu Templul 1, plasat spre marginea staţiunii, Tempul 2 este situat undeva în centru. Cum nu avem o cronologie internă suficient de clară privind stratigrafia orizontală, este dificil de precizat dacă sanctuarul este amplasat central, neştiind care sunt cele mai timpurii complexe. De altfel nu în toate staţiunile sanctuarele sunt amplasate central. La Hăbăşeşti, locuinţa 1, cea mai mare, se afla situată în zona centrală şi avea circa 18 x 12 m (măsurători după scară, deşi răspândirile sunt pe o suprafaţă ceva mai mare)31. Plasarea şi dimensiunile ei, conduc spre ideea unei case a tribului sau a unui sanctuar, dar alte dovezi în acest sens lipsesc. Sanctuarul 3 (L60)(fig. 6)32. După dimensiunile sale, este prima din seria construcţiilor mari de la Truşeşti33. Inventarul complexului consta din: o vatră, un idol monumental răsturnat orientat sudvest – nord-est, un topor mare plat, o strachină cu decor incizat şi zece vase fragmentare. Idolul monumental, înalt de 60 cm este din seria celor cu cupă pe creştet pentru depunerea ofrandelor. De fapt, la Truşeşti, aceste locuri adâncite pe creştet pentru depunerea ofrandelor reprezintă o regulă, în staţiune mai sunt două asemenea piese, în sanctuarul casnic L61 şi pe capul altarului din Sanctuarul 1. Cea mai interesantă piesă este însă masa altar situată în zona centrală, cu trei despărţituri, refăcută de câteva ori şi care are un orificiu pentru introducerea unei coloane de lemn. Fie coloana era asimetrică fie erau două coloane cum presupunem noi (fig. 7), altfel coloana ar fi fost pe centru. Deoarece toţi trei idolii (în acest sanctuar şi doi în L 61) aveau orificiu interior ceea ce ne determină să presupunem că erau fixaţi pe o coloană ca să fie la nivelul privirii sau ceva mai înalţi. Nu este exclusă posibilitatea ca idolul să fi fost pe marginea vetrei, unde era orificiul sau să fi avut o pereche. Faptul că în celălalt sanctuar erau doi idoli nu exclude presupunerea noastră. Prin încercarea de reconstituire, prin simetrie (din cauza vetrei triple) (fig. 8), altarul cu coloanele are ca model pe cel descoperit în L (locuinţa) 61. În acest fel arată ca un altar şi nu doar vatră. De altfel avem o bună analogie la Kirokitia, în Neoliticul preceramic, unde este un altar din piatră cu mai multe despărţituri, ca la Truşeşti, pentru arderea sau oferirea diferitelor produse divinităţilor (în cazul din L61 perechii, poate la fel şi în L60). Analogiile nu se datorează atât unor contacte, ci unor mituri sau unei “liturghii cultice” care circula în acele vremuri sau chiar mai timpuriu. Analogia se referă mai ales la funcţionalitate şi este legată şi de o anume numerologie cultică. Ideea celor două coloane, doi stâlpi, este străveche, apare în primele sanctuare PPN34 (fig. 1), lângă care se află adesea o vatră. În sanctuarul de la Parţa (fig. 9), două coloane străjuiesc deschiderea din faţa statuii monumentale, coloane terminate cu capete de taur şi proeminenţe între coarne, interpretate de noi după amplasare şi decor, ca Lună şi Soare. Despre existenţa acestor altare de mari dimensiuni pe care erau aduse, depuse sau erau ţinute obiectele de cult avem bune analogii în Ungaria la Vestö – Mágor35 şi la noi, la Pianul de Jos36. Sanctuarul 5 (L38, fig. 10). În zisa Locuinţă 38 de la Truşeşti37 a fost descoperită o stelă de mari dimensiuni (înălţime 55 cm; lăţime 34, 2 cm), potrivită poate şi pentru un altar casnic. Pe baza inventarului publicat, Magda Lazarovici38 a reconstituit complexul şi locul obiectelor. De altfel stela a atras atenţia prin faptul că a fost instalată pe un postament39, alături fiind resturile unui cuptor, poate cu boltă, un fragment de râşniţă, nucleu şi lame de silex, o sulă de os, fragmente ceramice, vase, vas binoclu40 ş.a. Complexul a fost parţial deranjat în unul din colţuri. Având o anexă, pare să fie locuinţa unei persoane cu funcţii sociale, fiind un sanctuar casnic. Acesta pare să fie legat de ritualuri cultice ce se desfăşoară, stela fiind elementul principal de care se leagă cultul sau atributul principal. Decorurile de pe aceasta sunt deosebit de interesante, necesitând un studiu aparte. După dimensiunile mici ale stelei, această construcţie ar pleda pentru un sanctuar casnic. Aceasta ar fi, ceea ce N. Ursulescu definea ca o casă a „preotului”, care uneori slujeşte ca loc de cult. Desigur aceste ipoteze vor 12 Sanctuarele culturii Precucuteni - Cucuteni Sanctuarul de la Scânteia (fig. 13). Sanctuarul de la Scânteia, Fig. Vd.87 (L1) (fig. 14), avea o podea de lut ars (groasă de circa 3-4 cm), care fusese amenajată direct pe pământ. În interiorul încăperii, care avea circa 4 x 4 m, au fost descoperite resturi dintr-o vatră (resturile ei erau pe 1,10 x 0,75 m) construită tot direct pe sol, în apropierea căreia era o gresie de dimensiuni mai mari, plată (75 x 50 cm). Inventarul sanctuarului era cu totul deosebit: 75 idoli antropomorfi, feminini şi masculini (feminini 59, 10 masculini, iar la şase sexul era nedeterminabil)46, 30 idoli zoomorfi, 7 protome zoomorfe, un fragment dintr-un vas antropomorf, un ac de cupru, cinci fragmente de la mese de tip altar, ca şi un fragment dintr-o calotă craniană, alături de o mare cantitate de ceramică şi unelte din silex47. Pe baza inventarului, observăm că aceste două sanctuare reflectă culte diferite. În vecinătatea vetrei se afla o placă mare de gresie, pe care o interpretăm ca stelă. Datorită formei şi dimensiunii credem că reprezenta stilizat o divinitate. De altfel, asemenea stele din plăci de gresie au fost descoperite şi la Gura Baciului48 în complexul cu mormânt de incinerare interpretat de noi ca altar casnic, foarte probabil al unei preotese. Tot acolo a fost descoperită o tabletă cu semne pe una din părţi, considerată anterior ca model miniatural de pâine49. Trebuie să insistăm în mod deosebit asupra acestei piese, deoarece contextul şi asocierea cu numărul mare de idoli, prezenţa stelei, ne determină a considera complexul tot ca altar casnic. Semnele de pe piesă sunt grupate în două registre. Unul inferior, altul superior. Descompunând semnele observăm că ele fac parte din structura de semne ale „scrierii sacre” danubiene. Ele sunt frecvente în epoca neolitică, mai ales în neoliticul târziu. Unele din acestea (semnul „X” = 50) apar încă din Mezolitic50 sau Neoliticul timpuriu51, fiind frecvent întâlnit pe altăraşele de cult. Este elementul de bază în sugerarea corpului uman în diferitele sale aspecte, fiind combinat cu mâna sau piciorul pentru a reda mişcarea, semnificaţii cultice (invocarea) sau stări (la mişcare direcţia) este combinat cu „I” având poate semnificaţii numerologice. Semnul “X” face parte din semnele de bază ale scrierii danubiene, cu variante la Winn (cod. 66-69.75, 78, 81-84 ş.a.). Acesta apare pe tăbliţe (tabel 15-2, 8, 16), fiind un element trebui analizate în contextul inventarului construcţiei, a analizelor paleozoologice şi altor detalii. Sanctuarul 4, cu Idolii coloană dubli, L61 (fig. 11). Sanctuarul avea două încăperi una cu vatră şi placă de vatră, alta cu bancă, vatră şi doi Idoli pe stâlp, formând o coloană. La o pirivire atentă observăm că doar la unul dintre ei sunt redaţi sânii, de unde deducem că ar putea fi cuplul bărbat-femeie. Cel cu corp de femeie avea cupă deasupra capului, o cupă pentru depunere de ofrande, e posibil să fi avut şi cel de al doilea, ca în Sanctuarul 1 (cel cu altarul). Dintre alte amenajări, reamintim prezenţa unei vetre în fiecare încăpere, cea de est având şi placă de vatră, motiv pentru care considerăm că încăperea avea rol funcţional, de locuit. Din sanctuarul 3 (L61) avem dovada existenţei a doi idoli, unul masculin şi altul feminin, cu urme de pari/coloane de lemn pe care stăteau. Mărgineni – Cetăţuia (fig. 12). Într-o locuinţă fără platformă a fost descoperit un cap de idol monumental cu alveolă deasupra, similar altarelor şi idolilor monumentali41 din mai multe sanctuare de la Truşeşti. Tot acolo era un cuptor cu două camere, cu placa de lut perforată. Este posibil ca idolul să fi fost montat deasupra cuptorului, având urma unui piedestal circular pe care era fixat. Din locuinţă provin fragmente ceramice şi un topor de tip Vidra. Cuptorul ar putea fi legat de arderea rituală a unor piese speciale sau este un cuptor cu protomă. Dar, în general, asemenea cuptoare se leagă de cultul focului, de protejarea focului42, mica alveolă de deasupra lui permiţând depunerea unor ofrande. Pe baza unor piese monumentale sau a unor reprezentări deosebite, o serie de descoperiri trebuiesc legate de ritualuri de cult, ritualuri care joacă un rol important în multe dintre locuinţele neolitice. Dacă pentru Scânteia este vorba de cultul fertilităţii şi fecundităţii, descoperirea de la Mărgineni se leagă în special de cultul vetrei şi al cuptorului, cu analogii în aria tripoliană. Pentru a nu scăpa atenţiei unor viitoare analize ele trebuiesc amintite: Sălcuţa L4 (după Marangou)43, Durankulak VII/844. Alteori avem de a face doar cu unele reprezentări de sanctuare, cum ar fi casa cu piloni de Turdaş45. 13 GHEORGHE LAZAROVICI, MAGDA LAZAROVICI o noutate, asemenea situaţii am întâlnit la Tărtăria în groapa rituală55. Sanctuarele şi complexele de cult de la Isaiia56 (fig. 17). La Isaiia, com. Răducăneni, jud. Iaşi, s-a săpat o aşezare a culturii Precucuteni, cu materiale din etapa Precucuteni II. În această staţiune a fost descoperită o celebră depunere rituală (fig. 25), similară celei de la Poduri, care ne permite a trage unele concluzii privind „liturgica” neolitică, legată de o mitologie şi o simbolistică sacră. Ceea ce este foarte important de subliniat pentru Isaiia este amplasarea exactă a obiectelor pe planul sanctuarului. Isaiia, după numărul mare de complexe şi obiecte, pare să fi fost un centru de cult. “Soborul zeiţelor” de la Poduri şi replica lui de la Isaiia, au cele mai bune analogii în descoperirile de la Ovčarovo din Bulgaria57 sau în cele întâmplătoare din zona de nord a Greciei58, ele prezentând probabil rolul jucat de personajele feminine, asociate unor zeităţi, în cadrul unor ceremonii legate de fertilitate şi fecunditate, dar ne oferă date şi despre o „liturghie cultică neolitică”, credem noi. Sanctuarul 1A sau „Locuinţa 1A”. Această construcţie avea două faze de locuire (fig. 18), pe acelaşi loc, cu mici modificări ale planului, din multe puncte de vedere o situaţie similară celei de la Parţa. Construcţia are o formă trapezoidală cu dimensiunile 10 x 4/5,50 m59. În Sanctuarul 1a (L1A), lângă vatră, era un altar circular cu patru picioare, un askos, o tabletă fragmentară din lut ars cu desene, semne şi simboluri60. Cele mai reprezentative construcţii de cult sunt Sanctuarul 1A, din prima etapă şi Sanctuarul 161, din a doua etapă (fig. 19). Primul are un conţinut asemănător celui de la Poduri62. Din a doua etapă, în L1 mai erau o vatră rectangulară şi două mese altar63. Atrag atenţia amenajările din a doua etapă: un cuptor mare rectangular, cu colţurile rotunjite ce avea adosate două casete înalte de 10-12 cm (una semicirculară, structura 3, ce avea în interior un stâlp coloană din lut; una rectangulară, structura 4); în apropiere era o laviţă (aceasta şi cuptorul erau construite deasupra gr. 62); o ramă rectangulară de lut, cu colţurile rotunjite (structura 5) ce adăpostea un castron, un vas mare de provizii, un picior de la un vas legat de criptograme (dacă ne gândim la piesa de la Lepenski Vir52). Semnele de pe piesă sunt grupate în două registre, aşa cum apar şi pe tăbliţele de la Tărtăria. Semnele au fost codificate, introduse în baza de date (Sanctuar.db) prin serieri, fiind obţinute situaţiile şi obiectele similare. Tabelul 15a reprezintă serierea semnelor din primul registru. Cele mai multe semne au un caracter abstract, ele sunt mai jos corelate. Registrul inferior conţine semne similare, 49f şi 50, dar în alte poziţii (cat. 49, 49a), unele fiind cunoscute încă din fazele târzii Starčevo-Criş de la Perieni şi Glăvăneşti, pe tăbliţe (tabel 15b, nr. 18, 20). Cele mai multe sunt din Neoliticul târziu. Asocierea lor are semnificaţii culturalreligioase. Semnele din al doilea registru sunt de asemenea frecvente pe tăbliţe. Aceste semne sunt folosite ca mijloc de comunicare, unele fiind simboluri, altele semne derivate din simboluri sunt frecvent întâlnite pe obiectele de cult (altare, idoli, tabliţe, vase de cult), pot fi considerate semne ale „Scrierii Danubiene”, scriere cu caracter religios, semnificaţia lor depinzând de obiect, loc, poziţie. Banda în cruce (cat. 50), redă adesea corpul uman sau părţi ale lui, nr. 49 poate avea semnificaţia unui copil, ş.a.53. Desigur, multe din semne vor trebui analizate mai adânc în contextele în care simbolurile care le-au avut iniţial transmit ideea de bază şi semnificaţia semnului. Prezenţa lor pe tăbliţe sau plachete se leagă pe de o parte de semnificaţiile profunde ale iniţierii în tainele gândirii, fiind poate “reguli” sau „porunci” dacă ar fi să ne gândin doar la cele 10 porunci din Biblie. Semnele din al doilea registru sunt de asemenea frecvente pe tăbliţe. Între complexele de cult de la Scânteia trebuie amintită groapa G62, care constituie unul dintre cele mai interesante complexe. În groapă au fost depuse mai multe vase de mari dimensiuni, cum este vasul globular cu picior şi capac, un fragment de cupă cu picior, mare, un polonic (Fig. 16.3), o mică cupă, un pahar cu picior, un idol zoomorf, alţi idoli fragmentari şi fragmente de vase54. Din felul în care au fost descoperite vasele, se observă că majoritatea au fost sparte şi doar o parte depusă în groapă (cupa mare avea piciorul lipsă, lingura era cu coada ruptă, cupa cu picior ruptă pe jumătate, la o statuetă era rupt braţul stâng, la altul lipseau pieptul şi capul). Ruperea sau spargerea rituală nu este 14 Sanctuarele culturii Precucuteni - Cucuteni antropomorfizat; lângă ea s-au găsit resturile unui vas siloz, rectangular, antropomorfizat64. Casetele, altarul, piesele monumentale, amintesc de cele descoperite în sanctuarul de la Véstö–Mágor65, dar şi de vasele antropomorfe mari din Turcia66. Vasul (4,55 x 0,32 m; înalt de 0,36 m), interpretat ca un altar-siloz, altar-grânar, împreună cu anexele cuptorului menţionat, sunt puse în legătură cu un ritual agrar şi cu oferirea de ofrande. Prima etapă de funcţionare a sanctuarului se încheie printr-un ritual de abandonare, când picioare antropomorfizate de la un vas de tip castron s-au aruncat în diferite zone ale L5 (inclusiv în Gr. 59). Un vas similar, parţial întregibil, a fost găsit în Gr. 62, ce poate fi interpretat de asemenea ca ritual de abandonare, legat de acelaşi moment. În locuinţele L7 şi L8 există o serie de obiecte de cult deosebite67, ce depăşesc nevoile unui altar casnic, deşi noţiunile noastre despre acestea sunt încă lacunare. În L7 există fragmentele a trei stele sau coloane bucraniu, fragmentare, foarte probabil din lut nears, ce s-au copt la incendierea complexului. La fel de interesant este şi inventarul gropii 17, de lângă L7, ce conţinea un vas suport, o statuetă fragmentară şi 42 conuri mici de lut, asemănătoare cu piesele din vasul cu complexul de cult din aceeaşi aşezare68. O atenţie deosebită trebuie acordată şi conţinutului cultic al celor două sanctuare, inventarele lor completându-se, oferind o imagine mai clară asupra liturgicii, a „liturghiei” neolitice, activitate de presupus dacă ne gândim la templele şi sanctuarele neolitice, conţinutul şi ceea ce se petrecea în ele69. Tezaurul de la Isaiia Dacă nu ar fi fost decât acesta şi cel de la Poduri şi tot am fi fost îndreptăţiţi a vorbi despre practicile din sanctuarele şi templele neolitice70. Adesea am vorbit despre tronuri, dar la Isaiia, dincolo de semnificaţiile numerologice asupra cărora s-a oprit adesea N. Ursulescu71, unele din micuţele tronuri ale unor statuete pot indica divinităţi sau preotese reprezentând sau sugerând imaginile sau atributele slujitoarelor divinităţilor din sanctuare. Două din tronurile de la Isaiia (scăunelele 2, 6) (fig. 21) conţin semne şi puncte legate atât de scrierea sacră cât şi numerologia sacră. Tronul/scăunelul cu puncte cuprinde un număr de 64/65 de puncte (unul poate fi şi semn de separare are pereche mai mică în afara liniei) ele sunt organizate în spirală. Această organizare în spirală nu este un unicat în cultura Cucuteni – Tripolie, fiind întâlnit şi pe bolta unei machete de cuptor cultic de la Berezovka şi a altuia de la Slatina, Bulgaria, considerat şarpe72. Sunt trei rânduri de spirale, iar pe speteaza tronului urmează alte rânduri de trei puncte cu numerologia 5, 4, 3. Pe prima spirală sunt nouă puncte, rândul al doilea al spiralei are 13 puncte, rândul al treilea 28/29, unul din puncte fiind mai mic sau cu rol de separare, în total 64/65 semne. Gruparea mai conţine de la punctul central în sus 4 grupe de 7 puncte, totalizând cifra 28, de asemenea număr sacru legat de calendarul lunar sau ciclul feminin. Marginea tronului are 28+1 crestături (ultima mai mică). Primele (cele de pe stânga), cum privim în sensul acelor ceasornicului, de la 4-6 –3 adică cifra 13, urmează 9 şi apoi 7 ultimele (cele de pe dreapta). Pe capul spetezei sunt 6+1 tăieturi (a şaptea e dispusă orizontal sau e defect ?). Un alt tron are o serie de semne, unele cu ligatură care trebuie analizată în mod special. Pe un alt tron sunt 12 tăieturi73. Un alt tron, scăunelul 6, are 25 de crestături pe margine, împunsături pe metope 19, 15 şi 21 pe spătar74. Alte tronuri au diferite semne (triunghiuri, unghiuri, Y ş.a.), studiul şi analizele lor făcute de N. Ursulescu privind numerologia sacră necesitând spaţii largi de prezentare, care depăşesc tema actuală, dar ele vorbesc de o mitologie şi numerologie cultică, sacră ce se repetă pe un număr mare de obiecte. Printre piesele descoperite în zona sanctuarului 1 şi 1A (fig. 24) sunt şi două frgmente de tăbliţă considerate semne75 (fig. 22a). În prima etapă am încercat a codifica şi urmări semnificaţia semnelor ceea ce nu a oferit prea multe analogii. Recent, în urma reanalizării unor piese cu semne de la Turdaş, am constatat că unele au sensuri mitologice (şarpele dublu, pasărea, elefantul etc.)76. Privind din această direcţie, cele două fragmente de tăbliţe capătă un sens, o semnificaţie. După noi şi Marco Merlini77, este vorba de mai multe familii (ne referim la mascul, femela şi pui) de elefanţi (fig. 22b 1 şi 2). Elefantul, ca animal mitologic, considerat regele mamiferelor, apare adesea pe reprezentări de vase (în cultura Vučedol), la Turdaş apare stilizat pe un fund de vas78. Pe cea de a doua tăbliţă, deşi imaginile nu sunt la fel de clare, deoarece tăbliţa este 15 GHEORGHE LAZAROVICI, MAGDA LAZAROVICI Sanctuarul de la Târgu Frumos. Staţiunea de la Târgu Frumos - “Baza Pătule” are trei etape de locuire, atribuite fazelor Precucuteni II-III, din care până acum s-au cercetat în întregime sau parţial 13 locuinţe. Una dintre ele a fost considerată locuinţă – sanctuar88, noi credem că este sanctuar sau templu (fig. 26). Sanctuarul de la Târgu Frumos conţinea, alături de statuia monumentală, şi o bancă din plăci de argilă construită pe o structură de pari, folosită poate pentru depunerea sau etalarea ofrandelor sau a inventarului mobil în timpul ceremoniilor89. Astfel, la Târgu Frumos - “Baza Pătule”, construcţia care ne interesează, marcată ca L11, avea o podea-platformă din lut amestecat cu pleavă, aşezată parţial peste o structură lemnoasă. Pe partea de nord-est a vetrei interioare, de mari dimensiuni (diametru 1,20-1,30 m), a fost găsită o bancă. Sub aceasta, în vecinătatea vetrei, era o groapă ce conţinea multe piese de cult, interpretate corect drept ofrande. Au mai fost găsite resturile unui altar (fig. 27, 28), distrus intenţionat, cu capetele lipsă, similar celui de la Parţa - Templul 290. Altarul, înconjurat de o bordură din lut în formă de potcoavă, consta din două plăci de lut ars de 26 x 20 cm, groase de 4 cm, ce se unesc la partea superioară într-un fel de cornişă, arcuită spre interior unde se continuau cu o altă placă (fig. 28). Statuia, montată pe o structură de lemn, reproduce două siluete umane foarte schematizate, în care umerii ar putea fi sugeraţi de micile proeminenţe de la partea lor superioară, unde începe cornişa91. Groapa 26 conţinea patru bucranii (1, Bos primigenius; 3, Bos taurus), alte 43 cranii de bovine, un număr mare de oase de la diferite animale (bovine, porcine, canine, cabaline, cervidee, urs, castor, lup). Aceasta ne aduce aminte de groapa cu 5 schelete de bovine şi cerb de la Zau92. Construirea statuii monumentale pe o structură de lemn este un bun exemplu pentru interpretarea altor statui monumentale din sanctuarele casnice care aveau un orificiu în interior (vezi mai sus, Truşeşti L60, L61). Printre numeroasele fragmente ceramice găsite, de la diferite vase, unul provine de la un vas antropomorf93. Alte gropi de la Tîrgu Frumos, puse tot în legătură cu un ritual de cult, sunt G36 şi 37, au fost probabil legate de ritualuri de fundare, ambele conţinând pe ruptă, credem că sunt reprezentate mai multe animale. Prima pare să fie un cap de bizon, a doua o broască ţestoasă, urmată de alte capete, din păcate ruptă în zona capului. Capul seamănă cu unul de pe prima imagine (fig. 23). Asemenea tăbliţei dreptunghiulare de la Tărtăria, cea cu imagini, pe care este reprezentată tot o temă mitologică, este vorba de o turmă de capre, în vecinătatea unei păduri, păzite de un păstor, ceea ce ar putea reprezenta un strămoş al alegoriei Bunului Păstor, referitor la Isus. La Tărtăria şi Isaiia ar putea reprezenta obiectul de prestigiu al preotului/preotesei care se îngrijesc de „turmă”, reprezentând comunitatea pe care o „păstoresc”. Desigur, ipotezele sunt îndrăzneţe, dar a le considera simple semne fără sens este la fel de primejdios79. “Soborul zeiţelor” de la Poduri şi Tezaurul de la Isaiia80 (fig. 25), au cele mai bune analogii în descoperirile de la Ovčarovo din Bulgaria81, precum şi cea din nordul Greciei, cu loc necunoscut82. Ele ilustrează, probabil, rolul jucat de personajele feminine, poate imagini ale unor zeităţi, în cadrul unor ceremonii legate de fertilitate şi fecunditate. În acelaşi timp, ele arată existenţa unor mituri şi unor liturgici cu elemente comune spaţiilor balcanice. În Locuinţa 7 de la Isaiia era şi un cuptor în formă de potcoavă, situat în zona sa centrală. În această locuinţă s-au descoperit trei plăci: una în faţa vetrei şi celelalte două lângă cuptor83. Plăcile sunt de formă relativ rectangulară, iar două dintre ele au partea superioară terminată aproximativ sub forma unor „coarne” reprezentând stele, treminate cu bucraniu. Aceste plăci de lut ars, ca şi coloana din acelaşi material, în formă phalus (fig. 20), descoperită în marginea de vest a vetrei din L684, atestă existenţa unor construcţii de cult cu semnificaţii şi simboluri complexe, deosebite. Resturi dintr-o altă coloană spartă, dezafectată, a fost descoperită în groapa 4085. Coloana îşi găseşte analogiile cele mai apropiate în reprezentările din cultura Boian (la care se adaugă cele menţionate de la Parţa, Kormadin ş.a.), în timp ce plăcile amintite au fost puse în legătură cu piesa descoperită în sanctuarul de la Véstö – Mágór86. Stelele pot fi legate şi de cele şase piese similare descoperite în locuinţa Karanovo II (de vreme Starčevo IIIb) de la Stara Zagora - Băi, din Bulgaria87. 16 Sanctuarele culturii Precucuteni - Cucuteni Autorul descoperirii a definit complexul „Soborul zeiţelor” sau „conclavul zeiţelor”, termen care ar acoperi o oarecare desfăşurare a lor, excluzând adesea posibilitatea de a fi inventarul unei „preotese”, deşi sunt considerate că ţin de inventarul unui sanctuar. Statuetele sunt idoli, după noi, din moment ce ele reprezintă „Zeiţe”. Statuetele au pictură cu roşu, la unele extrem de interesantă, altele doar cu urme. Picturile de pe corpul idolilor, unele cu coliere de lut, unele cu centuri pictate, redau costumul sacru, demonstrând portretizarea panteonului precucutenian100. Despre numerologia sacră şi similitudinile cu Isaiia a scris adesea N. Ursulescu (mai sus, notele de la Isaiia). Una dintre statuete, numită „Gânditoarea”, avea unele semne şi simboluri sacre pe unele părţi (semnele şi variantele scrierii danubiene (vezi coduri la Makkay, Winn, Gimbutas, Lazarovici Gh. Magda Lazarovici, Merlini, ş.a.: X, T, V, W etc.). Putineşti I – Semibordeiul 2 Semibordeiul 2 din aşezarea Putineşti I, din faza Precucuteni III, a avut foarte probabil rol de cult. Facem această afirmaţie deoarece pe podeaua acestei construcţii a fost descoperit un inventar extrem de bogat, constând din 427 cochilii de melci, 40 sau 49 figurine antropomorfe şi 16 sau 17 modele de tronuri scăunele de lut ars cu spătarele terminate în formă de coarne101, ce amintesc unele piese descoperite în complexele de cult de la Poduri şi Isaiia. Sanctuarul de la Izvoare De la Izvoare este publicat un bust de idol (fig. 31), a cărui înălţime este de 11,5 cm, ceea ce ar indica o piesă de peste 55 cm. Descrieri detaliate nu sunt. fund câte un bucraniu, iar în rest un bogat material osteologic, fragmente ceramice ca şi plastică antropomorfă94. Dintre gropile cu roluri şi funcţionalităţi diferite, este de amintit una de la Târgu Frumos, care are în partea superioară o structură de vatră. Patru stâlpi în cruce, parcă orientaţi spre punctele cardinale, aflaţi în imediata vecinătate a gropii, ne amintesc vetrele din sanctuare sau stele străjuite de coloane, situaţii întâlnite în diferite civilizaţii. De exemplu, patru coloane străjuiesc o vatră din 5 lespezi, una centrală şi patru în jur, lespezile amintind de o figură umană grupate ca „crucea latină” 95. Patru coloane, pe două capete de bizoni, există la amero-indieni96. Asemenea reprezentări umane nu sunt unice, ele apar în mezolitic la Lepenski Vir şi Hîrşova (cultura Gumelniţa, inf. din amabilitate lui M. Popovici), folosind piese sculpturale monumentale asociate cu vetre sau fragmente de vase mari, legate de ritualuri de fundare sau o mitologie legată de construcţii, ale căror origini sunt desigur încă din zorile civilizaţiei în Orientul Apropiat (fig. 29). Alte construcţii cu inventar cultic bogat Poduri La Poduri - “Dealul Ghindaru”, jud. Bacău (în nivelul Precucuteni II târziu, Locuinţa 36), a fost descoperită o construcţie cu două vetre care conţinea două complexe de cult, considerată sanctuar97. Între timp, complexul a fost parţial braconat de amatorii de antichităţi. Complexul are următorul inventar: vatra 1) complex numit „Sfânta Familie”, conţinând un văscior antropomorf miniatural şi şase statuete. Statuetele erau etalate în jurul vetrei, din care trei la NE de vatră, foarte probabil rămase în urma unui ceremonial iniatural, un tron de lut ars şi 1 statuetă numită „Matroana” şi şase statuete mici, toate feminine98.; vatra 2) într-un un vas sfărâmat, protejat de un altul drept capac, erau adăpostite 36 piese (fig. 30), din care 21 statuete feminine (şase mari şi şase mici, unele pictate altele nu), 13 tronuri de lut ars (unul cu coarne mari; altul cu coarne mici, un tron cu semilună la spetează) şi 2 obiecte mici: o sferă de lut şi un obiect conic, piese care au fost probabil depuse în paie99. În loc de concluzii Din datele de mai sus se poate observa numărul mare, importanţa deosebită a sanctuarelor comunitare sau casnice din culturile Precucuteni-Cucuteni. Nu am avut intenţia de a analiza, deşi este necesară, funcţionalitatea pieselor şi instalaţiilor din sanctuare în context mai larg. Pe de o parte, sunt puţine informaţii, nu este specificată calitatea, starea de păstrare şi o localizare exactă a pieselor decât în puţine cazuri (N. Ursulescu, la Isaiia). Doar în puţine cazuri sunt cataloage cu descrierea dimensiunilor şi caracteristicilor pieselor. Studiul recent asupra modelelor/machetelor 17 GHEORGHE LAZAROVICI, MAGDA LAZAROVICI de sanctuare sau cuptoare ne scuteşte de a le reanaliza102. Ele arată însă existenţa unor sanctuare cu etaj, a unor elemente arhitec- tonice, ceea ce ar trebui să reţină atenţia arheologilor când descoperă asemenea elemente. Gheorghe Lazarovici Magda Lazarovici Note - Notes 1. Variantă prescurtată a unui studiu despre viaţa religioasă în neolitic, Olten, Elveţia. 2. Definiţii ale noastre din Lazarovici, Lazarovici 2007, 63. 3. Hauptmann 1999; Hauptmann, Schmidt 2007, p. 33, 65. 4. Hauptmann, Özdoğan 2007, p. 28 5. Özbaşaran, Cutting 2007, p. 113 şi urm. 6. Vartic 2008 7. Referirile noastre: Lazarovici, Lazarovici 2006; 2007 sub vocem localităţile respective. 8. Lazarovici 2000; 2007; 2008; analize noi la Lazarovici, Lazarovici 2006; Lazarovici, Lazarovici 2007, Capitol Va. 9. Lazarovici, Draşovean 1997; Draşovean et alii 1998; 1999; 2000 ş.a.; Gligor 2007a; 2007b; Lazarovici 2007, comunicare, Fig. 20a) Zau G8, acelaşi complex cu Ly-8931, Ly-8933, 5070 – 4930 CAL BC ţine de o goapă Turdaş sau Turdaş-Foeni, începe la -2,75 m sau aparţine Locuinţei 2, -2,35-2,60 m, proba fiind din zona chirpiciului de deasupra gropii. 10. Maxim 1999, p. 100-101, pl. XIX/1. 11. Lazarovici, Lazarovici 2007, fig. Va.11. 12. Gligor 2007; 2007a. 13. Lazarovici, Lazarovici 2007, fig. Vc.4 14. Mantu 2000, table 2. 15. Luca 1997; 2001; 2001a; Luca et alii 2004 ş.a. 16. Lazarovici, Lazarovici 2006, p. 515, fig. IV.c2 17. Lazarovici, Lazarovici 2006, p. 545, fig. IV.d2 18. Merlini 2007, cap. 11.B.d.3 19. Lazarovici, Lazarovici 2007. 20. Lazarovici, Lazarovici 2007. 21. Makarević 1960, 282, 290, fig. 1; Gimbutas 1984, 74, 25;1991, 261, fig.7/59; Makkay 1971, 138; Zbenović 1996 şi bibl. veche; Monah 1997, 35; 255, 3-1; Enciclopedia Tripilîscoi 2004, p. fig. la 320, text şi img. la p. 460-461; Lazarovici et alii 2001, p. 262, fig. 265; Lazarovici 2004, p. 48, fig. 2; Lazarovici, Lazarovici 2006; Lazarovici, Lazarovici 2007, 76, fig. 17 ş.a. 22. Zbenović 1996, p. 32. 23. Petrescu-Dîmboviţa 1953; 1963, 172-186: 1976; 1984; Gimbutas 1984, 77, fig. 43; Monah, Cucoş 1985, 156: Sandars 1985, 201; 1954, 7 sqq; Florescu 1957, 203 şi urm.; Lazarovici 2004, p. 47, 49/ şi urm., fig. 1; Florescu 1959, 183 sqq; Monah 1997, 37-38, n. 72; Petrescu-Dîmboviţa 1953, 7 sqq; 1954, 7 sqq; Mantu 2002; Lazarovici 2004, p. 50, fig. 3; 24. Petrescu-Dîmboviţa 1953, 7 sqq; 1954, 7 sqq; 1955; Monah 1997, 38, 9/1; Mantu 2002; Lazarovici 2004, 47, fig. 1. 25. Maxim 1989b, p. 660. 26. Les principaux, 10; Florescu 1959, 183 ssqq; Petrescu-Dîmboviţa et alii 1999, 67 fig. 48, 205; Monah 1997, 37, n. 72, 8/1; Lazarovici 2004, p. 47, 49/ si urm., fig. 1. 27. Lazarovici 2004, 47, fig. 1; Lazarovici, Lazarovici 2007, fig. Vd. 96 şi bibl. 28. Petrescu-Dîmboviţa et alii 1999, 67 fig. 48. 29. Petrescu-Dîmboviţa 1953, 7 sqq; 1954, 7 sqq; 1955, 165 sqq; Petrescu-Dîmboviţa, Florescu, Florescu 1959, 63 sqq; 1962, sqq; PetrescuDîmboviţa 1963, 172 sqq; 1966; Monah 1997, 38, 9/1; Mantu 2002; Lazarovici 2004, 47, fig. 1. 30. Petrescu-Dîmboviţa et alii 1999, 88-89, fig. 67, 372/2; Lazarovici, Lazarovici 2007, fig. Vd.97. 31. Dumitrescu 1967a, 18; Lazarovici, Lazarovici 2007, fig.Vd.46-48. 32. Petrescu-Dîmboviţa 1999, 117-121, fig. 86-87; Mantu 2002; Mantu, Lazarovici 2004. 33. Maxim 1999b, 660. 34. Hauptmann, Schmidt 2003; 2007. 35. Hegedus, Makkay 1987, 94, fig. 12-13: Lazarovici et alii 2001, p. 293, fig. 267. 36. Paul 1965, 5 şi urm. fig. 1-4, pl. I-II; 1992, 104106, LII/2-3; DEAVR 1980, 297: Gimbutas 1984, 78, 81 fig. 34; Monah 1997, 34; Lazarovici et alii 2001, I.1, p. 268, 234. 37. Dumitrescu 1979, p. 105, fig. 167; Miclea, Florescu 1980, p. 80, fig. 157: Gimbutas, 1984: Petrescu-Dîmboviţa 1987, Iaşi, p.106; Mantu, Dumitroaia 1997, p. 210, nr. 122; Monah 1997, p. 38, fig. 9/6; Petrescu-Dîmboviţa et alii 1999, 527, 372/1; 38. Lazarovici, Lazarovici 2007, Va.31. 39. Monah 1991, 261, 9/6; Petrescu-Dîmboviţa et alii 1999, p. 85-88. 40. Petrescu-Dîmboviţa et alii 1999, p. 85-88. 41. Monah 1991a, 298, 302-303; 1997, 36, fig. 5; Monah et alii 1997, 64; Monah 1997, 36, fig. 3/4; Monah, Cucoş 1985, 117; Lazarovici, Lazarovici 2007, fig. Vd.88. 42. Tsvek 2001, 24; Lazarovici, Lazarovici 2007, fig. Vd.88. 43. Marangou 1992, 374, 25.c 44. Todorova 2002.1, p. 13, fig. 5b. 45. Roska 1928 46. Mantu 1993, p. 52; Lazarovici, Lazarovici 2007, Vd.87. 47. Mantu, Ţurcanu 1999, 13 48. Lazarovici, Lazarovici 2006. 49. Mantu, Ţurcanu 1999, 124-125; Lazarovici 2006, 60-61, fig. 5/1-2; Idem, ms. Clay Breads, slates or tablets with signs and symbols, Sibiu, Simpozion internaţional, mai 2008, Tabelele 4-5. 50. Winn 1981, p. 259-260, fig. 1. 51. La Winn 1981, p. 120, nr. Cod 66 cu variante formate prin rotire ca “+” 18 Sanctuarele culturii Precucuteni - Cucuteni Scrierea Turdaş, cat. 130; Roska 1941, 135/39; Winn 1981, Turdaş, p. 282, fig. 185. 79. Mai pe larg într-un studiu în lucru cu Marco-Merlini despre Semne, simboluri şi teme mitologice. 80. Ursulescu 2001b, p. 65; Ursulescu, Tencariu 2007, p. 108-119. 81. Todorova 1976. 82. Idole 1985, Taf. 18/19. 83. Ursulescu, Tencariu 2007, pl. VIII / 7 - 9; Lazarovici, Lazarovici 2007, fig. IVd.23c-d 84. Considerată coloană – cuptor după Ursulescu 2001; Ursulescu, Tencariu 2004, 139; bucraniu după Séfériadès 2005; Lazarovici, Lazarovici 2007, fig. IVd.23b, 85. Ursulescu, Tencariu 2004. 86. Ursulescu, Tencariu 2004, 143 şi nota 20. 87. Georgiev 1972, 11, fig. 2. 88. Ursulescu, Boghian 1995; 1996; Ursulescu, Boghian, Cotiuga 1999; Ursulescu, Cotiugă 2000; Ursulescu et alii 2001; Ursulescu 2002, p. 3-7; 2008, 209, 215, fig. 5-15; Boghian et alii 2002; 2003; Lazarovici, Lazarovici 2007, fig. IVd.7, d.19. 89. Ursulescu, Tencariu 2004, 139. 90. Ursulescu et alii 2001, 252-254; Ursulescu, Tencariu 2004, 137-139; Lazarovici, Lazarovici 2007, fig. IVd.22. 91. Ursulescu, Tencariu 2004, 137,139. 92. Lazarovici, Lazarovici 2007, p. 438, fig. IIIe.37. 93. Ursulescu et alii 2000, 106 94. Boghian et alii 2002, 315. 95. Gary O. Rollefson and Zeidan Kafafi: Ain Ghazal http://menic.utexas.edu/ghazal/contents/tableindex.html 96. Hayden 2003, 69, 3/15. 97. Există foarte puţine şi neclare referiri asupra complexului şi contextului descoperiri, complexul fiind margine suprafeţei cercetate, la -4,35 m adâncime. Monah 2003, 43-44 şi bibl. 98. Monah 2003, 43-44 99. Monah 1982, 11-13; 1997, 35; Monah et alii 1983, 8; Monah 1984; Mantu, Dumitroaia 1997, 179-181 100. Monah 2003, p. 47. 101. Marchevici 1971, 356; Bodean 2001, 80, fig. 39, 41; Bodean 2001, 80 în nota 26, într-un manuscris al lui Marchevici din 1971, acesta aminteşte 40 statuete antropomorfe şi 17 scăunele. 102. Lazarovici 2002a; 2004a. 52. Winn 1981, p. 259-263, fig. 1. 53. Lazarovici 2003; 2004a; 2004b. 54. Mantu, Ţurcanu 1999, cat. 89, 106, 108, 140, 344, 357; Mantu, Dumitroaia 1997, cat. 46. 55. Lazarovici, Merlini 2004/2005 56. Ursulescu et alii 2002a; 2006; Ursulescu 2004a; Ursulescu, Tencariu 2006. 57. Todorova 197. 58. Idole 1985, Taf. 18/19 59. Ursulescu, Tencariu 2006, 30-33. 60. Ursulescu, Tencariu 2006, 81 şi urm.; fig. 5-8, 1113; Lazarovici, Lazarovici 2007, fig. IVd.24 ; Noi credem că tableta este o pictogramă mitologică legată de geneza lumii. 61. Lazarovici, Lazarovici 2007, fig Fig. IVd20a, 62. Ursulescu et alii 2002a; 2004a; Ursulescu, Tencariu 2006, 30-33; Lazarovici, Lazarovici 2007, fig. IVd.20b: 21 statuete feminine, cu acoliţii lor stilizaţi, 13 tronuri, 21 conuri şi 42 perle, toate din lut ars (Ursulescu 2004a; Ursulescu et alii 2002a) 63. Ursulescu 2004a, 326-327; Ursulescu, Tencariu 2006. 64. Ursulescu et alii 2002a; 2006; Ursulescu 2004a; Ursulescu, Tencariu 2006, p. 47, 49, 52, ş.a. 65. Hegedus, Makkay 1987, 94, fig. 12-13 66. Toptepe: Ozdoğan 2003; Aşaği Pinar: Karul et alii 2003. 67. Ursulescu et alii 2003, 158-159. 68. Ursulescu et alii 2003, 158. 69. Lazarovici, Lazarovici 2006a. 70. Liturgica = Leiturgike gr., este definită ca ştiinţa cultului divin public sau totalitatea actelor de cult ale serviciilor divine, sacramentale în biserica creştină: Branişte 2001, p. 266-267 Vezi studiul noastru privind caracteristici, practici şi instalaţii comune multor sanctuare: Lazarovici 2001a; 2001b; 2003; 2003b; 2004a; 2004b; Lazarovici, Lazarovici 2006a. 71. Ursulescu 2001b, p. 65; 2008, p. 2009 şi urm.; Ursulescu, Tencariu 2007, p. 108-119. 72. Ovcinnikov 1996, p. 118, fig. 1-2, apud Nikolov 1990. 73. Ursulescu, Tencariu 2007, p. 108, scăunelul 2. 74. Ursulescu, Tencariu 2007, p. 112, scăunelul 6 75. Ursulescu 2001b, p. 53-54, 3/1 76. Pentru catalogul expoziţiei Scrierea Danubiană – Scrierea Turdaş. 77. Referiri în teza de doctorat, Sibiu 2008 78. Pentru catalogul expoziţiei Scrierea Danubiană – Bibliografie - Bibliography DEAVR 1980 Dicţionar de Artă Veche a României, Bucureşti. Draşovean 1997 DRAşOVEAN FL., Die Petreşti-Kultur, în PZ, 72, 1, 1997, p. 53-80. Draşovean et alii 1998 FL. DRAşOVEAN, V. CEDICă, D. L. CIUBOTARU, F. GOGÂLTAN, Foeni "Cimitirul ortodox", în CCAR, CIMEC 1998, indice 54. Draşovean et alii 1999 FL. DRAşOVEAN, V. CEDICă, D. L. CIUBOTARU, F. GOGÂLTAN, Foeni "Cimitirul ortodox", în CCAR, CIMEC 1999, indice 887. Bodean 2001 BODEAN S., Aşezările culturii Precucuteni-Tripolie A din Republica Moldova, Chişinău 2001. Boghian et alii 2002 D. BOGHIAN, N. URSULESCU, V. COTIUGă, F. TENCARIU, L. ISTINA, Târgu Frumos, Baza Pătule, campania 2002, în CCAR, CIMEC 2002, p. 314-316. Boghian et alii 2003 D. BOGHIAN, N. URSULESCU, V. COTIUGă, S. HAIMOVICI, A. COROLIUC, G. BODI, Târgu Frumos, Baza Pătule, campania 2003, în CCAR, CIMEC 2003, p. 323-325. Branişte 2001 ENE BRANIşTE, ECATERINA BRANIşTE, Dicţionar enciclopedic de cunoştinte religioase, ed. Diecezană, Caransebeş, 2001 19 GHEORGHE LAZAROVICI, MAGDA LAZAROVICI Draşovean et alii 2000 DRAşOVEAN FL. V. CEDICă, D. CIOBOTARU, F. GOGÂLTAN, Foeni, comuna Foeni, jud. Timiş, în Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 1999, Bucureşti 2000, p. 37. (în colaborare cu). Dumitrescu 1967a DUMITRESCU VL., Quelques remarques au sujet de la culture néolithique Precucuteni et de la station de TraianDealul Viei, în Dacia, N.S., XI, 1967, p. 39-46. Dumitrescu 1979 DUMITRESCU VL., Enţiklopedia Tripolskoi ţivilizaţii 2004: tom I, ed. M. Ju. Videiko, N. B. Burdo; tom II, ed. S. M. Liaşko, N. B. Burdo, M. Ju. Videiko, Kiiv 2004. Florescu 1959 FLORESCU A., Şantierul arheologic Truşeşti, în Materiale, V, 1959, p. 183-186. Florescu 1961 FLORESCU A., Şantierul arheologic de la Truşeşti, în Materiale, VII, 1961, p. 79-86. Florescu 1999 FLORESCU M., Gropi, în Petrescu-Dîmboviţa et alii 1999, p. 198-222. Florescu 1980 FLORESCU R., în Dicţionar enciclopedic de artă veche a României, Bucureşti 1980. Gary O. Rollefson, Zeidan Kafafi: Ain Ghazal http://menic.utexas.edu/ghazal/contents/tableindex.html Gimbutas 1984 GIMBUTAS M., The Goddesses and Gods of Old Europe. Myths and cult Images, Thames and Hudson, London 1984. Gimbutas 1991 GIMBUTAS M., The Civilization of Goddess. The World of Old Europe, San Francisco 1991. Gimbutas 1987 GIMBUTAS M., ..., Iaşi, p.106; Gligor 2007 GLIGOR M., Grupul Foeni, în Ceramica neolitică - o lecţie de istorie, 2007, p. 51-63. Gligor 2007a GLIGOR M., Cultura Petreşti, în Ceramica neolitică - o lecţie de istorie, 2007, p. 65-71. Gligor 2007b GLIGOR M., Cercetări arheologice preventive la AlbaIulia-Lumea Nouă. O descoperire aparţinând grupului Foeni, în Apulum XLIV, 1, 2007, p. 1-28. Hauptmann 1993 HAUPTMANN H., Ein Kultgebäude in Nevali Çori, în M. FRANGIPANE, H. HAUPTMANN, M. LIVERANI, P. MATTHIAE and M. MELLINK eds., Between the rivers and over the mountains. Archaeologica Anatolica et Mesopotamica, Alba Palmieri dedicata. Rome, Università „La Sapienza”, 1993, p. 37-69 Hauptmann 2003 HAUPTMANN H., (WEB) Possible Contacts between upper Mesopotamia and Central Anatolia during the Early Neolithic, Rond Table, Istanbul, Project CANeW. Hauptmann, Schmidt 2000 HAUPTMANN H., SCHMIDT K., Frühe Tempel- frühe Götter?, în Deutsches Archäologisches Institut, Archäologische Entdeckungen. Die Forschungen des Deutschen Archäologischen Instituts im 20. Jahrhundert, Zaberns Bildbände zur Archäologie (2000), S. 258-266. Hauptmann, Schmidt 2007 HAUPTMANN H., SCHMIDT K., 12.000 Jahren in Anatolien, Karlsruhe, 2007 Hauptmann, Özdoğan 2007 H. HAUPTMANN, M. ÖZDOğAN, Die neolithische Revolution in Anatolien, In Die ältesten Monumente der Menschheit. Landesausstellung Baden-Württemberg im Badischen Landesmuseum Schloß Karlsruhe 20.1. – 17.6.2007, edited by Badisches Landesmuseum Karlsruhe, 26–36. Stuttgart, 2007. Hayden 2003 HAYDEN B., A Prehistory of the Religion. Shamans, Sorcers and Saints, Smithonian Books, Washington 2003. Hegedűs, Makkay 1987 HEGEDűS K., MAKKAY J., Vestő – Mágor. A settlement of the Tisza culture, în The Late Neolithic of the Tisza Region, 1987, p. 85 -103. Idole 1985 Idole. Frühe Götterbilder und Opfergaben, Prähistorische Staatssammlung München, Museum für Vor-und Frühgeschichte, Gisela Zahlhaas (Verantworlich für die Ausstellung und Katalogredaktion), Verlag Philipp von Zabern, Mainz am Rhein, 1985. Karul et alii 2003 N. KARUL, Z. ERES, M. ÖZDOğAN, H. PARZINGER, AşAğI PINAR I., Einfürung, Forschungsgechichte, Stratigraphie und Architektur, în Archäologie in Eurasie, Band 15, Studien im Thrakien-Marmara-Raum, Band 1, Deutsches Archäologisches Institut Eurasien –Abteilung, Verlag Philipp von Zabern, Mainz am Rhein, 2003. Lazarovici, Merlini, ms LAZAROVICI GH., MERLINI M., Despre semne, simboluri şi teme mitologice, ms. Lazarovici 2000 LAZAROVICI GH., The main Problems of the cultural Complex CCTLNI, în AnB, VII-VIII, 2000, p. 35-52. Lazarovici 2001a LAZAROVICI GH., The Eagle - the bird of death, Regeneration - Resurection and Messenger of Gods. Archaeological and Ethnological Problem, în Tibiscum, X, 2001, p. 57-67. Lazarovici 2001b LAZAROVICI GH., The Eye. Simbol, Gesture, Symbol, Expression, în Tibiscum, X, 2001, p. 115-128. Lazarovici 2001c LAZAROVICI GH., Despre locul descoperirilor de la Şeuşa în neoliticul timpuriu din sud-estul Europei, în Studia Archaeologica et Historica Nicolao Gudea Dicata. Omagiu Profesorului Nicolae Gudea la 60 de ani, Zalău 2001, p. 37-47. Lazarovici 2002 LAZAROVICI C.-M., The Sanctuaries of the PrecucuteniCucuteni cultures, sub tipar în Arheologja, Kiev, 2002. Lazarovici 2003a LAZAROVICI GH., Sacred Symbols on Neolithic Cult Objects from the Balkans, în Early Symbolic System for Communication in Southeast Europe, ed. L. Nikolova, BAR International Series 1139, Oxford 2003, Vol. I, p. 57-64. Lazarovici 2003b LAZAROVICI GH., New arheological research about Cucuteni – Ariuşd Culture, Transylvania, în Tripolian Settlements-Gigants, The International Symposium, Kiiv, 2003, p. 217-231. Lazarovici 2004 LAZAROVICI C.-M., Sanctuarele Precucuteni-Cucuteni, în ArhMold, 25/2002, 2004, p. 47-64. Lazarovici 2004a LAZAROVICI GH., Simboluri sacre pe obiectele de cult. Semnificaţii, în Festschrift für Florin Medeleţ zum 60 Geburstag, Timişoara 2004, p. 17-59. Lazarovici 2004b LAZAROVICI GH., Data base for spiritual life, signs and symbols, comunicare Novi Sad, în International Symposium on the Neolithic Symbol System of Sotheast Europe, SAN – Novi Sad and Institute of Archaeo-mytology, May June, 2004, Novi Sad, sub tipar. Lazarovici 2006 LAZAROVICI GH., The Anzabegovo - Gura Baciului Axis 20 Sanctuarele culturii Precucuteni - Cucuteni and The first stage of the Neolithisation Process in Southern - Central Europe and the Balkans, în Homage to Milutin Garašanin, Belgrade, 2006, p. 111-158. Lazarovici, Lazarovici 2006 LAZAROVICI C.-M., LAZAROVICI GH., Arhitectura neoliticului şi epocii cuprului din România. I. Neoliticul, ed. Trinitas, Iaşi, 2006. Lazarovici, Lazarovici 2007 LAZAROVICI C.-M., LAZAROVICI GH., Arhitectura neoliticului şi epocii cuprului din România. II. Epoca cuprului, ed. Trinitas, Iaşi, 2007. Lazarovici et alii 2001 GH. LAZAROVICI, FL. DRAşOVEAN, Z. MAXIM, Parţa. Monografie arheologică, Vol. 1.1 341 p.; vol. 1.2, 115 pl. 137 fig., „Waldpress”, BHAB, 12, 2001. Lazarovici et alii 2006b; 2007 GH. LAZAROVICI, M. MERLINI, P. UCELLI, S. PETRESCU, D. NEGREI, C.-M. LAZAROVICI, A. MATEş, D. GURGU, ş.a., Şantierul arheologic Parţa. Casa Cerbului.I-II, Raport, cercetările din 2006-2007, WEB Deer house or Casa Cerbului…. Lazarovici, Merlini 2005 LAZAROVICI GH., MERLINI M., New archaeological data refering to Tărtăria tablets, în Documenta Praehistorica, XXXII, (Papers of the International Neolithic SeminarSymbols and Symbolism, 5-10 noiembrie 2004), Ljubljana 2005, p. 205-219. Luca 1997 LUCA S. A., Aşezări neolitice pe Valea Mureşului (I). Habitatul turdăşean de la Orăştie-Dealul Pemilor (punct X2), în BMA, IV, Alba Iulia, 1997. Luca 2001 LUCA S. A., Aşezări neolitice pe Valea Mureşului (II). Noi cercetări arheologice la Turdaş -Luncă. I. Campaniile anilor 1992-1995, în BMA, XVII, Ed. Economică, Bucureşti, 2001. Luca et alii 2004 S. A. LUCA, C. ROMAN, D. DIACONESCU, Cercetări arheologice în Peştera Cauce, vol. I, în Bibliotheca Septemcastrensis, IV, Sibiu 2004, 297 pag. Makarevič 1960 MAKAREVIč M. L., Ob ideologičeskikh predstavlenijakh u tripolâskikh plemen, în ZOAO, I/34, Odessa, 1960, p. 290-301. Makkay 1971 MAKKAY J., Altorientalische Parallelen zu dem ältesten Heiligtumstypen Südosteuropas, în Alba Regia, 11, 1970 (1971), p. 137-144. Mantu 1993 MANTU C.-M., Anthropomorphic Representations on the Precucuteni-Cucuteni Cultures, în Anatolica, 19, Istanbul 1993, p. 129-141. Mantu 2000 MANTU C.-M., Relative and Absolute Chronology of the Romanian Neolithic, în AnB, S.N., Arheologie-Istorie, VIIVIII, 1999-2000, Edit. Mirton, Timişoara 2000, p. 75-105. Mantu, Dumitroaia 1997 MANTU C.-M., DUMITROAIA GH., Catalogue, în Cucuteni, 1997, p. 176-239. Mantu, Ţurcanu 1999 MANTU C.-M., ŢURCANU S., Scânteia. Cercetare arheologică şi restaurare, Edit. Helios, Iaşi 1999. Mantu, Ţurcanu 2008 MANTU C.-M., ŢURCANU S., ms., Clay Breads, slates or tablets with signs and symbols, Sibiu, Simpozion internaţional, mai 2008. Marangou 1992 MARANGOU CH., Figurines et miniatures du Néolithique Récent et du Bronze Ancien en Grèce, în BAR International Series, 576, 1992. Maxim 1999 MAXIM Z., Neo-eneoliticul din Transilvania, în BMN, XIX, Cluj-Napoca 1999. Merlini 2005 MERLINI M., Semiotic approach to the features of the „Danube Script”, în Documenta Praehistorica, XXXII, 2005, p. 233-251. Merlini 2008 MERLINI M., Disertatie Doctorat, Sibiu, 2008, cap. 11.B.d.3 Merlini, Lazarovici 2006 MERLINI M., LAZAROVICI GH., Dating Tărtăria tablets: new archeological evidence, sub tipar în BAR International Series, ed. L. Nikolova, 2006. Miclea, Florescu 1980 MICLEA I., FLORESCU R., Dacia Preistorică, Bucureşti 1980. Monah 1982 MONAH D., O importantă descoperire arheologică, în Arta, 7-8, 1982, p. 11-13. Monah 1984 MONAH D., Messages over Millenia, în Romanian Review, 9, 1984, p. 17-30. Monah 1991 MONAH D., L'exploitation du sel dans les Carpathes Orientales et ses rapports avec la culture CucuteniTripolye, în Le Paléolithique et le Néolithique, 1991, p. 387-400. Monah 1991a MONAH D., Influences ou traditions Vinča dans la plastique anthropomorphe de Cucuteni-Tripolie, în Banatica, 11, 1991, p. 297-304. Monah 1997 MONAH D., Plastica antropomorfă a culturii CucuteniTripolie, în BMAntiq, III, Piatra Neamţ 1997. Monah 2003 MONAH D., Découverts de pains et de restes d'aliments céréaliers en Europe de l'Est et Centrale. Essai de synthèse, în Pain, fours et foyers des temps passé, Civilisation, vol. 49, no.1-2, 2003, p. 79-99. Monah 2003a MONAH D., Quelques réflexions sur les trésors de la culture Cucuteni, în StudiaAA, IX, p. 129-140. Monah et alii 1997 D. MONAH, F. MONAH, C.-M. MANTU, GH. DUMITROAIA, Cucuteni. The Last Great Chalcolithic Civilization of Europe, ed. C.-M. MANTU, A. TSARAVOPOULOS, GH. DUMITROAIA, Athena Publishing&Printing House, Bucharest 1997, 246 p. Monah et alii 2003 D. MONAH, GH. DUMITROAIA, F. MONAH, C. PREOTEASA, R. MUNTEANU, D. NICOLA, Poduri - Dealul Ghindaru. O Troie în Subcarpaţii Moldovei, Piatra Neamţ 2003. Monah, Cucoş 1985 MONAH D., CUCOş ŞT., Aşezările culturii Cucuteni din România, Edit. Junimea, Iaşi 1985. Nikolov 1990 NIKOLOV V., Das Flusstal der Struma an der frühneolithischen Strasse von Anatolien nach Mitteleuropa, în Die ersten Bauern, 2, Schweiz, Landmuseum Zürich, 1990, p. 63-69. Nokolov 1990a NIKOLOV V., în Arheologija, 33, 2-3, Sofia,1990, p. 3238. Ovchinnikov 1996 OVCHINNIKOV E., Ritual models of stoves, în Cucuteni aujourd'hui, 1996, p. 115-119. Özdogan 2003 ÖZDOGAN M., The Prehistory of Northwestern Turkey. A synoptic overview of the latest evidence, în Recent research in the Prehistory of the Balkans, ed. D. V. 21 GHEORGHE LAZAROVICI, MAGDA LAZAROVICI Grammenos, Thessaloniki 2003, p. 329-368. Özdogan 2003a ÖZDOGAN M., Brifining the Neolithic of Central Anatolia, în The CANeW Project, 2003. Paul 1992 PAUL I., Cultura Petreşti, Bucureşti 1992. Paul 1995 PAUL I., Vorgeschichtliche Untersuchungen in Siebenburgen, Alba Iulia 1995. Petrescu-Dîmboviţa 1953 PETRESCU-DÎMBOVIţA M., Cetăţuia de la Stoicani, în Materiale, I, 1953, p. 13-155. Petrescu-Dîmboviţa 1953a PETRESCU-DÎMBOVIţA M., Die wichtigsten Ergebnisse der archäologischen Ausgrabungen in der neolithischen Siedlung von Truşeşti (Moldau), în PZ, XLI, 1963, p. 172186. Petrescu-Dîmboviţa 1954 PETRESCU-DÎMBOVIţA M., în Dumitrescu et alii 1954... Hăbăşeşti. Petrescu-Dîmboviţa 1976 PETRESCU-DÎMBOVIţA M., Truşeşti, în DIVR, 1976, p. 592-593. Petrescu-Dîmboviţa et alii 1999 M. PETRESCU-DÎMBOVIţA, M. FLORESCU, A. C. FLORESCU, Truşeşti, monografie arheologică, Edit. Academiei Române, Bucureşti-Iaşi, 1999. Roska 1928 ROSKA M., Casa neolitică de la Turdaş, în AO, VII, 1928, 39-40, p. 510. Roska 1941 ROSKA M., Die Sammlung Zsofia von Torma, Cluj 1941. Sandars 1968/1985 SANDARS N. K., Prehistoric Art in Europe, Hermandswoert, Middlesex, 1968/1985. Todorova 1976 TODOROVA H., Ovčarovo, Sofia 1976. Todorova 2002.1 TODOROVA H., Durankulak. Die Prähistorischen Gräberfelder, Teil I, II, în seria Deutsches Archäologisches Institut in Berlin, ed. H. Todorova, Ed. Anubis Ltd., Sofia 2002. Tsvek 2001 TSVEK E. V., Certain aspects of world view of the tribes of the East Tripolian culture, în Interacademica, II-III, Bucureşti 2001, p. 24-38. Ursulescu et alii 2000 N. URSULESCU, V. COTIUGă, D. BOGHIAN, Târgu Frumos, jud. Iaşi, Punct Baza Pătule, în CCAR. Campania 1999, CIMEC, 2000, p. 106-107. Ursulescu, Boghian 1996 URSULESCU N,. BOGHIAN D., voce în CCA. Campania 1995, Brăila, 1996, p. 127. Ursulescu 2001a URSULESCU N., Dovezi ale unei simbolistici a numerelor în cultura Precucuteni, în MemAntiq, XXII, 2001, p. 51-70. Ursulescu 2002 URSULESCU N., Construcţiile – sanctuar în cadrul organizării interne a aşezărilor din eneoliticul timpuriu al României, în Istorie şi Conştiinţă, AŞUI, 2002, p. 3-7. Ursulescu 2003 URSULESCU N., Position des constructions-sanctuaires dans les habitats de l’énéolithique ancien de la Roumanie, în CultCivDunJos, XVI-XVII, 2003, p. 42-47. Ursulescu 2004 URSULESCU N., Nouvelles données concernant les croyances magiques des communautés de la civilisation Précu¬cuteni (énéolithique ancien) de l’ est de la Roumanie, în Actes du XIV Congrès UISPP, Univ. de Liège, Belgique, 2-8 sept. 2001, BAR International Series 1303, 2004, p. 343-348. Ursulescu 2004a URSULESCU N., La valeur sacrée des nombres dans l’énéolithique de Roumanie, în Actes du XIV Congrès UISPP, Univ. de Liège, Belgique, 2-8 sept. 2001, BAR International Series 1303, 2004, p. 325-331. Ursulescu 2008 URSULESCU N., Modéles d´organization de l´espace aux habitations de la culture Précucuteni entre Siret et Prut, în Etablissements et habitations Prehistorique. Structure, organisation, Symbole, Actes du Colloque de Iaşi 10-12 decembrie 2007, Editor Victor Spinei et Virgil Mihăilescu – Bîrliba, BAM, IX, 2008, p. 207-238 Ursulescu et alii 1998 N. Ursulescu, V. Cotiugă, D. Boghian, Târgu Frumos, Baza Pătule, în CCA, Călăraşi 1998, p. 77-78. Ursulescu et alii 1999 N. URSULESCU, D. BOGHIAN, V. COTIUGă, Târgu FrumosBaza Pătule, în CCA, Vaslui, 1999, p. 120-121. Ursulescu et alii 2001 N. Ursulescu, V. Cotiugă, D. Boghian, L. Istina, S. Haimovici, A. Coroliuc, Târgu Frumos, Baza Pătule, în CCAR. Campania 2000, CIMEC 2001, p. 252 –254. Ursulescu et alii 2002a N. URSULESCU, V. MERLAN, F. TENCARIU, Isaiia, com. Răducăneni, jud. Iaşi, Balta Popii, în CCAR. Campania 2001, CIMEC 2002, p. 160-163. Ursulescu et alii 2003a N. URSULESCU, V. MERLAN, F. A. TENCARIU, M. VăLEANU, L. CHIRILă, M. POPA, D. IONICă, Isaiia, com. Răducăneni, jud. Iaşi. Punct: Balta Popii, în CCAR. Campania 2002, CIMEC 2003, p. 158-160. Ursulescu et alii 2004 N. URSULESCU, F. A. TENCARIU, V. MERLAN, R. KOGăLNICEANU, L. CHIRILă, G. BODI, Isaiia, com. Răducăneni, jud. Iaşi. Punct: Balta Popii, în CCAR. Campania 2003, CIMEC 2004, indice 123. Ursulescu et alii 2006 N. URSULESCU, F. A. TENCARIU, L. SCARLAT, G. BODI, C. LAZANU, L. SOLCAN, I. ROBU, V. MERLAN, M. COZMA, AL. BOUNEGRU, M. VORNICU, A. VORNICU, Isaiia, com. Răducăneni, jud. Iaşi. Punct: Balta Popii, în CCAR. Campania 2005, CIMEC 2006, p. 187-191. Ursulescu, Boghian 1995 URSULESCU N., BOGHIAN D., Târgu Frumos, Baza Pătule, în CCA. Campania 1994, Cluj -Napoca 1995, p. 93-94. Ursulescu, Tencariu 2006 URSULESCU N., TENCARIU F. A., Religie şi magie la est de Carpaţi acum 7000 de ani. Tezaurul cu obiecte de cult de la Isaiia, ed. Demiurg, Iaşi 2006. Ursulescu, Tencariu 2007 URSULESCU N., TENCARIU F. A., Noi date privind arhitectura locuinţelor din cultura Precucuteni, în Dimensiunea europeană a civilizaţiei eneolitice est-carpatice, ed. N. Ursulescu, Iaşi 2007, p. 131-156. Vartic 2008 VARTIC A., Symbole et nombre pedant prehistoire, în Etablissements et habitations Prehistorique. Structure, organisation, Symbole, în Actes du Colloque de Iaşi 1012 decembrie 2007, Editor Victor, 2008. Spinei, Mihăilescu-Bîrliba 2008 SPINEI , VIRGIL MIHăILESCU – BÎRLIBA, în BAM, IX, 2008, p. 197-206. Winn 1973 WINN S. M., The Sings of the Vinča Culture, 1973. Winn 1981 WINN S. M., Pre-writing in Southeastern Europe. The Sign System of the Vinča Culture ca. 4.000 BC, Western Publishers, Calgary, 1981. 22 Sanctuarele culturii Precucuteni - Cucuteni Zbenović 1996 ZBENOVIć V. G., Siedlungen der frühen Tripol'e-Kultur zwischen Dnestr und Südlichem Bug, în colecţia Archäologie in Eurasien, Band I, 1996. Zbenović 1996a ZBENOVIć V. G., The Tripolye Culture Centenary of Research, în Journal of World Prehistory, 10, 1996, 2, p. 199-241. Abrevieri - Abbreviations AnB Analele Banatului, I-IV 1928-1931; S.N. I 1981-, Muzeul Banatului, Timişoara AO Arhivele Olteniei, Craiova, SV şi SN. AŞUI Analele Ştiinţifice ale Universităţii “Al. I. Cuza” Iaşi BAR British Archaeological Reports, Oxford Banatica Banatica, Revistă a Muzeului de istorie a judeţului CaraşSeverin, Reşiţa, I (1971) BMA Biblioteca Musei Apulensi, Alba Iulia BMAntiq Bibliotheca Memoriae Antiquitati; Piatra Neamţ CCAR Cronica cercetărilor arheologice din România, Ed. Ministerul Culturii CIMEC, Serviciul arheologic; CD ; www.cimec.ro CultCivDunJos Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos, Călăraşi Dacia Dacia. Recherches et découverts archéologiques en Roumanie, S.V. I-XII; N.S. Revue d´archéologie et d´histoire ancienne, I. 1957 şi urm. Materiale Materiale şi Cercetări Arheologice, Bucureşti PZ Prähistorische Zeitschrift, Berlin MemAntiq Memoria Antiquitatis, Acta Musei Petrodavensis, Piatra Neamţ StudiaAA Studia Antiqua et Archaeologica, Iaşi Tibiscum Tibiscum, Studii şi comunicări de etnografie, istorie, Caransebeş ZOAO Zapiski Odesskogo arkheologičeskogo obščestva, Odessa 23 GHEORGHE LAZAROVICI, MAGDA LAZAROVICI Fig. 1. Sanctuarul de la Göbekli Tépe - Complexul B şi coloana în forma de “T”cu reprezentări de animale sălbatice Fig. 1. The Göbekli Tépe sanctuary – Complex B and the “T” shaped column, with wild animal representations 24 Sanctuarele culturii Precucuteni - Cucuteni Fig. 2. Cronologia etapelor târzii Vinča-Foeni Fig. 2. The chronology of the late Vinča-Foeni stages 25 GHEORGHE LAZAROVICI, MAGDA LAZAROVICI Fig. 3. Sabatinovka II, după Zbenović 1996 Fig. 3. Sabatinovka II, according to Zbenović 1996 Fig. 4. Truşeşti, sanctuarul cu altarul monumental, L24, reconstituire Gh. Lazarovici Fig. 4. Truşeşti, the sanctuary with the monumental altar, L24, reconstruction Gh. Lazarovici 26 Sanctuarele culturii Precucuteni - Cucuteni Fig. 5. Truşeşti, sanctuar din L40, reconstituire M. şi Gh.. Lazarovici Fig. 5. Truşeşti, sanctuary from L40, reconstruction M. and Gh. Lazarovici Fig. 6. Truşeşti, sanctuarul 3 (L60), reconstituire M. Şi Gh. Lazarovici Fig. 6. Truşeşti, Sanctuary 3 (L60), reconstruction M. and Gh. Lazarovici 27 GHEORGHE LAZAROVICI, MAGDA LAZAROVICI Fig. 7. Truşeşti, Sanctuarul 4 (L60). reconstituire M. şi Gh. Lazarovici. Altarul varianta 1 Fig. 7. Truşeşti, Sanctuary 4 (L60), reconstruction M. and Gh. Lazarovici. The 1st version of the altar Fig. 8. Truşeşti, Sanctuarul 4 (L60). Altarul varianta 2; Fig. 8. Truşeşti, Sanctuary 4 (L60). The 2nd version of the altar; Fig. 9. Parţa, Sanctuarul 1, statuia şi coloanele din faţa ei Fig. 9. Parţa, Sanctuary 1, the statue and the columns found in front of it 28 Sanctuarele culturii Precucuteni - Cucuteni Fig 10. Truşeşti, sanctuarul 5 ( L38), Cucuteni A Fig. 10. Truşeşti, Sanctuary 5 (L38), Cucuteni A Fig. 11. Truşeşti, sanctuar casnic (L61), Cucuteni A Fig. 11. Truşeşti, domestic sanctuary (L61), Cucuteni A 29 GHEORGHE LAZAROVICI, MAGDA LAZAROVICI Fig. 12. Mărgineni, locuinţa cu cuptor, cu cap antropomorf, după D. Monah Fig. 12. Mărgineni, the dwelling with oven, with antropomorphous head, according to D. Monah Fig. 13. Scânteia, L1- sanctuar, resturi de la vatră şi o stelă (?) din gresie Fig. 13. Scânteia, L1- sanctuary, remains of a hearth and a grit stone stele (?) 30 Sanctuarele culturii Precucuteni - Cucuteni Fig. 14. Scânteia planul construcţiei cu haşur pentru perimetru şi podea Fig. 14. Scânteia, the plan of the construction – the perimeter and the floor are hachured 31 GHEORGHE LAZAROVICI, MAGDA LAZAROVICI Fig. 15a. Tabel cu corelarea semnelor reprezentând linia şi variantele de linii în unghi Fig. 15a. Table with the corelation of signs representing the line and variants of lines in angle 32 Sanctuarele culturii Precucuteni - Cucuteni Fig. 15b. Tabel cu corelarea semnelor abstracte reprezentand corpul uman Fig. 15b. Table with the corelations of abstract signs representing the human body 33 GHEORGHE LAZAROVICI, MAGDA LAZAROVICI Fig. 16. Scânteia, groapa 62, piese din inventarul gropii Fig. 16. Scânteia, pit 62, items found in the pit’s inventory Fig. 17. Isaiia, planul locuinţelor, după Ursulescu et alii Fig. 17. Isaiia, the plan of the dwellings, according to Ursulescu et alii 34 Sanctuarele culturii Precucuteni - Cucuteni Fig. 18. Isaiia, amplasarea sanctuarelor 1A şi 1 Fig. 18. Isaiia, the placement of sanctuaries 1A and 1 Fig. 19 Isaiia, reconstituirea sanctuarelor 1A şi 1 (după Manole, Gheorghiu, Ursulescu) Fig. 19. Isaiia, reconstruction of sanctuaries 1A and 1 (according to Manole, Gheorghiu, Ursulescu) 35 Fig 20. Isaiia, coloana phalus Fig. 20. Isaiia, the phalus column GHEORGHE LAZAROVICI, MAGDA LAZAROVICI Fig. 21. Scăunelul 2 faţă/dos şi scăunelul 6 Fig. 21. Small chairs: nr. 2 front/back and nr. 6 Fig. 22. Isaiia, a) Tableta 1, b1) familia 1 de elefanţi, b2) familia 2 de elefanţi c) familia 3 de elefanţi Fig. 22. Isaiia, a) Tablet 1 - elephants, b1) the 1st family, b2) the 2nd family, c) the 3rd family of elephants Fig. 23. Isaiia, tăbliţa 2: urs şi broască ţestoasă Fig. 23. Isaiia, tablet 2: bear and turtle 36 Sanctuarele culturii Precucuteni - Cucuteni Fig. 24. Isaiia, Sanctuarul 1b Fig. 24. Isaiia, Sanctuary 1b Fig. 25 “Tezaurul” de la Isaiia, Sanctuarul 1b Fig. 25. The „treasure” from Isaiia, Snactuary 1b 37 GHEORGHE LAZAROVICI, MAGDA LAZAROVICI Fig. 26. Târgu Frumos, groapă de cult şi planul sanctuarului (L1), după Ursulescu et alii Fig. 26. Târgu Frumos, cultical pit and the plan of the sanctuary (L1), according to Ursulescu et alii Fig. 27. Târgu Frumos, altarul monumental Fig. 27. Târgu Frumos, the monumental altar 38 Sanctuarele culturii Precucuteni - Cucuteni Fig. 28. Târgu Frumos, altarul monumental, detalii şi secţiuni Fig. 28. Târgu Frumos, the monumental altar – details and sections Fig. 29. 'Ain Gazahl vatră antropomorfă şi patru coloane de lemn Fig. 29. 'Ain Gazahl – anthropomorphous hearth and four wooden columns 39 GHEORGHE LAZAROVICI, MAGDA LAZAROVICI Fig. 30. Poduri - “Dealul Ghindaru”, cultura Precucuteni Fig. 30. Poduri - “Dealul Ghindaru”, the Precucuteni Culture Fig. 31. Izvoare, fragment de idol monumental Fig. 31. Izvoare, fragment of a monumental idol 40