Analiză economico-financiară

2023

CURS 3
ANALIZA MEDIULUI CONCURENȚIAL
CAP. 2. ANALIZA MEDIULUI CONCURENŢIAL

2.1. Consideraţii generale.

Eficacitatea strategică şi performanţele oricărei
entităţi economice sunt influenţate de mediul intern
şi extern cu care aceasta se află în interacţiune.

Mediul concurenţial, ca parte integrantă a

mediului general care serveşte drept cadru pentru
formularea deciziilor strategice ale activităţii
întreprinderii, constituie piatra unghiulară a
succesului afacerii, indiferent de sectorul
economic de care aparţine compania.
Managementului strategic

 modele strategice
 relaţia dintre cauzele şi efectele
Pe termen lung, succesul unei afaceri este
influenţat de aflarea răspunsului la
următoarele întrebări:
 Ce facem?
 Pentru cine facem?
 Cum facem?
 Cum putem deveni cei mai buni în ceea ce
facem?
Scopul

 analizei mediului concurenţial este de a evidenția cerințele,

constrângerile, oportunitățile și amenințările - analiza SWOT

 Analiza mediului extern al întreprinderii este crucială pentru

asigurarea unei planificări strategice relevante și eficiente.

 Diagnosticarea condițiilor de concurență.

2.2. Analiza mediului concurenţial

Întreprinderea se află în relaţii de interdependenţă cu

ansamblul actorilor economici şi sociali care activează
într-o economie:
 cumpără materii prime, mărfuri sau echipamente de la
furnizori,
 îşi vinde rezultatul activităţii (produse, servicii, mărfuri,
echipamente, imobile etc.) clienţilor,
 atrage şi acordă împumuturi pe piaţa financiară şi a creditelor,
 beneficiază de sprijinul statului şi contribuie la bugetul
acestuia,
 percepe reacţiile pieţei şi totodată le influenţează etc.
Mediul global al întreprinderii

Compania "X"

Parteneri direcţi:
-furnizori
-clienţi
-salariaţi
-creditori

Universul specific
partenerilor direcţi

Reglementări generale la nivelul

economiei naţionale

Tendinţele generale ale

societăţii
Principalele aspecte

vizate de analiza mediului concurenţial al

întreprinderii sunt:
 Analiza cotei de piaţă,

 Analiza contextului concurenţial,

 Analiza poziţiei concurenţiale a întreprinderii,

 Analiza structurii mediului concurenţial.

 Analiza cotei de piaţă

 Cota de piaţă reprezintă ponderea deţinută de vânzările unei firme sau ale
unui produs/serviciu în vânzările de pe o anumită piaţă.
 Ea este exprimată cel mai adesea în %, putând avea mărimi cuprinse între
0 şi 100%, însă poate fi redată şi sub formă de coeficient, fiind înclusă în
intervalul (0, 1).
 Cu cât mărimea cotei de piaţă este mai mare (tinde spre 1 sau 100%), cu
atât poziţia întreprinderii pe piaţă este mai favorabilă, iar piaţa prezintă un
grad mare de concentrare.
 Estimarea pozitiei concurentiale a firmei în functie de partea sa de piaţă
necesită segmentarea pieţei şi aceasta se realizează îndeosebi cu ajutorul
indicatorilor:
 cota parte de piaţă globală (absolută),
 cota parte de piaţă relativă
 cota parte de piaţă specifică.

 Segmentarea poate presupune o împărţire a pieţei globale între

concurenţi sau o împărţire a propriei pieţe în funcţie de utilizatori.
Cei mai importanţi factori externi sunt consideraţi:

 coeficientul de fidelitate (α) - ponderea clienţilor care în trecut au cumpărat

produsul X de la firma analizată şi continuă să-l cumpere şi în prezent;
 coeficientul de atracţie (β) – ponderea clienţilor care în trecut cumpărau produsul X
de la firmele concurente iar în prezent îl cumpără de la firma analizată.
În estimarea cotei de piaţă probabile, mulţi autori consideră relevant modelul:
Cp abs (n) = α x Cp abs (n-1) + β x (1-Cp abs (n-1)), unde:
n-1 – anul precedent
n – anul curent.
1. Cota de piaţă absolută (globală) reprezintă segmentul din cererea totală a pieţei analizate,
satisfăcut de o întreprindere. Aceasta se determină ca raport între vânzarile firmei si
vânzarile totale ale sectorului.
Relatia de calcul este:
Vi
Cpabsi  x100 , unde:
VT

Cpabsi – cota parte de piaţă absolută (globală) a firmei “i”,

Vi – vânzările aferente fiemei “i”,
n
VT – vânzările totale ale sectorului în care activează firma analizată, VT  Vi
i 1

Vânzările pot fi exprimate:

 în unităţi fizice (m, kg, unităţi, perechi etc.)
 în unităţi monetare – valoric (Ron, Eur etc.)
 2. Cota de piaţă relativă se determină ca un raport între vânzările firmei analizate şi
vânzările celui mai important concurent de pe piaţă (lider).
CAF
Cp rel F  x100 unde
CA L
CA L – vânzările liderului de pe segmentul de piaţă ales;
Când cota parte de piaţă relativă tinde către 0, firma analizată are o poziţie nesemnificativă pe
piaţă, iar când tinde către 1, firma are poziţie de lider. Acest indicator este operaţional, mai
ales, în cazul pieţelor cu concurenţă tip oligopol.

Boston Consulting Group (BCG) propune calculul cotei de piaţă relative prin raportarea la
vânzările primilor 3 competitori lideri de piaţa segmentată.
CAF
Cp rel F  3
x100
 CA
i 1
i
unde,

 CA
i 1
i - suma cifrei de afaceri a primilor 3 lideri de pe piaţă

Cpr se calculeaza numai pentru cei mai importanti 3-4 competitori, care se confrunta
pe piata in discutie (lider, chalanger si principalii lor 'urmaritori');

Cpr a liderului este intotdeauna supraunitara (>1), fiindca se calculeaza in raport cu

performantele chalangerului.
3. Cota parte de piaţă specifică (cota parte de piaţă servită) - se

determină doar pe segmentele de piaţă în care activează firma şi în raport cu

vânzările totale înregistrate pe aceste segmente (ex. segment de piaţă tineret, copii,
persoane cu nevoi speciale);

CAF
Cp s F  *100
CAS

unde CAS – Cifra de afaceri a segmentului servit.

 Cota de piață măsoară importanța relativă (%) a unei
companii pe o anumită piață. Aceasta poate fi calculată
în volum, în special pe baza cantităților vândute sau a
capacităților de producție sau în valoare, de exemplu
pe baza datelor despre cifra de afaceri.

 Când cota de piață este calculată utilizând datele de

vânzări, aceasta se obţine prin împărțirea vânzărilor
companiei la vânzările totale de piață exprimate în
aceleași unități. Prin urmare, este necesar să se
definească în prealabil piața relevantă pe care își
desfășoară activitatea compania, atât din punct de
vedere al produselor, cât și al sferei geografice.
 Cota de piață a unei companii este un indicator al
reflectării puterii sale potențiale de piață. Cu cât este
mai mare, cu atât este mai probabil ca acea companie să
aibă o putere semnificativă pe piață.

 Totuşi, evaluarea puterii pe piaţă trebuie analizată și pe

baza altor caracteristici fundamentale ale pieței
studiate.

 Astfel, absența barierelor la intrare sau existența unei

puteri semnificative a cumpărătorului limitează puterea
de piață a unei companii.
 Autoritățile responsabile privind mediul
concurenţial pot lua în considerare, de
asemenea, valoarea indicelui Herfindahl-
Hirschman (sau HHI), care este suma cotelor
de piață pătrate ale companiilor de pe piața
relevantă (H=Σgi²) .
 Concurenţa dintre companii poate conduce la
îmbunătăţirea eficienţei producţiei şi la
apariţia de produse noi şi mai bune prin
inovaţie, ceea ce conduce la creştere
economică şi bunăstarea consumatorilor.

 De cele mai multe ori, concurenţa dintre

furnizori conduce la tarife mai scăzute şi la o
gamă mai largă de produse şi servicii.

Sursa: https://www.oecd.org/daf/competition/98765440.pdf
Întrebări?
Indicatori valorici
Cifra de afaceri (CA) Producţia obţinută destinată livrării (Qf)

• indicatorul fundamental pe • este cunoscută şi sub

baza căruia se apreciază denumirea de producţia
capacitatea unei marfă fabricată
întreprinderi de a obţine • Qf = Vpf + Vle + Vsp
venituri din operaţiunile • Vpf = Qv + (Sf – Si)
comerciale curente
• indicatori de rezultate
economico-financiare,
contribuind la
diagnosticarea şi evaluarea
economică a întreprinderii.
Indicatori valorici
Producţia exerciţiului sau producţia globală (Qe)
Valoarea adăugată (VA) = Qe - CI

• reflectă în expresie • surplusul de venituri peste

valoarea consumurilor
valorică volumul total al
provenind de la terţi (CI),
activităţii de producţie • respectiv bogăţia creată prin
desfăşurate de firmă pe valorificarea resurselor tehnice,
perioada unui exerciţiu umane şi financiare ale
financiar. întreprinderii.
• Valoarea adăugată netă (Van)
• Qe = Qv + Qs + Qi
exprimă valoarea nou-creată
într-o perioadă de timp şi se
determină deducând din
valoarea adăugată cheltuielile
cu amortizarea.
 Analiza dinamicii activităţii pe baza indicatorilor valorici
Sub aspectul normalităţii, pot fi întâlnite următoarele situaţii:
a) I Qv  I Qf
Egalitatea semnifică menţinerea ponderii imobilizărilor în stocuri de
produse finite.
Inegalitatea este sinonimă cu creşterea gradului de valorificare a
producţiei obţinute.
b) I Qf  I Qe
Creşterea reflectă o situaţie pozitivă, respectiv reducerea stocurilor de
producţie neterminată şi a consumului intern, dar până la un anumit nivel care
să nu afecteze desfăşurarea normală a activităţii de producţie.
c) I VA  I Qe
Inegalitatea reflectă reducerea ponderii consumurilor provenite de la terţi
în volumul total al activităţii realizate de întreprindere, ceea ce este rezultatul
creşterii gradului de valorificare a resurselor materiale.
d) I VAn  I VA , ceea ce reflectă variaţia cheltuielilor cu amortizarea.
 22

Analiza factorială a cifrei de afaceri în cazul întreprinderilor

cu activitate de producţie

I. Modele care exprimă corelaţia dintre resursele umane

şi cifra de afaceri:
CA Of
CA  Ns  
Ns Of
NopQfCA

CA
Ns  
N
s N
opQf

CA  N s  N z  N h  W h
 23

II. Modele de analiză care exprimă corelaţia dintre potenţialul tehnic al

întreprinderii şi cifra de afaceri:

Mf Qf CA
CA  Ns   
Ns M f Qf

Mf CA Mf ' Qf
CA  Ns    
Ns Mf Mf ' Qf
 24

III. Modele care exprimă corelaţia dintre cifra de afaceri şi

gradul de asigurare a forţei de muncă cu active circulante
(stocuri de materii prime, materiale etc.)
St CA
CA  N s  
Ns St
IV. Modele care exprimă corelaţia dintre volumul producţiei
vândute şi cifra de afaceri

a) În cazul în care producţia vândută este omogenă, fiind diferenţiată

doar pe modele, sortimente, calităţi etc. se foloseşte modelul:

CA  Q  p
b) Când producţia vândută nu are caracter omogen, modelul de analiză devine:

CA  qvi  pi
Multumesc!