Traumatismele coloanei

vertebrale
 Definitie
• Coloana vertebrala sau
scheletul axial reprezinta
segmentul central al
aparatului locomotor uman.
Incidenta si etiologie

 Traumatismele coloanei vertebrale produc

leziuni grave, atat prin complexitatea lor cat si
prin complicatiile neurologice asociate ce
apar la 40% in leziunile cervicale si 15-20% in
fracturile toraco-lombare.
 Cauze ale traumatismelor coloanei:
 45% accidente de trafic rutier
 20% accidente de munca
 15,9% accidente de sport
 15% traumatisme directe prin arme de foc
Anatomia coloanei vertebrale
 Structura osoasa a coloanei
vertebrale:
7 vertebre cervicale,
12 toracale,
5 lombare,
5 sacrate (unite intr-un os
comun sacrul),
4-5 coccigiene care formeaza
coccisul.
Anatomia vertebrei:
 Disc

Prezent de la C2-C3 la L5-S1

Permite miscari de compresie, torsiune si rotatie

 Ligamente spinale Posterior
longitudinal
ligament
Straturi rezistente de
tesut fibros

Anterior
longitudinal
ligament

Conecteaza oase, cartilaje Controleaza si limiteaza miscarile

segmentelor motorii
Ligamentum
flavum
Structuri vasculare

Determina locul abordului anterior

de obicei, se utlizeaza partea dreapta
Biomecanica coloanei vertebrale
Mobilitatea coloanei se realizeaza in asa numitul “segment motor”
alcatuit din doua vertebre cu articulatiile si ligamentele dintre
ele.
 “segment de miscare” - Junghans 1950

 “segment motor” dupa Schmorl, Schenk, Roaf

 Segmentul motor :
– segment pasiv - vertebra propriu zisa,
– segment mobil - discul intervertebral, articulatiile interapofizare,
ligamentul galben si ligamentle interspinoase - cuprind gaura de
conjugare
 Mecanic segmentul motor
indeplineste doua functii :
 functia statica antigravitationala, de
sustinere si de transmitere a greutatii
segmentelor corpului, permitand
coloanei vertebrale realizarea pozitiei
de ortostatism;
 functia dinamica, de mobilitate prin
care coloana vertebrala modifica activ
pozitia segmentelor corpului si
participa la realizarea locomotiei
Mecanisme de producere
 hiperflexia
 hiperextensia
 compresiunea pura (verticala)
 hiperflexia laterala
 forfecarea
 torsiunea
Mecanisme
Hiperlexie
Aplecare severa
in fata a capului
sau trunchiului

Hiperextensie
Aplecare severa
in spate a capului
sau trunchiului

Combinatie de flexie/extensie
 Mecanisme
Compresiune

Rotatie (torsiune)

Translatie/ forfecare

F.KERYEL
Definitia Fracturii

 Fractura apare prin coliziune violenta

 Ea permite aparitia instabilitatii spinale.
 Leziunile neurologice depind de gravitatea traumatismului (violenta
coliziunii, localizarea fracturii, afectarea maduvei spinarii)
 Pacientii cu leziuni spinale pot avea leziuni asociate (ficat, rinichi,
craniu, pelvic…).
 Speranta de viata si prognosticul neurologic depind de
rapiditatea tratamentului.
F.KERYEL
 Instabilitatea spinala

 Pierderea raporturilor anatomice normale (luxatia) cu

alterarea functiei.
 Creste riscul aparitiei leziunilor neurologice: atentie in
momentul transportului.

F.KERYEL
 Examenul clinic:
– Anamneza
– Examenul fizic (clinic)
• Aspectul general
• Examenul local
– Examenul neurologic:
• Examenul sensibilitatii
• Examenul motricitatii
• Examenul functiei reflexe
Glasgow Coma Scale
Deschiderea ochilor    
  Spontan 4
  La voce 3
  La durere 2
  Non raspuns 1
Raspuns verbal    
  Orientat 5
  Confuz 4
  Cuvinte inexistente 3
  Sunete 2
  Non raspuns 1
Raspuns motor    
  Asculta comenzile 6
  Miscare intentionata 5
  Retrage la durere 4
  Flexie la durere 3
  Extensie la durere 2
  Non raspuns 1
Scor posibil 3-15
Examenul fortei musculare
0 Paralizie totala

1 Schita de contractie

2 Miscare posibila prin eliminarea gravitatiei

3 Miscare posibila impotriva gravitatiei nu impotriva unei forte opozante

4 Miscare posibila dar forta opozanta o contracareaza

5 Forta normala
Examenul functiei reflexe
Reflexe patologice:
- Babinski

- Oppenheim

- Tripla retractie

- Clonusul
Sindromul de leziune medulara
completa
S. de leziune medulara
incompleta

 S. de supresie medulara
S. de leziune medulara
incompleta
 S. de compresie medulara anterioara
S. de leziune medulara
incompleta

 S. de compresie medulara posterioara

S. de leziune medulara
incompleta
 S. Brown-Sequard
S. de leziune medulara
incompleta

 S. de con medular
 S. radicular
Clasificarea fracturilor
Minore
Procesele transverse, spinoase
sau articulare

Majore
Corpul vertebral, pediculii,
procesele articulare.
F.KERYEL
Clasificarea fracturilor
Fractures sunt stabile sau instabile.

Stabile
Fara deplasare semnificativa,
deformare osoasa sau a tesuturilor
moi

Instabile
• compromit pozitia normala
• produc dure
• permit afectare neurologica grava
Investigatia radiologica
Examene
 Radiografie standard fata si profil
 CT: pemite analiza tipului si a leziunilor
osoase
 RMN: deceleaza compresia maduvei,
leziunile neurologice: hematom,
leziunea durei mater etc
 Examen clinic

F.KERYEL
Complicatii
 Imediate: neurologice, viscerale
(faringe, laringe, esofag), vasculare,
musculare paravertebrale, hematom
retroperitoneal, fractura deschisa
 Tardive: pseudartroza, cifoscolioza
posttraumatica
Primul ajutor in traumatismele
coloanei
 Regula de aur: prevenirea producerii de noi leziuni si
protejarea maduvei
 Extragere in bloc a pacientului cu fixarea zonelor
suspectate de traumatism
 Imobilizare simpla, sigura
 Coloana cervicala: orteza tip Philadelphia, guler
cervical sau saculeti de nisip laterali cu banda
frontala de fixare a craniului la plansa
 Coloana lombara: planseta lunga posterioara
Traumatismele coloanei cervicale
Clasificare - Böhler
 fracturi ale arcului anterior (corpului)
 fracturi ale arcului posterior si
proceselor
 luxatii antero-posterioare si laterale
 luxatii-fracturi
 leziuni ale partilor moi.
Clasificare anatomo patologica
 I.        Traumatisme prin mecanisme de flexie:
– A.                 Leziunea complexului ligamentar posterior
– B.                 Dislocatia unilaterala sau fractura-dislocatie
– C.                 Dislocatia bilaterala sau fractura-dislocatie
 II.     Traumatisme prim mecanisme de compresie:
– A.                 Fractura prin cuneiformizare anterioara a corpulu
vertebral
– B.                 Fractura prin explozie a corpului vertebral
 III.   Traumatisme prin mecanisme de extensie
– A.                 Dislocatia prin hiperextensie
– B.                 Fractura arcului vertebral (pediculilor)
 IV.  Fracturi izolate.
Principii de tratament
 realinierea coloanei vertebrale;
 obtinerea si mentinerea stabilitatii
spinale;
 prevenirea agravarii leziunilor
neurologice; imbunatatirea recuperarii
neurologice;
 obtinerea unei recuparari functionale
precoce
Fracturile atlasului
 Ruptura izolata a ligamentului transvers
 Subluxatia rotatorie
Fractura
dintelui axisului
dupa Anderson
si D’Alonzo
Fractura traumatica a istmului
axisului (Hangman’s fracture)
Clasificarea fracturilor de pedicul C2
Traumatismele coloanei cervicale
inferioare
Traumatismele C3-C7
 Leziuni minore: orteza cervicala 3-6
saptamani
 Leziuni majore: determina instabilitate
mecanica, necesita tratament chirurgical
 Tratamentul chirurgical C3-C7
 Traumatisme prin mecanisme de flexie:
 Leziunea complexului ligamentar posterior: fuziune cervicala posterioara
prin cerclaj interspinos sau cerclaj anterior oblic plus grefa osoasa
 Dislocatia zygo-apofizara unilaterala: reducere sangeranda si fuziune
cervicala posterioara
 Dislocatia zygo-apofizara bilaterala: discectomie anterioara sau
vertebrectomie cu reconstructie cu cage cervical, reducere sangeranda
si artrodeza posterioara
 Traumatisme prin mecanism de compresie: decompresie prin abord
anterior si stabilizare posterioara
 Traumatisme prin mecanism de hiperextensie (Whiplash): artrodeza
segmentului implicat
 Fracturi izolate: orteza rigida pana la obtinerea consolidarii
Traumatismele coloanei toraco-
lombare

 Conditii mecanice:
– 3 regiuni:
• toracica T1-T10,
• jonctiunea tranzitionala lombara T10-L1
• lombara L1-S1.
Danis 1983
Clasificarea Franckel

Classification Franckel (A - E)
defineste leziunea neurologica si
gradul functiei structurilor
neurologice.
A = pierdere completaa functiei
senzitive si motorii
E = fara afectarea functiei
neurologice.
Fracturi simple
 Fracturi stabile. Nu sunt usor
detectabile
 Spondylolistesis (extensie brutala -
gimnast)
 Fracturi ale apofizelor transverse
 Fracturi ale inelului vertebral
Fracturi prin flexie-compresie

• Frecvent apar la nivel

T12, L1

• De obicei se fractureaza
coloana anterioara

• Coloanele mijlocie si
posterioara intacte:
fractura este considerata
stabila
 Fracturi prin compresie
Burst fracture
• Cele mai frecvente

• compresiune axiala
violenta

• se fractureaza coloanele
anterioara si mijlocie.

• pierderea inaltimii spinale

Instabila
implicand leziuni majore ale
maduvei sau radacinilor
nervilor spinali
 Fracturi prin flexie-extensie
 “Seat belt fractures”.
 Fractura Chance fracture este o astfel de
fractura

 Pot ceda toate cele 3 coloane, doua

intotdeauna

 Leziuni osoase, ligamentare, ale discului

intervertebral
Instabile
 Se asoxiaza frecvent cu leziuni ale cavitatii
toracice, vaselor mari sau alte organe.
Fracturi prin flexie-distractie
• “Jumper’s fracture” (fractura
sinucigasilor)

• apar prin cadere de la inaltime

• Compresie severa a coloanei

anterioare

• asociata cu fracturi ale membrelor

Instabile pelvine(femur, tibie, calcaneu, talus,
picior, pelvis)
Fracturi osteoporotice

 Multiple fracturi prin

compresie verticala la
varstnici.
 Durere severa
 De obicei fara deficit
neurologic
 Dificil de tratat ortopedic
(escare de decubit,
bronhopneumonii, …)

F.KERYEL
Tratamentul fracturilor
osteoporotice
 Vertebroplastia (cimentoplastia): evita
corsetele sau aparatele gipsate. Se
efectueaza dupa minim 3 saptamani (de
obicei 6) pt a permite formarea unui
tesut de fibroza care sa impiedice
scurgerea cimentului in canalul medular

F.KERYEL
Principii de tratament

 Leziuni stabile
 Leziuni instabile
 Implanturi
Dorsale Ventrale
 Standard:  Dwyer
 Sistemul Harrington in distractie  Zielke
 Sistemul Harrington in compresie  Kustuik-Harrington
 Fixare segmentara:  Kaneda
 Luque
 Harrington-Luque
 Placi cu suruburi
 Wisconsin
 Transpediculare
 Placi de reconsructie AO
 Fixatorul intern
 Combinate:
 Cotrel-Dubousset
 TSRH
 Isola-Rogozinschi
 Tratament
 Depinde de:
– Tipul fracturii
– Severitatea fracturii (tipul de leziune neurologica)

 Scopurile tratamentului:
– Restabilirea curburilor normale ale coloanei
– Restabilirea integritatii neurologice (daca se poate)
 Tratament
 Tratament ortopedic: 2/3
Din fracturi sunt tratate ortopedic (stabile)

 Tratament chirurgical: 1/3

 Tratament ortopedic

2 metode:

 Tratament functional

 Metoda Boelher

 Necesita control radiologic frecvent

Tratament ortopedic
 Tratament functional
3 saptamani imobilizare la pat urmate de purtarea unui corset
pentru 2 luni asociat fizioterapiei
 Metoda Boelher

3 etape:
– Reducerea fracture pe cadru Cotrel frame sau pe 2 mese,
fara anestezie, cu control clinic si radiologi, (+ potentiale
evocate)
– Corset pt 45 zile, urmat de gips alte 45 zile
– Fizioterapie statica cu recuperarea mersului
 Tratament chirurgical
 Sistematic in caz de deficit neurologic.
 Prognosticul neurologic depinde de
rapiditatea tratamentului: decompresie,
corectie, stabilizare.
 90% din cazuri sunt tratate chirurgical in
urgenta amanata (hemoragia importanta
datorata fracturii nu permite decompresia
in cele mai bune conditii). In acest caz,
anterior operatiei se efectueaza reducere
primara posturala.
 Chirurgia

 Tratamentul chirurgical este in general

acelasi in regiunile toracica, toraco-lombara
sau lombara.

 Primul pas : Decompresia

 Ulterior : Stabilizare (Instrumentatie) si

grefare
F.KERYEL osoasa
 Decompresia
 Se poate face prin abord posterior (70%) sau
anterior sau combinatie intre cele doua.

 Decompresia permite explorarea canalului

medular, repararea breselor durale,
indepartarea fragmentelor osoase migrate…

 Decompresia poate duce la instabilitate

instrumentatie.

F.KERYEL
Instrumentatie : Anterior sau posterior ?
 Depinde de :
– Tipul fracturii,
– Localizarea fracturii
– Leziunile asociate

 Depinde de experienta chirurgului

 Abordul anterior este dedicat fracturilor ce necesita decompresie

anterioara, grefare anterioara sau in caz de pseudartroza.

70% din fracturi sunt tratate prin abord posterior

F.KERYEL
 Principiile instrumentatiei
 Sa stabilizeze leziunile instabile folosind un montaj
tip cadru.

 Utilizarea conectorilor transversali creste

stabilitatea la torsiune.

 Utilizarea grefelor osoase pentru a facilita

consolidarea.
Principiile instrumentatiei
2 nivele deasupra si 2 sub fractura.
Intodeaunna bilateral
+

Conector tansversal

+
Grefa osoasa

Pot fi utilizate toate tipurile de implanturi:

• Bari cu carlige sau/si suruburi transpediculare (90%)
• Placi cu suruburi
 Instrumentatia anterioara
 Pt stabilizare : 1 nivel deasupra fracturii si 1 nivel sub. Micsoreaza montajul

 2 posibilitati :
– Sistem cu bari (50%)
– Placa (50%)

 Scopul este obtinerea celui mai rigid montaj posibil. Placa este considareta un
montaj mai simplu decat sistemul cu bari
 Poate fi utilizata un inlocuitor (cage) al corpului vertebral daca acesta nu poate fi
reconstruit.

F.KERYEL
Burst fracture L1
Accident rutier
Abord posterior

F.KERYEL
P. Argenson case
Burst fracture L1
Accident rutier
Abord anterior

F.KERYEL
P. LeHuec case
 Viitorul

Minimally invasive surgery ?

Toracoscopie
Vertebroplastie
Minimally invasive surgery

 Din ce in ce mai utilizata,

in special pt fracturile
coloanei anterioare
 Pt fracturi de la nivel
cervical (T3) pana la
lombar.
 Avantaje

 Incizii mici
 Reducerea pierderilor sangvine
 Vizualizare imbunatatita
 Mers cu sprijin a doua zi
postop
 Scade zilele de spitalizare
 Dezavantaje

 Curba de invatare lunga

 Excision discului vertebral (este necesar ?)
Material

F.KERYEL
Instrumentatie
Aceleasi implanturi ca in
chirurgia clasica
Vertebroplastia

 Minimally invasive surgery

 Utilizata mai ales pt fracturile osteoporotice la varstnici.
 Evita imobilizarea gipsata cu complicatiile ei
 La 3 saptamani dupa fractura pt a permite formarea
unri fibroze cu rol de bariera intre os si canalul medular
(2% din cazuri se produce scurgerea cimentului in
canalul medular).
 Scaderea rapida a durerii.
Procedura

 Abord posterolateral
 Rar anestezie
generala (doar
sedare)
 Introducerea unor
ace sub control
fluoroscopic prin
pediculii certebrali in
corpul vertebral
 Procedura

 Injectare de
ciment sub control
fluoroscopic
 Fracturile osului sacru
 1% din fracturile coloanei
 Frecvent nediagnosticate
 Diagnostic: Rgf coloana lombosacrata fata si profil,
CT
 Leziuni neurologice:
o S1-S2: sensibilitate pe marginea laterala a piciorului
(S1) sau laterala a gambei (S2), imposibilitatea flexiei
plantare a piciorului
 Clasificarea Danis
I. Transalare (a partii laterale a sacrului)
II. Fracturile regiunii gaurilor sacrate
III. Fracturile canalului sacrat
 Tratament
A. Conservator:
 Fracturi stabile, fara complicatii neurologice

 Imobilizare la pat 8-12 saptamani

B. Chirurgical:
 In fracturile de tip C ale inelului pelvin: 2 bare

sacrate trecute transvers de la o spina iliaca

postero-superioara la alta
 Surub transiliosacrat (percutanat)
 Fracturile coccisului
 Durere accentuata la palpare, in pozitie sezanda pe
scaun, la tuse si defecatie, durere la tuseu rectal (are
rol si de reducere a fracturii)
 Tratament conservator: repaus la pat 10-14 zile
 Tratament chirurgical pt pseudartrozele dureroase:
ablatia segmentului inferior
T Thank you