TRAUMATISMELE COLOANEI VERTEBRALE\

LEZIUNI GRAVE: fracturi combinate cu leziuni disco-ligamentare; leziuni neurologice

associate

40% din fracturile cervical si 15-20% din fracturile lombare- leziuni neurologice associate

MIELICE, AMIELICE

ANATOMIE: segmente de miscare (Junghans) disc intervertebral cu ligament longitudinal,

articulatii zigapofizare cu ligamentele la distanta aferente, metamerul medular cu perechea de
nervi spinali, spatiul dintre procesele spinoase si transverse

Functie static si dinamica

MECANISME DE PRODUCERE

1. Hiperflexia
2. Hiperextensia
3. Compresiunea pura vertical
4. Hiperflexia lateral
5. Forfecarea
6. Torsiunea

STABILITATE: data de complexul capsule-ligamentar posterior=> fractura stabila sau

instabila;
FRACTURILE STABILE: tasari anterioare<1/3 din inaltimea corpului, sau cu LLP
intact=> metoda de tratament

EXAMEN CLINIC:anamneza posibil de efectuat sau nu; examen fizic in echipa; initial
in decubit dorsal: torticolis, pozitie fixate a capului cu mainile; pozitie inerta a membrelor
superioare/inferioare; incontinent vezicala/anala; echimoze; TCC/traumatism thoracic;
decubit ventral inspectie, percutie
EXAMEN NEUROLOGIC:
- Glasgow coma scale
- Sensibilitate
- Motriciate
- Functie reflexa

SOCUL SPINAL: Tetra sau paraplefie flasca, reflexe cutanate si osteotendinoase

abolite, anestezie pentru toate tipurile de sensibilitate, atonie vezicala, rectala,
tulburari neurovegetative, tulburari trofice

INVESTIGATII IMAGISTICIE:
Radiografie:lateral, AP, transbucala, oblice si dinamice
CT-jonctiunea cervicotoracica, etc
Mielografia
RMN
Reconstructii 3D

COMPLICATII IMMEDIATE- neurologice, leziuni visceral, vase paravertebrale,

musculatura paravertebrala, hematom retroperitoneal cu ileus, fractura deschisa,
escare;
COMPLICATII TARDIVE- calus vicios, pseudortroza;
PRIM AJUTOR- prevenirea producerii de noi leziuni- descarcerare, imobilizare

TRAUMATISMELE COLOANEI CERVICALE:

Clasificare:centre traumatice C1-C2, C5-C7
Mecanisme :flexie, extensie, compresie;
Aprecierea stabilitatii (pierderea posibilitatii de mentinere a raporturilor
intervertebrale normale)=> structure stabilizatoare anterioare (coloana corpurilor,
disc, LLA, LLP) si posterioare (arcuri, ligament nucal, ligament galbene, sisteme
capsulare ale articulatiilor zygapofizare)

Principii de tratament:realiniere, obtinerea si mentinerea stabilitatii, imbunatatirea

recuperarii neurologice, recuperare functional precoce
Conservator(orteze cervical 8-12 saptamani, guler cervical 3-6 saptamani) si
chirurgical (ORIF)

TRAUMATISMELE PRIMELOR 2 VERTEBRE CERVICALE

ATLAS- solicitare axiala, energie inalta

Diagnostic: anamneza, clinica, radiologie(lateral- arc posterior, transbucala- raporturi

mase laterale fata de dinte), CT, RMN
 Clasificare: arc posterior, masa lateral, asocieri dintre ele, cominutiva prin explozie
(Jefferson)cu 4 fragmente- 2 in arcul anterior, 2 in cel posterior

Tratament : convervator- cele stabilite; cele instabile (mase laterale> 7mm), cu risc
neurologic-reducere prin tractiuune, halo vesta, radiografii dinamice, artrodeza C1-
C2;

DINTE:- hiperflexie, hiperextensie, rotatie exagerata

Diagnostic –anamneza, atitutine, neurologic, radiologic (AP, LL, transbucal +/-)
Clasificare : Anderson, D`Alonzo: 3 tipuri
Tratament : principii=> conservator, reducere-imobilizare, chirurgical (tip II,
radiografii dinamice, fuziune posterioara, osteosinteza anterioara)

ISTMUL axisului- fractura spanzuratilor (wiki)

TRAUMATISMELE COLOANEI CERVICALE INFERIOARE

- Paleta lezionala variata, posibile mecanisme combinate, leziuni ligamentare pure
(whiplash)
- Mecanisme de flexie: leziunea complexului ligamentar posterior, dislocatie
zygapofizara unilateral, bilateral
- Mecanisme de compresie: compresie-flexie, compresie- extensie
- Mecanisme de hiperextensie(whiplash)

TRAUMATISMELE COLOANEI TORACO-LOMBARE

- Cifoza dorsala, lordoza lombara; 3 regiuni T1-T10, joctiune T11-L1(risc traumatic
crescut), lombara;
- Clasificare : stabile-instabile(Nicoll); in functie de mechanism(Holdsworth)= flexie
pura, flexie-rotatie, extensie, compresie vertical, forfecare; conceptual celor 3
coloane(Danis)
- 54% la nivelul jonctiunii

STABILITATE: cel putin 2 din cele 3 coloane sunt distruse; peste 50% din inaltime sau
angulatie de peste 15-20*= instabilitate

DIAGNOSTIC:clinic, radiologic, CT, RMN, pentru continutul canalului medular

TRATAMENT CONSERVATOR- leziuni stabile- orteza sau corset gipsat OCT, 2-3 maxim 4
luni
TRATAMENT CHIRURGICAL- leziuni instabile- scopuri:limitarea complicatiilor neurologice,
recuperarea anatomo-functionala, facilitarea ingrijirilor;

INDICATIILE tratamentului chirurgical:

- Fracture instabile fara deficit neurologic- relative

- Fracturi stabile- instabile cu deficit neurologic dupa un interval fara simptome;
- Fracturi instabile cu deficit neurologic progresiv
- Fracturi instabile cu sindrom incomplete de sectiune medulara
- Fracturi associate cu leziuni radiculare

TRATAMENT CHIRURGICAL:

Procedee dorsal- decompresia, implantele posterioare, anterioare;

Implantele posterioare: clasice(fixare standard-Harrington- compresie,distractie), dispositive de

fixare segmentara-cu tija(Luque, Wisconsin), transpediculare (placi cu reconstructive, fixator
intern). Combinate(Cotrel-Dubousset)

Implantele anterioare- in curs de evaluare

SCOLIOZELE

Termenul de scolioze il datoram lui Gallen(130-210 AD)= deviatie a coloanei vertebrale in plan
frontal

Orice deviere a coloanei vertebrale in plan frontal mai mare de 10 grade este considerate
patologica

CLASIFICARE:

S. Functionale, nestructurale, asa numitele atitudini scoliotice, sunt deviatii in plan frontal in
care anatomia vertebrelor si a discurilor este normal, doar aliniamentul in plan frontal este
perturbat. Deviatia laterala a coloanei este complet reductibila clinic si raze X in pozitie culcata.

S. Structurale- sunt scolioze ale caror vertebre au modificari structural; rotatii, cuneiformizari,
ale caror curburi sunt reductibile clinic si raze X in pozitie culcata si au in general tendinta
evolutiva
SCOLIOZELE FUNCTIONALE

STAGNIARA le clasifica in:

1. Defecte de postura:
- Atitudinile scoliotice apar de obicei in copilarie. Ele pot fi intermitente sau
permanente dar clinis si RX dispar cand copilul este aplecat inainte sau este culcat.
Dispar spontan in timpul puseului pubertar.
- Scoliozele pitiatice(isterice): anamneza de boala sau teren psihic, precum si faptul ca
in timpul somnului indus scolioza dispare, pune diagnosticul de scolioza postural

2. Curburi scoliotice reductibile: atitudini antalgice provocate de afectiuni vertebrale sau

juxta vertebrale
Exemplu: un conflict discoradicular poate determina o scolioza antalgica care dispare
odata cu disparitia cauzei care a provocat`o

3. Curburi de compensatie ale unor defecte cu sediul la distanta de rahis:

- Inegalitate de lungime a membrelor inferioare determina in ortostatism o inclinare a
bazinului spre membrul inferior mai scurt. Coloana lombara va corija aceasta
oblicitate printr`o curbura compensatory cu convexitatea spre membrul inferior mai
scurt.
- Atitudini vicioase ale soldului. Daca atitudinea este ireductibila, bazinul va bascule
pentru a permite membrelor inferioare sa ramana paralele, iar coloana se va curba,
convexitate spre soldul sanatos, restabilind axul vertebral
- Retractii muscular ireductibile: torticolis congenital. Sectionarea sau alungirea
muschiului SCM retractat va corecta scolioza.

SCOLIOZE STRUCTURALE

- Sunt curburi in plan frontal ale coloanei vertebrale ale caror vertebre prezinta
modificari structural
- Scolioza nu este o boala in sine, ci un symptom care apare intr-o multitudine de
afectiuni.
- Societatea pentru studierea scoliozei a clasificat scoliozele structural astfel:

CLASIFICARE:
1. Scolioze idiopatice:
- Infantile apar intre 1-3 ani
- Juvenile cand apar peste 4 ani-pubertate
- Ale adolescentului

2. Scolioze congenital:
- Defecte de formare: vertebra cuneiforma, hemivertebra
- Defecte de segmentare: bara nesegmentata unilateral, sau bilateral

3. Scolioze neuromusculare:
- Neuropatice: prin leziune neuron motor central in:
-paralizie cerebral
-degenerescente spinocerebeloase (siringomielie, tumori medulare, traumatisme
medulare)
- prin leziuni neuron motor periferic in: (poliomielita, traumatisme, mielomeningocel)
-disautonomia Riley-Day

- Miopatice :
-artrogripoza
-distrofia musculara Duchenne
-hipotonia congenital
-miotonia distrofica

4. Neurofibromatoza
5. Tulburari mezenchimale: sindromul Marfan, homocistinurie, Sindromul Ehlers-
Danlos
6. Scolioze traumatice: fracture sau disclocatii vertebrale amielice
7. Contracturi extra vertebrale: post empiem, arsuri
8. Osteocondrodistrofii
-acondroplazia
-displazia spondiloepifizara
-disrafism diastrofic
-mucopolizaharodiozele

9. Tumori
 10. Afectiuni reumatice
11.
12. Boli metabolice
-rahitism
-osteoporoza juvenila
-osteogeneza imperfect

12. Scolioze legate de regiunea lombo-sacrata:

- spondiloliza

-spondilolistezis

-anomalii congenital

13. Infectii Osoase

SCOLIOZELE IDIOPATICE

- Cea mai frecventa forma

- O incurbare laterala a coloanei vertebrale care apare la un copul sanatos si la care nu
poate di decelata nici o cauza
- Prevalent: 1.5-3 la mie

ETIOLOGIE:
- Factor ereditar – transmitere dominant autozomala: 7% la rude de gr 1, 3,6% rude gr
2
- 12% din fete provenite de la mame scoliotice au scolioza
- Rudele de gr 1 cu un parinte scoliotic au sansa de a face scolioza in 10% din cazuri,
deci cu 50 de ori mai mult decat in familiile nescoliotice
- Factorii de mediu: nastere pelvina
- cresterea –agravarea diformitatilor spinale este mai mare in perioada de crestere
rapida;
- factorii legati de potentialul de creste se pot define astfel:
1. cu cat pacientul este mai tanar in momentul diagnosticului, cu atat este mai mare
riscul de agravare al curburii; o scolioza aparuta la o fetita de 4 ani are o perioada
evolutiva probabila de 13 ani, in timp ce o scolioza aparuta la 14 ani are o
perioada evolutiva de 3 ani pana la maturitate osoasa;
2. risc de agravare al curburii este mai mare inainte de aparitia primei menstruatii la
fete si a parului pubian la baieti
 3. cu cat este mai mic gradul testului RISSER, cu atat este mai mare riscul agravarii
cuburei

-aparitia timpurie a menarhei

Particularitatile curburii:

- dubla curbura majora are o tendinta mai mare de agravare decat o singura curbura
majora
- cu cat este mai mare gradul curburii in momentul diagnosticului cu atat este mai mare
riscul de agravare

TRATAMENT:

Terapia corecta este multidisciplinara: ortoped, radiolog,kinetoterapeut, psiholog si asistent

social(ce poate fi inlocuit cu un parinte sau profesor)

In mare exista 3 mijloace terapeutice ce se pot utilize: kinetoterapie, tratament orthopedic si

tratament chirurgical, fie separate, fie impreuna

In functie de 3 factori:

- unghiul Cobb
- rotatia vertebrala
- testul Risser

Tratament scolioza sub 30 grade, neevoluata, inaintea maturitatii osoase=kinetoterapie

- intarire a musculaturii in atitudine corijata a scoliozei

- o readaptare a pacientului la viata cotidiana mentinandu-si pozitia corijata si o
adaptare a mediului inconjurator familial si chiar scolar pentru a-l ajuta sa-si mentina
pozitia corijata
- maturarea si dezvoltarea sistemului de echilibru

Pe scurt:

- gimnastica medicala de 3 ori pe saptamana sub controlul kinetoterapeutului

- efectuarea de sporturi complexe: inot
- pozitie scris, citit corecta: scaun cu tetiera si cu perna la nivelul vertebrei angular
centrala, picioarele pe un scaunel de cca 20 cm, pupitre inclinate cu 25 de grade
- dormit pe pat tare: saltea relaxa ortopedica, fara perna mare
/!!!!!OBLIGATORIU: control RX la 6 luni cu masurarea unghiului Cobb. Daca
unghiul nu creste sau creste sub 5 grade, se continua tratamentul kineto. Daca curbura
se mareste cu 6 grade sau mai mult, atunci se trece la tratament orthopedic.
TRATAMENTUL ORTOPEDIC:
- se adreseaza scoliozelor peste 30 de grade la pacientii cu imaturitate a scheletului
(Risser 0-2), la scoliozele care au crescut cu peste 6 grade sub tratament kineto, intre
2RX effectuate la 6 luni. Limita maxima la care se poate incerca tratament orthopedic
este maxim 50 de grade
- Tratamentul orthopedic consta in corectarea scoliozei cu un corset orthopedic pe care
pacientul il poarta 23 din 24 ore. O singura or ape zi fara corset pentru igiena si
gimnastica medicala.

SCOPURILE UNUI CORSET ORTOPEDIC CONSTA IN:

- Corectia curburii cu 50% sau mai mult. Curburile care nu se pot redresa cu 50% sunt
urmare de rezultate insuficiente;
- Sa nu produca deformari secundare. Pelotele de presiune pot produce escare la locul
de aplicare. Corsetul Milwaukee se sprijina initial pe menton si determina deformatii
ale maxilarului inferior
- Nu trebuie sa altereze functiile fiziologice normale. S-au depistat reducere a flitrarii
renale, a fluxului sanguine normal si a reducerii excretiei de NA imediat dupa
aplicarea corsetului Boston.
- Sa fie posibil de purtat sis a aiba un aspect cosmetic acceptabil. Multi adolescent
refuza purtarea corsetului Milwaukee care este prea evident sub imbracaminte. S-au
semnalat tulburari psihice legate de purtarea corsetului.

Corsetul pentru scolioza trebuie sa aiba o serie de principii biomecanice:

- Sa reduca lordoza lombara
- Sa faca elongatia longitudinal a coloanei vertebrale
- Sa aplice forte transversal pentru corectia curburii

TIPURI DE CORSETE:
- CORSET MILWAUKEE: imaginat in anul 1940 initial pentru imobilizarea
postoperatorie a pacientilor cu scolioza poliomielitica si ulterior in tratamentul
nechirurgical al scoliozelor. A fost cel ami folosit tip. Este format dintr-o piesa
pelvina fixa, inchisa in spate cu rol de reducere a lordozei lombare de la care pleaca
3tije, 2 post care se termina cu sprijin occipital si una anterioara cu sprijin mentonier.
TRATAMENT CHIRURGICAL

= daca scolioza este DG cu un unchi de peste 40-45% se impune tratament chirurgical. El se

poate efectua intre puseul pubertar de crestere si maturitatea osoasa, in general in jurul varstei de
12 -13 ani.

Din 1995 o data cu inovarea haloului de catre Nickel pregatirea preoperatorie s-a simplificat

Actualmente preoperator pacientului I se aplica un aparat ghipsat pelvin de care se prind 4 bare
longitudinale, filetate, ce se infileteaza intr-un halou fixat pe calota craniana, asa numita tractiune
halo-pelvina.

Zilnic barele se alungesc cu cate 1mm, 3-4 saptamani timp in care gradul curburii se reduce
substantial.

Interventia chirurgicala ce urmeaza este mixta de fixare a corectie ce se obtine si atrodeze

vertebrale cu grefe osoase spongioase.

Harrington a imaginat tehnica operatorie folosind 2 tije filetate prin care obtine elongarea, si
fixarea lor cu carlige intre apofizele laterale ale vertebrelor. Instrumentatia Harrington reusete sa
redreseze curburi in jur de 50% din valoarea initiala.

Eduard Luque a avut ideea de a folosi pentru corectia diformitatilor sirme trecute sub lamellar pe
care apoi le-a inlocuit cu bare netede in forma de L punand bazele sistemului de instrumentatie
spinal segmentara, system care derota vertebrele.

YVES Cotrel a modificat intrumentarul reusind prin tehnica lui tridimensionala sa practice
derotarea tuturor vertebrelor prin tractiune cu suruburi si lamele metalice a fiecarui vertebra,
evitand in postoperator imobilizarea in aparat gipsat. Dupa orice elongare si fixare vertebrala
obligatoriu postoperator pacientul va purta corset orthopedic pana la terminarea perioadei de
crestere.

SCOLIOZELE CONGENITALEb

Scoliozele congenital apar de obicei in urma unor defecte segmentare ale uneia sau mau multe
vertebre.

Diagnosticul se pune in principat pe RX dar pentru tratament operator este necesara tomografia.

Tratamentul este obligatoriu chirurgical si cuprinde anumiti timpi:

- Sectionarea barii vertebrale prin abord anterior digestive

 - Tractiune halo-pelvina
- Fixare si artrodeza tip Cotrel sau altele mai noi +corset orthopedic

SINDROMUL KLIPPEL-FEIL- anomalie a regiunii cervico-occipitale insotita de scolioza

cervicala si synkinesie

CATEOADATA scolioza care insoteste malformatia cervico-occipitala poate di cervico-toracala

superioara.

Scoliozele din neurofibromatoza RECKINGHAUSEN

Neurofibromatoza este o afectiune ereditara care se manifesta clinic

- Neurofibroame tumori fibroase legate de filetele nervoase superficiale ca mici

nodozitati neaderente de tesuturile vecine, de 2-5 mm
- Schwanoame in spatii intercostale, in mediastin , in orbita
- leziuni cutanate= pete café au lait; 6 sau mai multe pete cu diametrul mai mare de
5mm inainte de aparitia pubertatii. Au de obicei contururi nete.
- Hipertrofia unui membru sau a unui segment=angioame
- Nodule Lisch :hematoame pigmentare ale irisulyui prezente in 94% din cazuri la
copii peste 6 ani
- Leziuni scheletice:incubarea congenital a tibiei. Pseudoartroze
- Scolioza

Scoliozele din distrofia musculara DUCHENNE

- Maladia Duchenne este o distrofie musculara care apare predominant la baieti, este
caracterizata prin slabiciunea musculaturii proximale si se transmite dupa modelul
recesiv legat de sex. Defectul genetic a fost localizat la nivelul genei locus 21 al
cromozomului X
- Diagnosticul distrofiei se face intre 3 si 5 ani. Musculatura gambei apare marita in
volum, exista o slabiciune musculara proximala, o retractile usoara a tractului
iliotibial si a tendonului sachilian, o dificultate in urcatul scarilor si un mers cu
semnul trendelendurg pozitiv. Spre 8-10 ani apare slaviciunea cvadricepsului si a
fesierului mare, bilateral, face mersul independent dificil. Se instaleaza coxa flecta,
genu flexum.
- La 11-13 ani copilul devine dependent de fotoliu rulant. Moartea survine la 20 de ani.
CIFOZELE

Definitie:o accentuare a convexitatii posterioare si o concavitate anterioara excesiva

Accentuarea cifozei toracale este cea mai frecventa diformitate in plan sagital a coloanei
vertebrale.

Clasificare:

- Cifoze functionale sau postural

- Cifoze structural

Cifozele functionale sau postural

- Sunt cifozele care nu se insotesc de modificari de structura ale corpurilor vertebrale si

ale caror curburi sunt reductibile disparand in decubit sau chiar prin contracture
voluntara a muschilor trunchiului.
- Aici, in afara de atitudinea astenica prepubertara, putem incadra si cifoza care
apare intr-o miopie necorectata prin ochelari sau cifoza ce apare la fetite in perioada
pubertara odata cu cresterea sanilor.

Cifozele structural

Sunt cifozele rigide, fixe, care nu se pot redresa decat cel mult partial, care nu dispar
in decubit. Ele se insotesc de modificari de structura a corpilor vertebrali.
- Traumatice: iatrogene- post laminectomie; inflamatorii: poliartrita reumatoida,
spondilita ankilopoetica
- Infectioase cifoza Scheuerman
- Degenerative;maladia Paget, fracture osteoporotice
- Congenital
- Neoplazice
- Displazice , acondroplazia
- Neuromusculare

CIFOZA SCHEUERMANN
1920 Holger Scheuerman descrie o cifoza juvenila, cu leziuni vertebrale tipice, cu
spate rotund astenic.

Etiopatogenie
 - Necrozei aseptic a listerului marginal vertebral)Scheuermann_
- Herniile intraspingioase vertebrale datorita slabirii rezistentei placii cartilaginoase
(Schmol)

Simptomatologie clinica

-debut in jurul varstei de 10 ani. Prezenta cifozei care nu poate si redresata spontan poate fi
unicul semn.

Durerea poate aparea in 20% din cazuri la inceput. Incidenta ei creste daca cifoza apare la prima
sau a doua vertebra lombara

Localizarea din cifoza poate fi: toracala, toracolombara sau lombara

Radiografia de profil in ortostatism

Criteriile de diagnostic ale cifozei Scheuermann;

- Neregularitati ale placilor vertebrale superioare si inferioare

- Ingustarea spatiului discla
- Cuneiformizarea cu peste 5 grade a uneia sau mai multor vertebre
- O cifoza mai mare de 40%

Examenul tomografic pune in evident neregularitatile placilor vertebrale si permite

masurarea mai fidela a cuneiformizarii, precum si evidentierea precoce de hernii in
corpul vertebral.

TRATAMENT

In functie de varsta si de gradul cifozei

In cifozele de 45-50 de grade supple, cu modificari vertebrale reduse, tratamentul este
kinetoterapeutic si imobilizare in orteza PICAULT sau un ham de memorie

Daca in 6 luni nu apare o corectie sau stagnare, ci cifoza se mareste se trece la

tratament orthopedic, imobilizare in corset. Daca corsetul este scurt, lordozant.
Daca cifoza are localizare toacala sau toraco-lombara corsetul folosit este Milwaukee.

Cand curbura cifotica este rigida, ea trebuie corectata initial cu ajutorul aparatelor
 gipsate dupa care tratamentul continua cu corset Milwaukee. Stagnara a realizat un
tratament ambulatoriu ce cauta sa protejeze de presiuni anormale zidul anterior al
vertebrelor afectate, printr-o extensie localizata, care transfera presiunea pe arcul
vertebral posterior.

Redresarea cifozei prin metoda STAGNARA

Redresarea se obtine u un aparat gispat aplicat in doi timpi.

Aparatul gipsat se aplica anterior pe simfiza pubiana si este bine mulat pe peretele
abdominal, iar posterior se sprijina pe sacri si se ridica pana sub axul cifozei. (in
timpul aplicarii aparatului pacientul sta intr-o moderata flexie anterioara a corpului si
cu usoara flexie a coapselir). Timpul 2 realizeaza corectia cifozei, extinzand coloana
peste margnea superioara si posterioara a aparatului gipsat, pacientul fiind in decubit
dorsal pe o masa si cu o cala sub partea postero-superioara a gipsului. Corsetul gipsat
se compelteaza anterior cu un plastron armat ce ia punct pe manubriul sternal.

TRATAMENT CHIRURGICAL
- 5% din pacientii cu cifoza tratati orthopedic ajung sa fie operati. Daca cifoza nu s-a
redresat sub aparate ortopedice se poate face elongatie pe tije Harington si arterodeza
cu grefe urmate de fixare externa in corset pana la maturarea osoasa. Pentru adultii cu
cifoze grave si rigide se indica o elongatie progresiva cu ajutorul haloului timp de 30
de zile dupa care interventie de elongare pe intrumentatie HARINGTON sau placi.

CIFOZA DIN SPONDILITA ANKILOPETICA

- Spondilita ankilopoetica, boala reumatismala, colagenoza, duce la modificarea
coloanei dorso lombare in coloana de bambus si cifoza, care au ca efect marcant
limitarea ariei vizuale. Operatia consta in redresarea coloanei cu scoaterea unui IC
posterior si fixare cu instrumentatie Harington