Procesul de nursing-diagnosticul de nursing

NURSINGUL -este partea integrala sistemului de ingrijire a sanatatii si cuprinde promovarea sanatatii,
prevenirea bolii, ingrijirea persoanei bolnare(fizic, psihic, vizabilitati)de toate vorbele si in toate tipurile de
uniati sanitare.
NURSA -este o persoana autorizata sa practice aceasta meserie si raspunde de propria activitate

Functiile asistentei sunt:

1.De natura independenta :

-ingrijiri de confort(alterarea nevoilor personale).

-ajutorul asistentei este in fct de varsta, natura bolii, de dificultati fizice, pshice sau sociale);
-stabileste relatii de incredere cu persoana ingrijita si cu apartinatorii;
-le transmite informatii, invataminte, asculta pacientul si il sistine

2.De natura dependenta :

-respeca indicatia medicului aplica metode de observatie, de tratament sau de readaptare, observa la
pacient ,modificarile provocate de boala sau tratament si le transmite medicului;

Asistenta colaboreaza cu medicul si are obligatia sa execute si sa respecte tratamentul prescris de acesta.

3.De natura interdependenta:

-asistenta colaboreaza cu alti profesionisti din domeniul sanitar, social educativ, administrativ si participa la
activitati inetrdisciplinare;

(EX- actiuni de educatie sanitara, de sensibilizare asupra responsabilitatii si asupra drepturilor pe care le are
populatia in materie de sanatate
4.Alte functii ale asistentei medicale:

-Educativa- pe langa calitati psihologice si aptitudini pedagogice;

-Economica-seocupa de gestionarea serviciului, precizeaza prioritatile de aprovizonare(cearceafuri, vata,
seringi);
-De cercetare;

Cele 14 nevoi sunt:

1. Nevoia de a respira si avea o buna circulatie;

2. Nevoia de a bea si a manca;
3. Nevoia de a elimina;
4. Nevoia de a se misaca si a mentine o buna postura;
5. Nevoia de a dormi si a se odihni;

1
 6. Nevoia de a se imbraca si de a se dezbraca;
7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale;
8. Nevoia de a fi curat si asi proteja regumentele;
9. Nevoia de a evita p[erioadele;
10. Nevoia de a comunica cu semenii;
11. Nevoia de a practica religia, a actiona comform propriilor convingeri si valori;
12. Nevoia de a fi preocupat in nevoia realizarii;
13. Nevoia de a se recreea;
14. Nevoia de a invata cum sa iti pastreze sanatatea

CADRUL CONCEPTUAL AL INGRIJIRILOR

1. Conceptul despre om: omul este o fiinta unica avand nevoi biologice, psohologice si culturale, o
fiinta in continua schimbare si in interactiune cu mediul sau inconjurator, o fiinta responsabila, libera si capabila
de a se adapta.
2.Conceptul despre sanatate:- sanatatea este o stare de echilibru biopsihosocial, cultural si spiritual,
stare de autonomie si independenta fara a fi egala cu lipsa bolii sau a infirmitatii este o stare dinamica ce da
posibilitatea unui organism de a ramane in echilibru cu mediul extern si inern.
3.Conceptul despre boala: -boala este ruperea echilibrului, armoniei, un semnal de alarma tradus prin
suferinta fizica, psihica, o dificultate sau o inadaptare la o situatie noua, provizorie sau de finitura,

INDEPENDENTA SI DEPENDENTA IN SATISFACEAREA NEVOILOR FUNDAMENTALE

Cadrul conceptual al Virginiei Henderson porneşte de la existenţa unor necesităţi fiziologice şi

aspiraţii ale fiinţei umane, numite nevoi fundamentale. Când una dintre aceste nevoi rămâne
nesatisfacută, individul nu este "complet", "întreg" sau "independent".

1. Independenta (om sanatos)la adult este fundamental -atingerea unui nivel acceptabil in satisfacerea
nevoilor cu un echilibru bun fara ajutorul altor personae

2. Dependenta- este incapacitatea unui om de asi indeplini singur nevoile fundamentale fara ajutorul
altcuiva.
Originea probabila a acestei dependente este: o lipsa de forta, lipsa de vointa, lipsa de cunoastere.

Atunci cand o neoie fundamentala este nesatisfacuta din cauza unei surse de dificultate apar una sau mai
multe manifestari de dependenta.
Dependenta unei persoane trebuie apreciata nu numai in fct de intensitatea sa dar si in fct de durata sa.

Astfel independenta poate fi moderata sau totala temporara sau permanenta.

Dependenta poate interesa:

- aspectul biologic,

-aspectul psihologic,

2
 -aspectul social, cultural si spiritual al fiintei umane.

Avem 4 tipuri de dependenta:

1) Potentiala: daca problema de dependenta apare din cauza unor predispozitii

(Ex:la un pacient subalimentat imobilizat la pat, poate apare escara.)
O actiune preventiva poate evita aceasta problema de dependenta
2) Actuala: atunci cand problema exista déjà

3) Descrescanda: atunci cand problema se reduce .

- in aceste caz rolul asistentului medical este de a sustine acest progres si de a ajuta pacientul sa isi regaseasca
gradul optim de independenta
4) Permanenta(cronica) -atunci cand problema de dependenta nu poate fi corectata indiferent de interventiile
asistentelor.
-in acest caz rolul asistentei este de suplinire a ceea ce pacientul nu poate face independent.

SURSE DE DIFICULTATE A DEPENDENTEI

Sursa de dificultate – orice obstacol major care impiedica satisfacerea uneia sau mai multor nevoi
fundamentale.

Sursele de dificultate pot fi cauzate de:

1. Factori de ordin fizic;
2. Factori de ordin public;
3. Factori de ordin social;
4. Factori de ordin spiritual;
5. Factori legati de insuficiente cunostiinte;

Procesul de ingrijire(nursingul)

- Este o metoda organizata si sistematica ce permite acordarea de ingrijiri individuale.

- Este un mod de a gandi logic care permite o interventie constienta, planificata a ingrijirlor in scopul protejarii
si promovarii sanatatii individului.

Procesul de nursing are 5 etape:

1. Culegerea de date(interviul)
2. Analiza si interpretarea, stabilirea problemelor pentru formularea diagnosticului de nursing;
3. Planificarea ingrijirilor(obiective);
5. Realizarea interventilor(implementareasau aolicarea interventiilor autonome si delegate);
4. Evaluarea;

3
Informatiile culese pot fi:
-obiective(puls, tensiune arteriala, aspect fizic),
- subiective expuse de pacient(dureri, oboseala).

Pentru formularea diagnosticului de nursing trebuie sa cuanostem:

1.problema de dependenta

2.etiologie(cauza)

3.semnele prin care se manifesta=DIAGNOSTIC NURSING

EX:
P = escara
MD(DN) = alterarea integritatii tegumentelor(pielii);
E = din cauza imobilizarii la pat;

Fiecare afectiune presupune un diagnostic medical dar si un diagnostic nursing.

1. Diagnostic medical:pneumonie (interventiile asistentei:administrarea tratamentului)
2. Diagnostic nursing :incapacitatea de asi desfasura activitatile zilnice datorita afectiunilor(interventiile
asistentei:oxigenoterapie, pozitie confortabila pt. usurarea respiratiei, prevenirea aparitiei escarelor)

Manifestarea de dependenţă:
• defineşte schimbarea survenită în satisfacerea unei nevoi fundamentale (poate fi de ordin bio-psiho-
social, cultural sau spiritual); se manifestă prin semne observabile şi este un enunţ care exprimă
dificultatea trăită de persoană, comportamentul şi atitudinea nefavorabilă sănătăţii (se pot folosi termenii
de alterare, deteriorare, perturbare, diminuare, deficit, incapacitate etc, asociaţi nevoii afectate).
• - exprimă un comportament, o reacţie, o atitudine, o dificultate a pacientului faţă de satisfacerea nevoilor
de sănătate din punct de vedere bio-fiziologic, psihologic, socio-cultural şi spiritual.

• Termenii utilizaţi pentru enunţul problemei sunt:

• alterare, deficit,
• diminuare, refuz,
• dificultate, incapacitate.

• De exemplu: alterarea integrităţii tegumentelor, alterarea imaginii corporale, incapacitate de a se deplasa,

dificultate în menţinerea igienei personale, refuz de a se alimenta-hidrata, diminuarea mobilităţii fizice.

• Etiologie (E) - reprezintă etiologia problemei sau sursa de dificultate; este legată de factori de ordin
fizic, psihic, social şi spiritual sau de o insuficientă cunoaştere.
• Etiologie (E) - cuprinde factorii cauzali, adică acei factori care constituie cauza în apariţia problemelor
de sănătate.

• Factorii cauzali(etiologici) pot fi :

• de ordin fizic: factori intrinseci (probleme metabolice, obstrucţia căilor respiratorii, infecţii, etc.) şi
factori extrinseci (agenţi exteriori care, în contact cu organismul, împiedică funcţionarea normală -
imobilizare în aparat gipsat, pansament compresiv, sonde nazo-gastrice, vezicale);

4
 • de ordin psihologic - sentimente, emoţii, tulburări cognitive care influenţează satisfacerea nevoilor
(anxietate, stres, situaţii de criză, tulburări de gândire);
• de ordin sociologic - interacţiunea cu familia, colegii de muncă, prietenii, modificări ale rolului social
(sentiment de respingere, dificultăţi de comunicare, şomaj, pensionare);
• de ordin cultural şi spiritual - probleme de adaptare la o cultură, insatisfacţii în respectarea valorilor şi
credinţelor; legaţi de necunoaşterea modului de promovare a unei bune stări de sănătate.

Exemple de factori etiologici in functie de cele 14 nevoi fundamentale:

• atrofie musculară;
• deficit auditiv, vizual;
• diaforeză (transpiraţie abundentă);
• scăderea tonusului muscular;
• oboseală;
• proces infecţios sau inflamator;
• sedentarism;
• privare senzorială;
• tabagism; alcoolism;
• singurătate;
• şoc emoţional;
• situaţie de criză;
• condiţii de muncă inadecvate;
• mediu necunoscut;
• spitalizare;
• lipsa intimităţii;
• insuficientă cunoaştere a unei alimentaţii echilibrate, a efectelor benefice ale exerciţiilor fizice, a
măsurilor de igienă, etc.

Etapele procesului de nursing

1.Culegerea datelor
2.Analiza si interpretarea datelor
3. Planificarea îngrijirilor
4.Aplicarea interventiilor
5.Evaluare

1.Culegerea datelor

Este faza iniţială a procesului de îngrijire, etapa în care asistenta medicală observă, întreabă, notează, permiţând
inventarierea tuturor informaţiilor referitoare la ceea ce este pacientul, la suferinţa şi obiceiurile sale şi asupra
stării de satisfacere a nevoilor fundamentale.

Mijloacele de obţinere a informaţiilor constau în:

• consultarea surselor: fişe, alte documente;
• observarea pacientului - permite depistarea surselor de dificultate şi trebuie efectuată în viziunea
procesului de nursing (bio-psiho- social) şi nu după modelul medical (din care se obţin preponderent
informaţii medicale);
• se vor evita subiectivismul, judecata preconcepută, superficialitatea (uneori cauzată de rutină), lipsa de
concentrare.

1.Interviul pacientului:

5
- dialogul-discuţia cu pacientul, permite depistarea nevoilor pacientului şi a manifestărilor de dependenţă;
aceasta interacţiune verbală necesită alegerea momentului oportun pentru pacient (respectarea orei de masă, a
momentelor de oboseală sau suferinţă mare), timp suficient, intimitate, confort, abilitate în comunicare, respect,
ascultare şi capacitate de empatie.
-Interviul se începe de la prima întâlnire cu bolnavul, de la internarea bolnavului şi reprezintă primul contact cu
acesta, care este foarte important pentru obţinerea acceptului colaborării pacientului.
-asistentul medical prin comportamentul său trebuie să-i creeze bolnavului imaginea unei persoane
competente, capabile să contribuie la îngrijirea sa

2. Analiza şi sinteza ( interpretarea ) datelor

- este cea de-a doua etapă a procesului de îngrijire care permite stabilirea diagnosticului nursing.

• Analiza şi sinteza datelor presupun: examinarea datelor, clasificarea datelor în independente şi

dependente, identificarea resurselor pacientului, stabilirea problemelor de îngrijire şi a priorităţilor şi
stabilirea cauzelor sau a surselor de dificultate.
• Asistentul medical trebuie să cunoască exact cauza problemei ca prin acţiunile proprii să acţioneze
asupra acestei cauze.

 Diagnosticul de nursing:
-este baza pentru planificarea interventiilor independente.
Dupa formularea diagnosticului de nursing, aistentul medical elaboreaza un plan de actiune care sa
influenteze pozitiv starea fizica si mentala a persoanei si sa reduca problemele de dependenta.

Exemple de formulare a diagnosticului actual:

• Problema actuală - Legătură - Factori etiologici

• Discomfort „legat de“ durere

sau
„datorită"
• perturbarea, imaginii corporala
àpierderii unui membru
• Anxietate
à iminenţa unei intervenţii chirurgicale

Exemple de diagnostic actual:

• disconfort legat de durere;
• perturbarea imaginii corporale legată de pierderea unui membru;
• anxietate legată de imineţa unei intervenţii chirurgicale.
• Diagnosticul potenţial.
• La diagnosticul cert (actual) se pot asocia diagnostice potenţiale sau posibile (în suspiciuni de
diagnostic).
• El poate fi utilizat pentru a evidenţia un răspuns incert al pacientului sau legat de factori necunoscuţi.
• Diagnosticul potenţial poate fi enunţat pe baza:
• istoricului stării de sănătate a pacientului,
• cunoaşterea complicaţiilor bolii,
• experienţa asistentei.

Ex:

6
Problema- Alimentaţie inadecvată prin deficit
Cauza- stare de depresie
Manifestare:scadere ponderala

• Afectarea potenţială a integrităţii pielii din cauza Imobililăţii.

• Perturbarea posibilă a stimei de sine din cauza disfuncţiei sexuale
• Diagnosticul de nursing încearcă să identifice, sintetizeze şi organizeze multitudinea reacţiilor
individuale ţinând cont de natura problemei ce le-a generat.
Un diagnostic de nursing este o problemă de sănătate actuală sau potenţială, care conduce la intervenţii
autonome sau delegate

3. Planificarea îngrijirilor

-Planificarea este o etapă a procesului de nursing în care se aleg strategiile sau intervenţiile de
prevenire, reducere sau eliminare a problemelor de sănătate care au fost identificate.
-Această etapă evidenţiază concret activitatea asistenţilor medicali în stabilirea unui plan de intervenţie,
a etapelor corespunzătoare, a mijloacelor de desfăşurare precum şi a precauţiilor ce trebuie luate în
împlinirea îngrijirilor.
-Planul de îngrijire permite judecarea urgenţelor şi importanţa problemelor de dependenţă, stabilind
priorităţile în decursul unei zile de muncă.
-Acest plan de intervenţii se întocmeşte ţinând cont de prescripţiile medicale, de sursele de informare şi
de echipa de îngrijire.

• Obiectivul
-este de a aduce persoana la un grad de independenta in satisfacerea nevoilor proprii. Stabilirea
obiectivelor deriva din diagnosticul de nursing.

In fct de termenul de realizarea putem avea:

-obiective pe termen scurt
-obiective pe termen mediu
-bictive pe termen scurt.

Procesul de planificare are patru componente:

1.Stabilirea priorităţilor
2. Stabilirea obiectivelor şi a criteriilor de evaluare
3.Planificarea strategiilor
4.Scrierea planului de nursing
• Asistenta trebuie să aibă în vedere faptul că problemele de sănătate se pot schimba de la o zi la alta şi de
la o oră la alta.

 Aplicarea ingrijirilor (interventiile asistentei)

-constituie momentul realizarii constiente si voluntare a interventiilor pentru a obtine rezultatul dorit

Avem 3 tipuri de interventii:

1.Independenta:initiata de asistenta datorita priceperii;
2.Dependenta:desfasurata la indrumarea medicului;
3.Inetrdependenta: desfasurata de asistenta in colaborare cu ceilalti colegi(medici si infirmieri);

• Urgenţa problemelor de sănătate - în acest sens trebuie să se aibă în vedere în ce măsură o problemă
de sănătate ameninţă homeostazia pacientului, securitatea fizică şi psihică sau gradul de dependenţă.

7
 • Priorităţile pacientului - i se oferă pacientului posibilitatea de a-şi stabili propriile priorităţi, ceea ce
permite acestuia să participie la planificarea îngrijirilor şi să coopereze eficient cu asistenta.
• Timpul necesar pentru alegerea strategiilor de nursing - fiecare pacient se simte comfortabil având un
anumit grad de libertate al acţiunilor. Unii vor dori să discute cu familia despre problemele lor de
sănătate, alţii pot accepta strategiile propuse de asistenta.
• Resurse disponibile pentru asistenta şi pacient - dacă banii, echipamentul sanitar sau personalul sunt
insuficiente, o problemă de sănătate poate fi tratată cu prioritate scăzută. Resursele finaciare ale
pacientului pot, de asemenea, influenţa ordinea priorităţilor.

Alegerea intervenţiei va fi făcută ţinând cont de:

• capacităţile şi posibilităţile pacientului;
• gradul lui de dependenţă;
• vârsta;
• raţionamentul ştiinţific al intervenţiei;
• resurse materiale;
• terapia medicamentoasă;
• crearea oportunităţii de a învăţa şi educa pacientul.

Dosarul (Fişă) de îngrijiri sau fişa clinică - include:

• diagnosticul medical al pacientului,
• diagnosticul de nursing,
• codificarea diagnosticelor de nursing pe baza sistemelor DRG de nursing
• intervenţiile de nursing consemnate zilnic pe perioada spitalizării:
• la externare - se efectuează o evaluare finală a cazului cu recomandările utile pentru continuarea
îngrijirilor în ambulator.
• Fişa cuprinde şi nominalizarea persoanelor responsabile de îngrijirea pacientului.

Reguli de bază în efectuarea unei tehnici de nursing:

• Aprecierea necesităţii tehnicii pentru pacient asistenta trebuie să cunoască indicaţiile şi

contraindicaţiile fiecărei proceduri; orice procedură contraindicată este aceea pentru care există motive
suficiente să credem că răspunsul pacientului ar fi negativ; în unele situaţii, o procedură poate fi
contraindicată din cauza unor schimbări survenite în starea pacientului.
• Pregătirea locului unde se realizează acţiunea: unele tehnici presupun modificarea condiţiilor de mediu
(temperatura,lumina), un pat accesibil şi care să permită aşezarea pacientului în diferite poziţii, măsuri
de siguranţă pentru prevenirea accidentelor.
• Efectuarea tehnicii cu competenţă: asistenta trebuie să-şi perfecţioneze acţiunile şi procedurile pe baze
ştiinţifice şi să cunoască raţionamentul fiecărei etape.
• Asigurarea echipamentului necesar: acesta va fi ales în funcţie de tehnica ce urmează a fi executată; va
fi pregătit lângă patul pacientului şi la îndemâna asistentei pentru a creşte eficienţa şi a reduce timpul şi
energia necesară.
• Asigurarea intimităţii pacientului: asistenta va descoperi numai partea necesară efectuării tehnicii. Va
utiliza paravane de protecţie; nu va face aprecieri asupra aspectului fizic al pacietului sau asupra
mirosului emanat de acesta.
• Pregătirea fizică a pacientului: aceasta presupune aşezarea pacientului în poziţia necesară efectuării
tehnicii, pregătirea alimentară sau medicamentoasă înaintea efectuării tehnicii.
• Pregătirea psihică a pacientului: asistenta va explica tehnica în termeni accesibili fără exagerări.
• Respectarea măsurilor de asepsie: materialul şi instrumentarul folosit va fi sterilizat sau dezinfectat în
funcţie de cerinţe; se va purta echipamentul de protecţie corespunzător; spălarea pe mâini înainte şi după
efectuarea fiecărei tehnici.

8
 • Respectarea comportamentului obişnuit al pacientului; i se vor respecta pe cât posibil orele de somn,
de masă; se va face pauză între diferitele tehnici.
• îngrijirea după efectuarea tehnicii: presupune poziţia confortabilă, menţinerea în repaus corespunzător.
• Aprecierea acţiunilor de nursing sunt strâns legate de cunoştinţele şi priceperile asistentei. Pentru
siguranţa pacientului ele trebuie să aibă un scop bine precizat şi să fie fundamentat pe baze ştiinţifice.
• Intervenţiile trebuie să fie inofensive pentru pacient: asistenta va lua măsuri de prevenire a
accidentelor.
• Acţiunile de nursing trebuie să respecte demnitatea pacientului; i se va asigura intimitatea şi va fi
implicat în luarea deciziilor referitoare la starea lui de sănătate.
• Acţiunile vor fi adaptate în mod individual, de la pacient la pacient, acesta fiind privit în mod holistic
ca un întreg; vârsta, valorile, credinţa, starea de sănătate şi mediul înconjurător sunt factori care
influenţează tehnicile de nursing.
• Nu se vor efectua intervenţii fără cunoaşterea raţionamentului ştiinţific.
• Curăţirea, dezinfectarea şi sterilizarea echipamentului utilizat.
• Pregătirea probelor recoltate pentru laborator şi completarea buletinelor de analiză.
• Notarea tehnicii şi a incidetelor şi accidentelor.
• Intervenţiile stabilite în planul de nursing nu sunt fixe, ci flexibile. Ele pot fi schimbate pe baza noilor
date culese de asistentă.

În procesul de realizare a tehnicilor de nursing, asistenta va ţine cont de:

• individualitatea pacientului, fără a viola bazele ştiinţifice ale activităţii. De exemplu: un pacient poate
prefera să ia medicaţia pe cale orală în loc de cea parenterală; dacă asistenta ştie că medicamentul
respectiv este inactivat parţial de sucul gastric îi va oferi aceste informaţii.
• implicarea pacientului - unii pacienţi doresc să se implice total, alţii doresc o implicare minoră iar alţii
deloc. Aceasta depinde de energia lui,de numărul factorilor de stres, de frică, neînţelegerea bolii şi a
intervenţiilor.
• prevenirea complicaţiilor - se impune deci respectarea măsurilor de asepsie şi efectuarea tehnicii cu
profesionalism şi responsabilitate
• asigurarea confortului fizic şi psihic al pacientului.

• Recomandări pentru efectuarea intervenţiilor (îngrijirilor):

-reexaminarea pacientului înainte de orice acţiune pentru a evalua starea problemelor;
-verificarea intervenţiilor corespunzătoare pacientului;
-supravegherea atentă a reacţiilor pacientului şi modificarea intervenţiilor ineficiente;
-implicarea pacientului şi a familiei acestuia (explicarea raţiunii intervenţiei).

 Evaluarea
Evaluarea îngrijirilor
• este ultima etapă a procesului nursing şi reprezintă o apreciere asupra progresului pacientului în raport
cu intervenţiile asistentei medicale;

-consta in a aduce o aprecierea asupra progresului in raport cu interventiile asistentei.

-daca interventiile nu si-au atins scopul atunci nu vom avea rezultatul cautat si trebuie sa stim cum sa corectam
situatia.
-evaluarea se face privind de la un punct de referinta care este de fapt obiectivul de ingrijire.

 Deci procesul de ingrijire este un proces ciclic si permanent reinnoit. Un plan de ingrijire extensiv tine
cont de prescriptiile medicale dar si de interventiile autonome ale asistentului. Astfel asistenta trebuie sa
verifice prescriptia medicului inainte de a-si planifica interventiile.

• Se evaluează:

9
 -rezultatul obţinut sau schimbarea observată - dacă acţiunile nu au avut rezultatul scontat, procesul
de îngrijire se reia de la prima etapă (în formularea diagnosticului, restabilirea obiectivelor şi a
intervenţiilor), ceea ce demonstrează că procesul de îngrijire este un proces ciclic şi permanent reînnoit;
-satisfacţia pacientului însuşi va fi apreciată cu anumite rezerve deoarece pacientul nu ştie
întotdeauna ce implică o îngrijire (poate va avea nemulţumiri cu toate că este îngrijit excelent).

Această etapă cuprinde următorii paşi:

-Adunarea datelor
-Compararea comportamentului pacientului cu rezultatele aşteptate pentru a determina măsurile de
intervenţie necesare.
-Includerea în evaluare a pacientul şi a familiei sau a altor cunoştinţe ale pacientului, a membrilor
echipei de nursing sau a altor membri ai echipei care acordă îngrijire de sănătate.
-Determinarea modificărilor ce trebuie efectuate în planul de nursing pentru realizarea scopurilor
propuse.
• Evaluarea implică deci efectuarea unei aprecieri asupra rezultatelor obţinute în îngrijirea pacientului în
funcţie de obiectivele propuse.
• Se face periodic, cu regularitate, la intervale stabilite în obiectiv.
• Pentru această etapă asistenta culege datele necesare în procesul de evaluare al acelor obiective care au
fost stabilite iniţial.

In urma evaluării există trei posibilităţi:

• Obiectivele au fost atinse în totalitate;
• Obiectivele au fost atinse parţial;
• Obiectivele nu au fost atinse (ratate);
• Dacă obiectivele au fost atinse asistenta va decide asupra intervenţiilor ce vor fi efectuate în continuare;
• Dacă obiectivele au fost atinse parţial sau nu au fost atinse, asistenta va reanaliza planul de nursing.

• Pentru o evaluare eficace, asistenta va urmări urmatoarele etape:

• Enunţarea obiectivelor;
• Aprecierea capacităţilor pacientului în raport cu obiectivele stabilite;
• Aprecierea măsurii în care au fost atinse obiectivele;
• Discutarea cu pacientul a rezultatelor obţinute;
• Identificarea factorilor care au impiedicat progresele pacientului;
• Identificarea noilor probleme apărute în planul de nursing, evaluarea este efectuată prin analiza
progreselor realizate de pacient în raport cu obiectivele propuse (de exemplu: pacientul nu prezintă
escare de decubit).
• Evaluarea continuă ne dă măsura viabilităţii procesului de nursing şi calităţii măsurilor de nursing
aplicate.

10
11