Patologie Ano Rectala Chirurgie
Patologie Ano Rectala Chirurgie
Patologie Ano Rectala Chirurgie
Elemente de diagnostic
Singerare rectala,
protruzia pachetelor hemoroidale,
discomfort
Secretie mucoida din rect
Anemie
Elemente caracteristice la inspectia zonei anale si examenul anuscopic
DEFINITIE
Structuri normale ale peretelui rectal, deplasate din pozitia normala
Structuri normale dpdv histologic
Vascularizatie bogata : arteriala (artera hemoridala inferioara) si venoasa (lacuri venoase
care se destind).
Constipatie cronica + eforturi de defecatie + tonus anal crescut = favorizeaza producerea
hemoroizilor.
Clasificare simptomnatica
Gradul 1 – singerare
Gradul 2 – prolaps cu reducere spontana
Gradul 3 – prolaps ce necesita reducere digitala
Grade 4 – Prolaps permanent
Simptome
Singerare nedureroasa
Prurit
Prolaps
Durere (asociata cu o complicatie – tromboza sau inflamatie)
Incontinenta
a) Singerare rectala-evaluare
Manevra oarba
Gel hidrosolubil
Initial evaluare vizuala a regiunii perianale
Evaluarea tonicitatii sfincteriene, pasiv si activ
Prostata+Continut
RECTOSCOPIE + ANUSCOPIE
Energie ultrasonica
Efecte minimale pe tesuturile din vecinatate
Fara fum, temperaturi scazute (50-100 grade)
Sigileaza vasele si coaguleaza proteinele
NU exista tesuturi arse (nu face coagulare prin desicare)
Coaguleaza si vase de calibru mare
Riscuri minime de singerare postoperatorie
8) Ligatura de artera hemoroidala HAL
Tehnica noua
Ligatura vasului care deserveste hemoroizii
Rezultate bune
9) Rectoscop rigis combinat cu US Doppler Eficient in stadii avansate
COMPLICATII LA TOATE METODELE
Stenoza
Mariste
Recurenta
Fisura
Incontinenta
Impactare cu fecale
Singerare postoperatorii
REZULTATE
Foarte bune
Depinde de tipul de hemoroizi si de semnele clinice
Alegere rationala a tipului de tratament
Rezultate mai bune in miinile unui profesionist
FISURA ANALA
Consideratii generale
Ulcer
Papila hipertrofiata
Marisca santinela
Examen clinic
Simptome si semne clinice:
Marisca
Ulcer - fisura
Papila hipertrofiata
Hipertonie
Sigmoidoscopie mai tarziu
Diagnostic diferential
Alte ulcere:
Sifilis
Carcinom
TBC
Enterite granulomatoase (Crohn)
ATIPIC: Biopsie
Asociere cu hemoroizii
TRATAMENT
A) Medical:
Scaun mai moale
Creme cu miorelaxant
Bai de sezut
Flavonoizi
Chirurgical:
Sfincterotomie laterala
Dilatatie anala
PROGNOSTIC
Date generale
Classificare
Examen clinic
Complicatii
TRATAMENT CHIRUGICAL
Incizie si drenaj
Nu se asteapta superficializarea abcesului
Fistulotomia – poate intra in discutie (grija mare la afectarea sfincterului)
PROLAPS RECTAL
Doua tipuri:
Cauze predispozante
Traiect vertical, drept al rectului
Scaderea grasimii de suport din fosa ischiorectala.
Efort de defectie
Tuse cronica
LA ADULT
prolaps partial
o Hemoroizi cu forma avansata de prolabare.
o Scaderea tonusului sfincterian.
o Efort abdominal pentru mictiune.
o Operatii pentru fistula perianala
prolaps complet
o Este considerat o hernie prin alunecare a peretelui recotvezical sau rectovaginal
consecutive Intinderii planseului ridicatorilor
o Obezitate
o Sarcina
Clinic
Ireductibilitate
Infectie
Ulceratie
Hemoragii severe din vasele de pe mucoasa
Edem important prin tromboza sau obstructie a intoarcerii venoase
Strangulare si gangrena
TRATAMENT
Prolaps la copil:
Operatia Thiersch
Rectopexia
Rectosigmoidectomie
Rezectie anterioara
Cancerul rectal
Predominenta anatomica
Cec 14%
Colon ascendant 10 %
Colon transvers 12 %
Colon descendent 7 %
Colon sigmoid 25 %
Jonct rectosigmoid.9 %
Rect 23 %
Epidemiologie
Hemtochezie
Senzatie de golire incompleta
Tenesme
Durere abdominala
Tumora rectala palpabila
Obligatoriu Tuseu rectal
In stadii avansate: pierdere ponderală, hepatomegalie, icter, anemie.
EVALUARE
Stadializare
RMN
CT
EUS
Colonoscopie totala
Irigografie
RECTOSCOPIE +COLONOSCOPIE + BIOPSIE
Indicatii
Dupa polipectomie
EUS
Acuratete 81-93%
Tehnica dificila
Valoare limitata pentru ggl regionali
Necesita contact cu tumora si lumen liber
MRI – standard de dg
Markeri tumorali
CEA
CA 19-9
Dinamica este utila in dg precoce al recurentei
Stadializare
Stage Tis N0 M0 A A
0
Stage I T1 N0 M0 A A1
T2 N0 M0 A B1
Stage T3 N0 M0 B B2
II
T4 N0 M0 B B2
Stage
III
A any T N1 M0 C C1/C2
I T2;No;Mo 80-85
II T3-4;No;Mo 70-75
IV M1 <3
Cazuri rezecabile
o Chirurgie: TME
o RT Preoperator
o CHT postoperator T3,4 or N+
Non-rezecabil sau recurenta
o RT + CHT, eventual rezectie daca este posibil
Riscul de recurenta in cancerul rectal
A) Factori legati de operatie
LAR
excizia mesorectului
limfadenectomie corecta/nu
fistula postoperatorie
Perforatie tumorala
B) Factori dependeti de tumora
locatie anatomica
hostologie
grading tumoral
stadializare pTNM
CRM
invazie neurala, venoasa, limfatica
Excizia totala de mezorect (TME)
Aderente- 40%
Tumori -15%
Inflamatorii- 15%
Hernii complicate-12%
Cauze intraluminale-10%
Diverse -8%
Simptome esentiale
4 elemente fundamentale
durere abdominala
Varsaturi
Distensie
Constipatie
a) Durerea abdominala
Anunta ischemia
Perforatie intestinala.
Ocluzie prin mecanism inflamator
g) In strangulare:
Aspiratie
Administrare de fluide in functie de deshidratare
Stop alimentatie enterala
Monitorizare urinara
Monitorizare hemodinamica la 2 ore
Reexaminare abdominala la 8 ore
Antibiotice pentru reducerea proliferarii bacteriene
Indicatii ale tratamentului chirurgical:
In functie de
o cauza obstructiei (sectiunea unei aderente, excizii, bypass)
o Viabilitate ansei
VIABILITATEA este evaluata dupa indepartarea cauzei de obstructie vasculara) Ansa
neviabilia
o absenta peristalticii
o pierderea luciului seroasei
o absenmta pulsatiilor arteriale
o culoare verde sau neagra care nu revine la normal
Daca viabilitatea este indoielnica:
o Intestinul este infasurat in comprese umede, calde
o Reevaluare in 10 minute
Rezectia zonei non-viabile urmata de stomie sau anastomoza, in functie de conditiile
locale
Second look – relaparotomie 24-48 ore –zone ischemice multiple, risc de intindere a
zonei de infarct.
Forme comune de ocluzie intestinala
A. Ocluzia prin aderente sau benzi fibroase
Adezioliza repetata
Plicatura intestinala Noble : plicatura si sutura anselor adiacente cu fire trecute prin
seroasa.
Plicatura transmezenterica.
Intubatie intestinala printr-o jejunostomie sau gastrostomie
B. Hernii interne
Hernie interna intr-o
foseta retroperitoneala
Defect mezenteric congenital
Diverticul/defect peritoneal postoperator
Localizare
Copii
Sanse mai mici cind exista o leizune initiatoare
CIND: peritonism, durata peste 4 ore
Operator
Reducerea invaginarii
Ireductibil/gangrena: excizie si anastomoza
Peritonitele
Def: Peritonita = inflamaţia peritoneului
Septicemie = prezenţa bacteriilor în culturile sangvine (punct de plecare într-un focar infecţios) +
semne de infecţie sistemică
Sepsis = infecţie sistemică (cu origine într-un focar septic) fără culturi sangvine pozitive
Soc septic = sepsis însoţit fie de debit cardiac (DC) crescut şi rezistenţă vasculară sistemică
scăzută (faza hiperdinamică), fie de DC scăzut (faza hipodinamică)
Sindrom septic = tablou clinic de sepsis fără evidenţierea unui focar septic şi fără izolare de
bacterii din curentul sangvin; justifică denumirea de „sindrom de răspuns inflamator sistemic”
(SIRS = systemic inflammatory response syndrome), cum este cazul peritonitei terţiare;
Fiziopatologie
Peritonita poate fi iniţiată de orice stimul nociv ce produce injurie mezotelială sau a celulelor
endoteliale:
EFECTE SISTEMICE
Funcţia cardio-circulatorie:
Funcţia pulmonară
Afectarea metabolică
Tulburările echilibrului fluido-coagulant
Tulburările funcţiei renale (IRA)
Punctul final = insuficienţei multiple de organ (MSOF)
Clasificare etiopatogenica
Clasificare
EVOLUTIVA
peritonită acută,
peritonită cronică (tuberculoasă, etc.)
TOPOGRAFICA
ETIOLOGICA
peritonită septică,
peritonită aseptică (chimică, etc.)
MORFOPATOLOGICA
Clasificare
Infectii intraabdominale
Peritonită postoperatorie:
Scurgere anastomotică.
Scurgere la nivelul unei suturi simple.
Scurgere la nivel de ansă oarbă.
Alte cauze iatrogene.
Peritonită posttraumatică:
Peritonite rare:
Peritonita aseptică/sterilă.
Peritonita granulomatoasă.
Peritonita de etiologie medicamentoasă.
Peritonita periodică.
Peritonita saturnină.
Peritonita hiperlipidemică.
Peritonita porfirinică.
Peritonita produsă de corp străin.
Peritonita produsă de talc.
Abcese intraabdominale:
Asociate cu peritonita primară.
Asociate cu peritonita secundară.
A) PERITONITA PRIMITIVA
Se intilneste la:
Etiologie
Statusul imun deficitar - (SIDA, boli maligne, administrare de citostatice, ciroză hepatică) sunt
condiţii favorizante ale apariţiei bolii.
Simptomatologie
Diagnosticul
Criterii diagnostice:
tabloul clinic
prezenţa ascitei
neutrofile numeroase în fluidul ascitic
absenţa dovezilor de perforaţie viscerală
Rx abdominală simplă - fără pneumoperitoneu.
Clinic = nespecific:
febră intermitentă
anorexie şi
pierdere ponderală,
ascită
Forma aderenţială densă – prin rezolutie
Diagnostic: paracenteza =
Criterii diagnostice:
Tratamentul
B) Peritonita secundara
Definitie
Etiologie
De la un viscer abdominal
Posttraumantica
Postoperatorie
Pe cale hematogenă
Organ Patologie
Esofag Boala Boerhaave
Cancer
Traumatisme
Iatrogenic*
Stomac Ulcer perforat
Cancer
Traumatisme
Iatrogenic*
Duoden Ulcer perforat
Traumatisme
Iatrogenic
Tract biliar Colecistite
Perforaţii prin litiază ale colecistului
sau CBP
Cancere
Traumatisme
Iatrogenic*
Pancreas Pancreatite
Traumatisme
Iatrogenic
Intestin subţire Ischemie
Hernia strangulate (interne sau
externe)
Volvulus
Boala Crohn
Cancere
Diverticul Meckel Traumatisme
Colon şi apendice Ischemie
Diverticulite
Cancere
RCUH şi boala Crohn
Appendicită
Volvulus colonic
Traumatisme
Iatrogenic
Uter, salpinx, şi ovare Boli inflamatorii pelvine (eg,
salpingo-ooforite abcese tubo-
ovariane, chisturi ovariane)
Cancere
Traumatisme
Iatrogenic
Consecinte:
Examenul fizic:
febră (38-41°C),
tahicardie,
polipnee
transpiraţii profuze,
alterare a stării de conştienţă oligurie şi insuficienţă circulatorie
EXAMEN OBIECTIV
iniţial localizată
sediul şi caracterul durerii la debut pot orienta asupra diagnosticului etiologiei
generalizare rapidă la nivelul întregului abdomen şi caracter permanent
PARACLINIC:
IMAGISTICA
prezenţa pneumoperitoneului
distensie uniformă a anselor intestinale (consecinţă a ileusului dinamic), prezenţa unui
epanşament lichidian în cavitatea peritoneală;
Ultrasonografia (+/- distensia gazoasa): lichid liber şi poate sugera etiologia peritonitei
(apendiculară, colecistică, etc.);
CT si RMN:
Acumulari lichidiene
Sursa
Exclude anumite cauze
DIAGNOSTIC ETIOLOGIC
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL
PROGNOSTIC REZERVAT
vârstă
preexistenţa comorbiditatilori (IRC, IC, IHep, IRes[, malignitati, diabet)
o întârziere de 6 ore în luarea deciziei intervenţionale poate duce la creşterea mortalităţii
de la 10% la 30%.
Forme particulare
debut brutal
iniţial chimică (aseptică), cu trecerea timpului devenind infectată;
sechestrarea lichidiană intraperitoneală este minimă în comparaţie cu peritonita
bacteriană (unii spun că este absentă);
intervenţia chirurgicală în primele 12 ore de la debut poate consta în simpla închidere
a perforaţiei (evoluţia ulterioară spre o peritonită bacteriană nu mai permite acest
lucru)
Peritonita biliara
bila are un efect iritant minor, însă acţionează ca un promotor adjuvant al infecţiei
bacterine; coleperitoneul = bening atât timp cât nu apare contaminare bacteriană;
coleperitonita se dezvoltă lent, fiind dificil de diagnosticat şi conducând la o
mortalitate înaltă (mortalitate de 30-50%, deci prognostic prost);
Uroperitoneu/uroperitonitaurin
Tratament
Obiective
REECHILIBRARE COMPLEXA
TRATAMENT ANTIBIOTIC
C) Peritonita tertiara
Definitie:
Tabloul clinc
febră joasă
leucocitoză,
debit cardiac crescut
rezistenţă vasculară scăzută
metabolismul general - crescut, cu predominanţa catabolismului
MOF
Infecţie peritoneală difuză, cu dispersia materialului fibrinos pe toată suprafaţa
peritoneală
Culturile realizate din aspiratul peritoneal = două situaţii distincte:
o infecţie cu bacterii aerobe gram-negative deosebit de virulente (Pseudomonas,
Seratia) cu rezistenţă antibiotică extensivă
o infecţie cu organisme cu virulenţă joasă (Staphilococcus epidermidis,
Enterococcus, Candida) şi rezistenţă la antibioticoterapia iniţialăEnterococcus,
Candida) şi rezistenţă la antibioticoterapia iniţială
Tratamentul
Antibioticoterapia bazată pe informaţiile cu privire la sensibilitatea bacteriană
(optimă este folosirea a două antibiotice cu mecanisme de acţiune diferită)
Eşecurile antibioticoterapiei sunt mortale.
În absenţa unei localizări focalizate a infecţiei (abces intraperitoneal),
management-ul chirurgical are un rol minor în tratamentul acestei entităţi.
TIPURI EVOLUTIVE
Evolutie - 2 directii
Clinica
Semne generale – pe primul plan
Semne locale - evidente la debutul procesului infecţios sau când abcesul atinge
peritoneul parietal
Laborator:
Imagistica
Tratament
În cazul prezenţei unei fistule enterice : rezolvarea acesteia sau a cauzei acesteia
(rezolvarea unui eventual obstacol distal, colostomie, enterectomie, etc.).
Situatii particulare
b) abcesele paracolice
perforaţiei colonice
apendicită,
diverticulită sigmoidiană
o drenaj percutan sau prin abord chirurgical pe linia mediană;
d) abcesele pelvine
Disfunctii de organe
Disfunctii reversibila prin decompresiune
Fiziopatologie
Stadiul I 12 – 15 mmHg
Stadiul II 16 – 20 mmHg
Stadiul III 21 – 25 mmHg
Stadiul IV >25 (ACS)
Afectarea pulmonara