DIVERTICULI ESOFAGIENI

= sunt dilatatii circumscrise la nivelul diverselor portiuni ale esofagului, care

comunica direct cu lumenul esofagian
1. Diverticuli cervicali
- reprezinta 75% din totalul ectaziilor esofagiene
- mai frecvent la barbatii peste 60 ani
Patogenie:
- dissinergie a muschiului cricofaringian care se contracta prematur -> camera de
presiune la nivelul jonctiunii faringo-esofagiene
- peretele posterior – tunica musculara mai subtire care cedeaza progresiv ->
orificiu ->hernieaza mucoasa si submucoasa
- pe masura cresterii in volum, diverticulul devine din posterior, lateral
- asociere cu hernie hiatala
Tablou clinic:
- simptom principal – disfagia
- alimente nedigerate, in putrefactie -> regurgitate, mai ales in decubit lateral
drept -> staza si descompunere -> diverticulita
Diagnostic pozitiv:
- anamneza
- formatiune latero-cervicala de volum variabil, in legatura cu alimentatia ->
examen radiologic cu substanta de contrast -> plus de substanta cu contur
rotunjit, regulat, cu colul pe linia mediana si corpul lateral proiectat pe regiunea
paravertebrala stanga
- esofagoscopia – recoltare de biopsii
- pericol de perforatie
Complicatii:
- hemoragia
- perforatia
- malignizare
- pneumonie de aspiratie
- abcese pulmonare
- compresiunea nervului recurrent -> vocea bitonala
Tratament:
- chirurgical, exc: cazuri cu simptomatologie usoara/stare biologica foarte precara

2. Diverticuli parabronsici
- apar prin retractia cicatriciala a unui nodul limfatic mediastinal aderent la
peretele esofagian
- frecvent asimptomatic
- ocazional: accese de tuse, disfagie
Complicatii:
- hemoragia
- perforatia
- pericardita
- pleurezia
- fistulele eso-bronsice
Tratament:
- rezectie chirurgicala
3. Diverticuli epifrenici
= de pulsiune
- localizare imediat supradiafragmatic
- se datoreaza diskineziei esofagiene
- se asociaza cu achalasia si hernia hiatala
Complicatii:
- diverticulita
- hemoragii
- perforatii
- malignizare
Tablou clinic:
- disfagie
- senzatie de apasare postprandiala la nivelul esofagului inferior
+ regurgutari intermitente si durere epigastrica inalta
Explorari paraclinice:
- examen radiologic cu simplu si dublu contrast -> contur rotunjit, regulat si usor
tesit inferior al diverticulului
- esofagoscopia cu biopsie - nu este necesara decat pentru excluderea unui
cancer incipient suprapus pe procesul de diverticulita
Diagnosticul pozitiv:
- disfagie
- dureri epigastrice inalte, postprandial, se linistesc dupa regurgitare
Tratament:
- chirurgical
- perforatia <- indicatie de urgenta
 ACHALAZIA

= lipsa de relaxare a cardiei si lipsa unei unde peristaltice bine coordonate a

esofagului
Patogenie:
- afectarea inervatiei esofagului cu degenerarea plexului Auerbach <- cauze
necunoscute
- afecteaza in egala masura cele 2 sexe, cu frecventa maxima la persoanele intre
30-50 de ani
Tabloul clinic:
- disfagie – la inceput intermintenta, mai accentuate la alimentele reci decat cele
calde
- paradoxala
- paroxistica
-> devine permanenta
- dureri epigastrice inalte sau retrosternale – stadii incipiente
- cedeaza cu aparitia dilatatiei esofagiene
- regurgitarea – noaptea, in clinostatism -> complicatii pulmonare
- sialoreea
Evolutia:
- indelungata -> dilatatia progresiva a esofagului
Complicatii:
- esofagita de staza
- ulceratii
- hemoragii
- cancer esofagian
- pneumonie de aspiratie
- abcese pulmonare
Explorari paraclinice:
1) Examen baritat
- in stadiu incipient - lipsa relaxarii cardiei si o dilatatie suprajacenta
- peristaltismul esofagian- este necoordonat sau lipseste
- adm. iv de glucagon -> relaxarea cardiei, dif. de stenze organice
-> esofagul se dilata – portiunea terminala ingustata conic, “ridiche” sau “obuz”
- in stadii avansate -> esofagul se alungeste si se curbeaza , aspect “ in soseta”
2) Endoscopia
- in achalazia incipienta dif. de stenoze benigne sau de cancer al cardiei -> biopsii
- esofagoscopia -> esofagita de staza
- studii de manometrie
Diagnosticul pozitiv:
- disfagia intermitenta, paradoxala, paroxistica
- dureri epigastrice inalte
- regurgitare
- sialoree
- evolutia prelungita, fara afectarea starii de nutritie
- aspect radiologic
- manometrie
Diagnostic diferential:
- cancer esofagian
- diverticulii epifrenici
- hernie hiatala – examen baritat + fibroscopie
Tratament:
- conservativ: evitare stres, alimentatie fractionate, evitare alimente prea fierbinti
sau prea reci, administrarea de NTG, nitrit de amil sau nifedipin
- dilatare fortata, mecanica, pneumatica sau hidrostatica – 2-3 sedinte de dilatare
fara rezultat -> interventie chirurgicala: esocardiomiotomie extramucoasa
(operatia Heller).
- in forme cu hipermotilitate – se asociaza un montaj antireflux (fundopliatura de
tip Nissen)
- in forme cu hipomotilitate – se asociaza o hemivalva anterioara tip Dor
- laparoscopie
- achalazia recidivanta sau steonza organica dupa operatia Heller -> tehnici care
rezeca sau scurtcircuiteaza cardia -> urmate de esofagite de reflux

TUMORILE BENIGNE ALE ESOFAGULUI

- se pot dezvolta din oricare tunica

a) Polipii inflamatori sau leziuni granulomatoase
b) Leiomiomul
- cea mai frecventa leziune benigna
- se dezvolta intramural
c) Chisturile congenitale sau dedublarea esofagiana
- la niv. esofagului inferior

- leziuni asimptomatice
- radiografie toracica simpla
- leiomiomul si malformatiile dif.de cancerul esofagian – radiografie cu substanta
de contrast
- papiloame, polipi, leziuni granulomatoase dif. de leziuni neoplazice incipiente <-
biopsie

CANCERUL ESOFAGIAN

- 4-15% din neoplasmele tractului digestiv

- barbati, 45-65 de ani
- incidenta crescuta: pacienti cu afectiuni preexistente la nivelul esofagului:
esofagite de staza, caustice, peptice, sindrom Barrett, sindrom Plummer-Vinson
Morfopatologie:
- formatiune vegetanta , uneori cu ulceratie centrala
- forme infiltrative, circumferentiale -> simptome de tip obstructive
Microscopic:
- carcinom pavimentos –esofag cervical si toracic
- adenocarcinoma – esofag abdominal
-extindere: longitudinal in submucoasa, invadeaza peretele esofagian si apoi
tesuturile invecinate si disemineaza pe cale limfatica si hematogena
- prezenta unui sdr. mediastinal, a unei fistule eso-traheale sau eso-bronsice, voce
bitonala – fac imposibila interventia radical
- metastazare sangvina: ficat, plamani, schelet,
Tablou clinic:
- 3 stadii:
1) perioada de debut
- disafgia – insidios
- progresiv
2) perioada de stare
- disfagia – permanenta
- initial pentru solide, apoi pentru lichide
3) disfagie completa:
- regurgitari
- sialoree
- halena fetida
- sughit
- disfonie
- dureri
Complicatii:
- pneumonia de aspiratie
- fistulele eso-traheale si eso-bronsice
- mediastinita
- hemoragia
-> alterarea starii generale: scadere in greutate, deshidratare, astenie, anorexie
Examenul clinic:
- sarac
-> infectie respiratorie, adenopatie supraclaviculara, metastaza hepatice – stadii
avansate
Examinari paraclinice:
1) tranzit baritat:
- stenoza cu contur neregulat (aspect de “cocean de mar”)
- stenoza excentrica cu dilatatie suprajacenta putin exprimata
- lacuna marginala
- nisa
-> cu urmatoarele trasaturi:
- rigiditate segmentara
- neregularitatile mucoasei
- imagini pseudo-polipoide
- imagini de compresiune extrinseca
2) esofagoscopia cu biopsie
- certitudine diagnostic
- confirma aspectele radiologice
- precizeaza tipul (infiltrativ, vegetant, ulcerat)
- sediul
- histologia tumorii
3) ecografia endoesofagiana si CT + limfografia – extensia locala, rezecabilitatea
tumorii