Patologia rectului

Hemoroizii. Fisura anala. Perirectitele acute si cronice

Hemoroizii
Definitie:
H. reprezinta dilatarea corpusculilor cavernosi ai rectului.

Clasificarea:

1. Externi
2. Interni
3. Mixsti

Etiopatogenie:

Momentul etiologic predominant – tulburarea reflexului de sange prin venule da la corpusculii cavernosi
ai rectului sau/si hiperplazia corpusculilor cavernosi ai segmentului distal al rectului si ai canalului anal.

Hemoroizii de regula apar la persoane cu grupuri viguroase de corpusculi cavernosi.

Factori favorizanti:

 Insuficienta functionala congenitala a tesutului conj

 Tulburari de reglare a tonicitatii venoase a peretelui venos
 Cresterea presiunii venoase datorata constipatiilor
 Pozitia indelungata in ortostatism sau sezanda
 Effort fizic
 Sarcini multiple
 Abuzul de alcool si alimente picante care intensifica afluxul arteriale catre corpusculii
cavernosi ai rectului

Clinica :

Debut – semne prodormale – sezatii neplacute in reg anusului; prurit anal; tulburari in functia
intestinului (diaree, constipatii)

Durata prodormala poate dura cateva luni – cativa ani. Apoi apare hemoragia in timpul defecatiei

Stare avansata – se constata Prolapsul hemoroizilor interni – prezinta 3 stadii:

1. Stadiu 1 – nodulii prolabeaza in timpul defecatiei si se reduc se sine statator

2. Stadiu 2 – nodulii apar la defecatie si effort fizic si nu se reduc de sine statator, dar se pot reduce
manual.
3. Stadiu 3 – nodulii apar si la efor fizic neinsemnat si nu se reduc de la sine.

Tromboza nodulilor hemoroidali (hemoroidul acut)

Clinica:

 Dureri in reg canalului anal

 Edemul tesuturilor adiacente cu ulterioara infiltratie inflamatorie sau uneori chiar necroza
nodulilor.
  Se deosoebesc 3 grade de gravitate a hemoroizilor acuti:
o Gradul 1 – hemoroizii externi sunt de dim. mici, la palpare sunt durerosi, duri cu pielea
perianala usor hiperemiata. Apare senzatie de usturime, prurit dupa defecatie.
o Gradul 2 – edem mai pronuntat al reg perineale, hiperemie; palparea dureroasa.
Pacientii acuza dureri intense in timpul mersului sau in pozitie sezanda.
o Gradul 3 – canalul anal pe circumferinta este ocupat de tumora inflamatorie; palpatia
dureroasa si tuseul recat imposibil.

Paraclinic:

1. Tuseu rectal – se atesta nodulii hemoroidali indurate, se apreciaza tonusul sfincterului anal si se
pot determina alte patologii proctologice.
2. Rectoromanoscopia – se va determina starea tunicii mucoase a rectului, patologiile
concomitente, inlcusiv cele ce se insotesc de hemoragie. In tromboza nodulilor hemoroidali
rectoromanoscopia se face dupa lichidarea procesului acut.

Tratament:
Conservativ:

1. Dieta – p/u reglarea scaunului si a maselor fecale

2. Igiena personala riguroasa- dusul sau spalarea regiunii anale dupa defecatie.
3. In stadiile acute – se indica bai cu permaganat de K, supozitorii cu belladonna, anestetice,
xeroform, heparina cu fermenti proteolitici
4. In hemoragii – supozitorii cu trombina, blocajul presacrat cu sol de Novocaina 0,25%

Chirugical (dupa remiterea procesului acut):

 Hemoroidectomia dupa Rîjîh, dupa miligan-morgan.

 Cele mai bune rezultate se obtin prin excizie si ligaturarea piciorusului hemoroidal cu
restabilirea integritatii mucoasei canalului anal.

Fisura anala
Fisura anala reprezinta un defect linar sau triunghiular al canalului anal, cu lungimea de 1-2 cm, care se
situeaza in apropierea pliului de trecere

Mai des sufera femeile – 60%

Etiologie:
Apare ca rezultat al lezarii mucoasei anale in CONSTIPATII, DIAREE.

Factorii predispozanti – colita, proctosigmoidita, enterocolita, hemoroizii.

Tablou clinic:
 Dureri si spasmul sfincterului anal – dupa defecatie(in fisurile cornice)/in timpul defecatiei(in
fisurile acute) si poate dure ora dupa asta (cerc vicios – fisura anala genereaza dureri – durerile
duc la spasmul sfincterului anal – spasmul duce la imposibilitatea cicatrizarii fisurii
 Durerile iradiaza de-obicei in sacru, perineu.
 Durerea poate cauza colici intestinale, dimenoree sau poate provoca accese de stenocardie.
 Hemoragie neimportanta
 Durerea ii face pe bolnavi sa se abtina de la defecatie cee ace duce la - constipatii
Paraclinic:

Tuseu rectal – spasmul sfincterului anal + margini dure, caloase ale fisurii

Rectoromanoscopia – se va efectua dupa injectia sub fisura a 4-5ml Novocaina sau Lidocaina.

Tratament:
Scop – curarea durerii si reducerea spasmului sfincterian

Conservator:

1. Laxative
2. Analgetice
3. Termoproceduri
4. Fizioproceduri
5. Blocaj subfascial cu alcool si novocaina, dilatarea fortata a sfincterului – duce la pareza
temporrara a acestuia si suprimarea spasmului pathologic.

Chirurgical (in caz de exec a tratamentului conservator):

1. Excizia fisurii + explorari histologice pentru d. diferential

Perirectita acuta
Perirectita acuta – inflamatie purulenta acuta a tesutului celulo-adipos perirectal.

Boala a maturilor, mai frecventa la barbati(30-50ani).

Clasificarea:
1. Dupa principiul etiologic:
 Banala
 Anaeroba
 Specifica
 Traumatica
2. Dupa raportul dintre traiectul fistulei si aparatul sfincterian:
 Intrasfincteriana
 Transfincteriana
 Extrasfincteriana
3. In functie de nivelul sediului abceselor, plastroanelor, fuziunilor:
 Submucoasa
 Subcutanata
 Ischiorectala
 Pelviorectala
 Retrorectala
4. Dupa gradul de complexitate:
 Simpla
 Complicata

Etiopatogenie
Este cauzata de flora aeroba si anaeroba asociata – colibacili, stafilococi, bacilli gram+ si gram-,
bacilli anaerobi sporogeni si nesporogeni.

Poarta de intrare cea mai reala – glandele anale (supurarea lor)

Mijloace de cauzare a perirectite:

1. atonia mucoasei rectale duce la ocluzia ductului glandular anal – evolueaza spre un chist abcedant
ce se rupe si difuzeaza spre tesutul perirectal
2. sau raspandirea pec ale limfatica spre tesutul perirectal
3. traumatismele mucoasei anale prin corpi straini
4. excremente
5. fisurile anale

Perirectita se poate atesta si ca un process secundar – cand procesul inflamator se extinde de la

prostate, uretra (la barbati) sau organelle genitale (la femei)

Tablou clinic:
 Dureri intense in regiunea rectului si perineului – pe masura abcedarii durerile devin pulsatile
 Frisoane, Slabiciune, Cefalee, Insomnia, Inapetenta
 Febra
 Constipatii
 Disurie
 Semne ale intoxicatiei

Tratamentul:
Doar chirurgical – interventia este indicata deodata dupa stabilirea diagnosticului, sub AG.

Scopul:

 Deschiderea si drenarea exsudatului – incizii radiale si semilunare.

 Lichidarea orificiului intern prin care focarul purulent comunica cu rectul.

Perirectita cronica
Perirectita cronica = fistulele rectale

Perirectita cronica este consecinta perirectitei acute si se caracterizeaza prin prezenta orificiului intern in
intestin, a ductului fistulos cu inflamatie perifocala, schimbari cicatriceale in prerelel intestinului, In
spatiile celulo-adipoase perirectale si prezenta orificiului extern pe piele.

Etiologie:
1. Adresarea intarziata a bolnavilor
2. Tactica chirurgicala gresita in perioada acuta

Clasificarea fistulelor:
1. Dupa modul in care se deschid:
 Complexe
 Oarbe
 2. Dupa amplasarea lor fata de aparatul sfincterian:
 Intrasfincteriene
 Trassfincteriene
 Extrasfincteriene

Tablou clinic:
1. Starea gerenala afectata
2. Insomnia, cefalee
3. Dureri aparute doar in periodele acutizarii bolii, si disparate in timpul functionarii fistulei.
4. Este posibila dezvoltarea impotentei
5. Eliminari prin fistula cu volum si character in dependent de activitatea si extinderea procesului
inflamator.
6. Prin canalele fistuloase mari se pot elimina gaze si materii fecale – ceea ce agraveaza procesul.
7. Alternarea acutizarilor si remisiilor – remisiile se pot prelungi uneoir cativa ani
8. La unii pacienti fibrele musculare sfincteriene degenereaza in tesut fibro-conjunctiv, care
stenozeaza canalul anal – deterioreaza functionarea sfinterului – incontenenta gazelor si a
scaunelor.

Paraclinic:
1. Fistulografia
2. Anoscopia
3. Rectosigmoidoscopia

Tratamentul:
Conservator(folosit ca etapa preoperatorie):
1. Bai de sezut dupa defecatie
2. Spalarea fistulei cu solutii ansipetice
3. Instilatii cu AB in canalul fistulos
4. Microclisme cu ulei de catina alba
Chirurgical:
1. In fistulele extrasfincteriene – excizia orificiului fistulos din lumenul rectului; fistula se
extrage prin incizie cuneiforma
2. In fistulele trasfincteriene – se rezecteaza lumenul rectal, cu suturarea straturilor
profunde(m sfincterieni).
3. Fistulele oarbe se inched intraluminal.