HORMONI

Cuvantul “hormon” vine din limba greaca, insemnand “a stimula”, “a impulsiona”, “a excita”.
In organismul uman, hormonii sunt substante chimice secretate de glandele endocrine, cu rol de
“mesageri” eliberati in sange, pentru a influenta modificari fizice, fiziologice, comportamentale,
intervenind, asadar, de-a lungul intregii vieti, cu rol in crestere, sexualitate, reproducere,
metabolism, somn, stari de spirit etc. Au actiune continua, pentru a mentine echilibrul corporal,
functionalitatea diverselor organe si pentru a permite adaptarea continua la mediu

Descoperirea « mesagerilor » endogeni (hormonii) se datoreaza fiziologilor englezi Ernest

Henry Starling si William Maddock Bayliss, care, in 1902, au identificat secretina, substanta
produsa de membrana mucoasa a duodenului. In cursul experimentelor pe animale vii, ei au
descoperit ca functiile organismului erau reglate si de alti factori, in afara impulsurilor nervoase.
Au separat nervii care duceau la pancreas si au sesizat ca organul mai functiona si continua sa
secreteze substante digestive, cand membrana intestinului subtire venea in contact cu acizii
gastrici. In 1904, Starling a propus ca substantele care activau organele sa se numeasca
« hormoni ». Incepand cu aceasta data, descoperirile stiintifice in domeniu au inaintat rapid.

 Introducerea termenului de hormon a fost facuta de E.Starling pentru a desemna acele

substante sintetizate in organism care au proprietetea de a stimula sau excita diferite
organe,tesuturi sau procese biochimice si fiziologice.
 HORMONII sunt definiti ca fiind substante chimice elaborate de o celula sau grup de celule
specializate (numite celule endocrine) si care sunt transportate prin sistemul circulator la o
celula tinta care raspunde printr-o modificare a functiei sale. Celulele tinta sunt acele celule
care sunt capabile sa recepteze si sa raspunda la un mesaj hormonal.
 In 1909 C.I.Parhon a publicat prima carte de endocrinologie din lume care cuprinde glandele
cu secretie interna.
 In 1999 ,D.C Cojocaru sustine ca la acea vreme(1905),denumirea de hormon este justificata
daca tinem cont de faptul ca nu se cunostea decat foarte putini reprezentanti ai acestei
clase(secretina,adrenalina etc.)care manifestau actiunea de excitare.Mai tarziu ,dupa
descoperirea altor hormoni,s-a demonstrat faptul ca actiunea lor nu consta numai in
stimularea diferitelor procese din organism ci,deseori, le pot inhiba.
 Dar,pentru ca termenul"hormon"a intrat deja in uz,el este folosit in continuare chiar daca
denumirea generica a acestor compusi nu concorda deseori cu actiunea lor.
 HORMONII reprezinta clasa de compusi chimici prin intermediul carora se realizeaza
principala cale de comunicare intercelulara. Aceasta comunicare se impune la organismele
pluricelulare deoarece este necesara coordonarea diferitelor functii ale unor celule
indepartate. Din aceste considerente aceasta clasa de compusi chimici se mai numesc si
mesageri,reglatori chimici sau molecule semnal fiind sintetizati si eliberati de anumite celule
si care transporta o anumita informatie de la o celula la alta. Pentru acelasi hormon, diferite
celule pot raspunde diferit, in functie de receptorul hormonal cu care a interactionat
hormonul. Coordonarea raspunsurilor diverselor celule la semnalele venite din exterior (sau
interior) se face atat de sistemul hormonal cat si de sistemul nervos.
 Comunicarea nervoasa se face intr-un timp foarte scurt (milisecunde) pe cand comunicarea
hormonala se face intr-un timp mai indelungat (secunde, minute sau chiar ore), dar ambele
sisteme opereaza cu ajutorul moleculelor semnal.
 Sistemul format din hormonii produsi de glandele endocrine si tesuturile (celulele) tinta
alcatuiesc sistemul endocrin, sistem ce asigura comunicarea intre diferite tesuturi (celule)
componente ale organismului.
 In 1978,prof,dr.doc.L.Enescu scrie ca hormonii au actiune biocatalitica ca si vitaminele
 ,dar se deosebesc de acestea intrucat au origine endogena(fiind produsi de insusi organul
asupra caruia actioneaza)si structuri chimice diferite.Ca si vitaminele,hormonii pot fi extrasi
dintr-un organism si administrati altuia sau pot fi preparati sintetic si administrati
organismelor deficiente.
 Clasificarea hormonilor
 Sunt mai multe criterii de clasificare a hormonilor:
Clasificarea hormonilor dupa solubilitate:
a) hormoni hidrosolubili
-hormonii peptidici
-hormonii proteici
-hormonii derivati din aminoacizi
b) hormoni liposolubili (hidrofobi)
- hormonii stcroizi
- hormonii tiroidieni
Clasificarea hormonilor dupa locul (organul) de producere:
a) hormoni hipotalamici:
-hormoni eliberatori ai tireotropinei(TRH)
- hormoni eliberatori ai somatostatinei(GH-RIH)
-hormoni eliberatori aigonadotropinelor(Gn-RH)
-hormoni eliberatori ai corticotropinei (CRH)
-hormoni eliberatori ai somatotropinei (GH-RH)
b) hormoni hipofizari:
-somatotropina (GH, growth hormone)
-corticotropina (ACTH, adenocorticotripic hormone) gonadotropina (Gn) (LH,
luteinizing hormone; FSH follicle stimulating hormone)
- tireotropina, TSH (thyroide stimulating hormone) prolactina (PRL)
c) hormoni gastrointestinali
gastrina
-colecistokinina
-secretina, etc.
d) hormoni pancreatici
-insulina
-glucagonul
e) hormoni trombocitari: tromboxan
f) hormoni limfocitari: leucotrienele
g) hormoni suprarenalieni: epinefrina, norepinefrina, corsitol, aldosterona h) hormoni din
rinichi; renina
i) hormoni din tesutul miocardic atrial: polipeptidul natrinuretic
 Clasificarea dupa interdependenta sistem endocrin cu cel nervos
Sistemul endocrin cuprinde trei nivele ierarhice:
Nivelul I cuprinde hormoni hipotalamici si alti hormoni care provin (embriologic) din
tesut nervos (ex. medulosuprarenale, celulele C din tiroida si multe celule ale mucoasei
gastrointestinale)
Nivelul II cuprinde hormoni ce sunt influentati direct sau indirect de sistemul nervos
(adenohipofiza, insulele pancreatice si paratiroidele)
Nivelul III cuprinde hormonii elaborati in cortexul adrenalelor, tiroida si gonade, care
sunt dependenti de hipofiza anterioara.
Fiindca sunt situati in anumite parti ale celulei, numite « receptori », hormonii poarta informatii
si activeaza celulele spre un proces metabolic programat genetic. Unii lucreaza independent, altii
interactioneaza. Centrul sistemului hormonal este hipotalamusul  (o parte a creierului mare) si
glanda pituitara (hipofiza), situata la baza creierului. 
In 1921, Frederick Grant Banting, medic canadian, a facut o descoperire epocala, legata de
tratamentul diabeticilor, constatand ca pancreasul bolnavilor respectivi nu produce insulina
suficienta, hormonul responsabil de prelucrarea zaharului din sange. Banting a izolat insulina din
pancreasul animalelor vii si au injectat-o bolnavilor de diabet.

« Chimia » creierului – cateva exemple de hormoni

Creierul este un loc in care se produc nenumarate reactii chimice, care modifica emotiile
noastre, comportamentul si chiar felul in care gandim. Rolul esential il
au neurotransmitatorii (substante chimice care ajuta la transmiterea influxurilor
nervoase), neuromodulatorii (care controleaza eliberarea de neurotransmitatori si sporesc sau
diminueaza anumite senzatii, precum placerea sau durerea) si hormonii.
Dintre hormoni, mai importanti sunt :

 Adrenalina – este secretata ca reactie de raspuns la o stare de stres sau este legata

de o activitate fizica solicitanta, de necesitatea de a face fata unui pericol, unei situatii
iesite din comun, antrenand o accelerare a ritmului cardiac, o crestere a presiunii
arteriale, hipoglicemie, o dilatare a bronhiilor si a pupilelor. Aceasta ofera corpului un
plus de energie in situatii critice sau urgente. Adrenalina este secretata de sistemul
nervos central si de catre glandele suprarenale si are o scurta perioada de
actiune (in jur de doua minute). Din punct de vedere medical, in forma injectabila,
adrenalina se foloseste in cazul socurilor anafilactice (de origine alergica) sau de stop
cardio-respirator.
 Cortizolul – este un hormon eliberat sub efectul stresului, pentru a oferi energie,
asa cum se intampla si in cazul adrenalinei. Nivelul maxim este atins, de abicei,
dimineata devreme, iar minimum, noaptea si la inceputul dupa-amiezei, ceea ce explica
diminuarea capacitatilor fizice si psihice, in aceste momente. Starea de singuratate
amplifica, dupa opinia unor specialisti, doza de cortizol din organism.
 Dopamina – este hormonul « fericirii », de aceea, cand este sintetizat in cantitati mai
mari, starea pozitiva este dominanta. Dopamina este implicata si in miscare, maladia
Parkinson caracterizandu-se si printr-un deficit al acestui hormon. De asemenea,
 memoria de scurta durata se « hraneste » cu dopamina, sintetizata din
proteine. Cafeina si ciocolata, precum si practicarea sporturilor favorizeaza
sintetizarea dopaminei. Nivelul de dopamina din creier difera la adolescenti si la adulti,
primii fiind mult mai sensibili la efectele aparent « placute » ale alcoolului, nicotinei si
drogurilor, care creeaza, pe moment, o anumita stare de « bine ».
 Endorfina – este hormonul produs de glanda pituitara. Actioneaza anti-durere,
cantitatea produsa de organism continuand sa fie ridicata dupa un efort fizic de
aproximativ 30 de minute, de aceea o activitate intelectuala, dupa efort fizic, are un
mai bun randament.
 Melatonina – hormonul « somnului » este legata de intensitatea luminii naturale. O
cantitate insuficienta de melatonina genereaza apatie, indispozitie, depresie (este si
cauza depresiilor hibernale, de care se plang foarte multi oameni). Se recomanda
expunerea suficienta la lumina naturala, in timpul zilei, evitarea neoanelor si
diminuarea, seara, a surselor de lumina, pentru a transmite organismului semnalul ca
noaptea se apropie. Adolescentii, in general, au nivel scazut de melatonina, ceea ce
explica tentinda lor de a se culca tarziu si de se trezi tot tarziu.
 Serotonina – este un neurotransmitator si un neuromodulator cu efecte multiple.
Cercetarile au demonstrat ca se gaseste in slabe cantitati in organismul delincventilor si
in cantitati semnificative la cei care au rol de lideri. De un nivel scazut de serotonina
sunt legate si furia si inclinatia spre violenta. Factorii care determina scaderea cantitatii
de serotonina sunt pierderea unei fiinte dragi, despartirea, absenta relatiilor sociale,
sexuale, gandurile negative etc. Contribuie la cresterea cantitatii de serotonina o viata
activa, relatiile armonioase de cuplu, sportul, alimentatia sanatoasa – legume crude,
banane, prune, carnea alba etc.
 Oxitocina – este prezenta, mai ales, in organismul femeilor si este favorizata de
raporturile sexuale, sarcina, relatii sociale active.