Organe hemolimfopoietice

Organele hemolimfopoietce organele unde se formeaza elementele figurate ale sangelui;

hematopoieza: * haima = sange; * poiesis = formare.

Organele hemolimfopoietce

tesut mieloid (maduva osoasa rosie)

tesut limfoid (splina, timusul, ganglionii limfatici etc).

Organele hemolimfopoietice: prezinta analogii structurale; produc celule mobile => formeaza sistemul imunitar al organismului. Maduva osoasa rosie contine tesut mieloid, restul organelor = organe limfoide contin tesut limfoid (splina, timusul, ganglionii limfatici, etc). Tesutul limfoid se gaseste in: organele limfoide structuri histologice = formatiuni limfoide se gasesc in :  peretele organelor tubului digestiv,  in peretele aparatului respirator ,  la nivelul aparatului genital etc. Tesutul limfoid = varietate de tesut hematopoietic unde se formeaza limfocitele. Organele limfoide se impart in doua categorii: 1. organe limfoide primare ( centrale) - produc celule suse, asigura diferentierea si multiplicarea limfocitelor independent de contactul cu antigenele. Reprezentate de maduva osoasa rosie si timus.

2. organe limfoide secundare (periferice) contactului cu antigenele.

multiplicarea si diferentierea limfocitelor se face in urma

Din viata intrauterina organele limfoide secundare sunt populate cu limfoblaste pe cale sanguina din organele limfoide primare. Postnatal, populatia acestora se mentine prin self - replicare in urma contactului cu un antigen, in organele limfoide periferice iau nastere doua tipuri de celule care coopereaza in elaborarea raspunsului imun: unele implicate in raspunsul imun celular, altele implicate in raspunsul imun umoral. ORGANE LIMFOIDE PERIFERICE  Raspandire: - la principalele porti de patrundere a Ag in organism , - pe traseele pe care acestea ar putea fi vehiculate:    splina blocheaza antigenele care ar circula pe cale sanguina, ganglionii limfatici filtreaza limfa de antigene, formatiunile limfoide de la nivelul tubului digestiv si aparatului respirator neutralizeaza antigenele patrunse in organism din mediul ambiant, pe aceste cai.

 contin : a. - zone timodependente ( in urma unui contact antigenic se diferentiaza LT ) , b. - zone bursodependente ( se diferentiaza LB). a. Structurile limfoide timodependente sunt:    zona paracorticala din limfoganglioni; tecile limfoide periarteriale din pulpa alba a splinei; infiltratul limfoid difuz de la nivelul * amigdalelor, placilor Payer, apendicelui, formatiunilor limfoide din peretele tubului digestiv ,formatiunilor limfoide din peretele arborelui traheobronsic.

b. Structurile bursodependente (timoindependente) reprezentate de: foliculii limfatici din - ganglionii limfatici, splina, amigdale,apendice, etc.

Structurile limfoide contin tesutul limfoid sub forma de: * infiltrat limfoid, * punct limfoid * folicul limfoid Infiltratul limfoid= acumulare locala de limfocite in tesutul conjunctiv al unor mucoase sau organe, in urma patrunderii unui Ag. Localizare: in corionul mucoasei tubului digestiv si mucoasei respiratorii. Punctul limfoid = aglomerare de limfocite concentrata intr-o zona restransa, delimitata net de tesutul conjunctiv inconjurator. In stroma acestei formatiuni limfoide apare o trama apreciabila de fibre de reticulina cu rol de suport pentru limfocite. Foliculul limfoid forma cea mai evoluata de organizare a tesutului limfoid; localizare: - in structura organelor limfoide periferice, - izolat in peretele organelor tubului digestiv/ arborelui traheobronsic; forma rotunda/ovalara, d = 1mm; Structura: * aglomerare masiva de limfocite, * stroma specifica citofibrilara retea plexiforma tridimensionala, responsabila de forma sferica, formata din fibre de reticulina, fibre de colagen, celule reticulare, celule dendritice, fibroblaste, vase sanguine in ochiurile retelei stromale se gaseste tesutul limfoid al foliculului. Foliculii limfoizi - doua tipuri: - foliculi limfoizi primari; - foliculi limfoizi secundari; a. Foliculii limfoizi primari = primii foliculi care apar in cursul dezvoltarii embrionare in primordiile organelor limfoide periferice formati din limfocite mici dispuse in insule dense, compacte, omogene.

Postnatal foliculii primari se mai gasesc doar la nou nascut transforma in foliculi secundari. b. Foliculii limfoizi secundari prezinta: - un centru clar germinativ; - corticala (corona foliculara).

prin stimulare antigenica ei se vor

 Centrul clar germinativ ( centrul reactiv,centrul clar Fleming) - pe preparatele histologice apare mai clar, mai putin incarcat cu celule este ocupat de numeroase limfoblaste = celule tinere de dimensiuni mai mari decat limfocitele mature, cu nucleul mare si hipocrom (datorita dispunerii laxe a cromatinei). Printre limfoblaste se gasesc prolimfocite, rare limfocite mature, macrofage, plasmocite si numeroase celule dendritice.  Corticala (coroana foliculului) - formata dintr-o populatie densa de limfocite B mature datorita nucleului hipercrom, dau un aspect intunecat acestei zone. Printre limfocite se gasesc rare limfoblaste (unele chiar in mitoza), macrofage si celule dendritice. Foliculii limfoizi:  alcatuiti din limfocite B - iau nastere in centrul clar, germinativ se maturizeaza functional in corticala; in infiltratul limfocitar din jurul foliculului se gasesc si limfocite T;  pot fi: - izolati : in corionul mucoasei digestive si mucoasei respiratorii, unde (impreuna cu limfocitele libere) formeaza tesutul limfoid asociat mucoaselor = MALT; - agminati (alaturati prin corticalele lor) : in corticala ganglionilor limfatici, placile Peyer, apendice, amigdale etc. TIMUSUL Timusul este un organ limfoepitelial central situat in mediastinul superior, inapoia sternului.  La nou-nascut G = 15-20 g,  la pubertate G = 35-40 g,  la adult sufera un proces de atrofie parenchimatoasa si involutie adipoasa G = 14-15g. Ocupa un loc particular in sistemul limfoid, prin structura si rolul sau, deoarece timusul : * nu contine in parenchim foliculi limfoizi,

* stroma sa nu este conjunctiva, ci epiteliala. !!! Timusul Timusul :   doi lobi de forma ovoidala uniti in partea lor inferioara prin fata mediana; fiecare lob delimitat la exterior de o capsula conjunctivo-vasculara organului septuri conjunctive care impart parenchimul in lobuli. Lobulii timici : - forma neregulata/poligonala, dimensiuni = 0,5-2 mm. - pot fi complet delimitati de septurile conjunctive sau pot fi uniti mai multi printr-o medulara comuna. - delimitat la exterior de o structur conjunctiv = capsul sau de septurile conjunctive care se desprind din capsul fibre de colagen, pu ine fibre elastice i fibre de reticulin , fibrocite, rare mastocite, numeroase vase sanguine (arteriole, venule, capilare) i limfatice. Din septurile conjunctive perilobulare se desprind septuri fine intralobulare care p trund n interiorul lobulului i nso esc vasele sanguine. Pe preparatele histologice, n colora iile uzuale (hematoxilin -eozin , tricromic ), n fiecare lobul timic se disting dou zone:  corticala lobulului = zon periferic de aspect mai ntunecat, bogat n celule mici cu nucleu hipercrom;  medulara lobulului = zon mai clar ce ocup partea central a lobulului. Histologic, lobulul timic este format din dou componente: strom i parenchim. trimite in interiorul rol esential in imunitate colonizeaza cu celule T alte organe limfoide.

1. Stroma lobulului timic = strom particular : celule epiteliale (reticuloepiteliale) cu prelungiri, jonc ionate ntre ele prin desmozomi re ea tridimensional n ochiurile c reia se g sesc elementele parenchimului timic nu con ine fibre de reticulin , fiind un citoreticul stromal. Unele celule stromale nvelesc traveele conjunctive perivasculare sau se dispun ca o teac = teaca epitelial n jurul MB a capilarelor sanguine. Acest ansamblu celular stromal particip la formarea barierei timice izoleaz celulele parenchimului timic de circula ia sanguin prin care se vehiculeaz substan e antigenice se asigur proliferarea i maturarea antigen-independent a timocitelor este mpiedicat implicarea timusului n reac iile imunitare Celulele reticuloepiteliale sintetizeaza:

a. hormonii timici: timulina, timopoietina , timozina, timalina, factorul seric timic i timotaxina. Timulina - implicat n coordonarea de situsuri-receptori pentru limfocitele n curs de dezvoltare; - inhib instalarea st rilor anxioase; - intervine concomitent i pe fluxul circuitelor nervoase care moduleaz sensibilitatea la durere (pentru nociceptori mecanici, termici); - timusul este singurul organ care preia Zn formnd complexe zinc-timulin , elibernd ulterior zincul n esuturile periferice. Timopoietina - supravegheaz derularea ciclului celulelor T; - men ine integritatea structurilor limfocitare; - posibil implicare n substratul patogenic al unor afec iuni autoimune de tip miastenia gravis (nso it aproape ntotdeauna de disfunc ii timice); Timozina - controleaz maturarea func ional a limfocitelor T; - induce sinteza markerilor de suprafa pentru celuleleT;

- poate fi utilizat n depistarea precoce a diferitelor neoplazii; - asociat frecvent n terapia anticancer. Timalina - abundent n celulele epidermei fetale, se reduce cantitativ considerabil odat cu dezvoltarea i maturarea keratinocitelor; - persist i dup na tere, dar n cantit i nesemnificative.

Factorul seric timic - rol decisiv n succesiunea etapelor de maturare intratimic ; - este singurul hormon timic ce persist , nemodificat i la adult, spre deosebire de ceilal i, care diminu nc din copil rie. Timotaxina :

- secre ia sa este absolut necesar pentru procesul de migrare a celulelor stem precursoare de limfocite T n timus, prin apari ia specific a unui receptor , care va determina colonizarea timusului i nu a altui organ limfoid cu celule stem. b. citokine:  interleukina-1,  interleukina-6,  CSF ( factorul de stimulare al coloniilor). c. celule reticuloepiteliale pot sta la baza produc iei intratimice de hormoni hipotalamo-hipofizari de tipul:  GH ( growth hormone- hormonul de cre tere),

 PRL (prolactina),  T3 (tiroxina),  oxitocina,

 vasopresina,  LH ( hormon luteotrop),  FSH ( hormon foliculostimulant),  VIP ( peptid intestinal vasoactiv),  somatostatina; Celulele epiteliale reticulare promoveaz tipuri hormonale. i apari ia de receptori de membran pentru toate aceste

2. Parenchimul timic este format preponderent din limfocite T = timocite. Dispunerea limfocitelor n parenchimul timic nu este omogen cadrul lobulului:  zona cortical  zona medular la periferia lobulului; n centrul lobulului. determin apari ia a dou zone n

Corticala timic - imediat sub capsul sau sub traveele conjunctive care delimiteaz lobulul.

Are o grosime variabil

se continu f r nici o delimitare net cu zona medular .

Format dintr-o aglomerare foarte mare de celule: 1. timocite ( limfocite T ),

2. celule stromale reticuloepiteliale, 3. macrofage , dau un aspect mai ntunecat corticalei timice

Celulele reticuloepiteliale  celule epiteliale adevarate, de origine ectodermica.  prezinta numeroase prelungiri citoplasmatice  retea de sustinere a celulelor limfoide.

ultrastructural si imunohistochimic la nivelul corticalei s-au evidentiat trei tipuri de celule reticuloepiteliale. Celule reticuloepiteliale tip I : in jurul vaselor si a cortexului pe care il separa de tesutul conjunctiv din jur. Histologic celulele prezinta nuclei polimorfic cu nucleoli vizibili. Celule reticuloepiteliale tip II : situate in cortexul mijlociu. Au aspect stelat, cu prelungiri citoplasmatice intre care se gasesc complexe jonctionale desmozomale. Prelungirile citoplasmatice delimiteaza mici spatii pline cu limfocite. Celulele prezinta o citoplasma palida cu pachete dense de tonofilamente si nuclei mari hipocromi. Celule reticuloepiteliale tip III: situate in cortexul profund si la nivelul jonctiunii corticomedulare.

Histologic aceste celule au citoplasma si nuclei mai densi decat primele doua tipuri. Prelungirile citoplasmatice delimiteaza mici spatii pline cu limfocite. Aceste celule stabilesc contacte ocluzive intre ele si cu celulele reticuloepiteliale din medulara, izoland complet cortexul de zona medulara. Celulele reticuloepiteliale initiaza : diferentierea, maturarea, instruirea imunologica a celulelor T prin intermediul secretiei unor hormoni ( timulina, timozina, timopoetina, factorul timic umoral). Macrofagele pe langa activitatea fgocitara, secreta factori ce stimuleaza mitoza si diferentierea limfocitelor T. Limfocitele T  nucleu mare (d= 5-6 um), hipercrom, care ocup cea mai mare parte a celulei; apare ca un lizereu la periferia nucleului.

 citoplasma este intens bazofil

n cortical , limfocitele au o dispozi ie radiar , de la periferia lobulului spre zona medular . Cea mai mare parte din limfocite au deja pe membran antigene specifice limfocitelor T. Toate aceste aspecte microscopice sunt r spunz toare de aspectul mai ntunecat al corticalei care apare n colora iile uzuale. Sub capsula timic se g sesc numeroase celule tinere, limfoblaste, n mitoz . Medulara timic con ine o popula ie celular mai heterogen : * limfocitele T sunt mai pu in numeroase dect n cortical , * celulele epiteliale stomale i macrofagele sunt mai numeroase. Foarte rar se g sesc i granulocite neutrofile, acidofile sau mastocite. Caracteristic medularei timice este prezen a corpusculilor Hassal. Studiile imunohistochimice au evidentiat la nivelul medularei alte trei tipuri de celule reticuloepiteliale.  Celule reticuloepiteliale tip IV. Sunt asociate cu celulele reticuloepiteliale tip III cu care participa la formarea jonctiunii cortico-medulare. Histologic celulele au o citoplasma densa cu numeroase tonofilamente.

 Celule reticuloepiteliale tip V. Prin intermediul prelungirilor formeaza o retea reticulara de sustinere la nivelul medularei. Histologic prezinta nuclei polimorfi cu nucleoli mari.  Celule reticuloepiteliale tip VI. Formeaza structuri caracteristice ale medularei = corpusculi Hassal Corpusculii Hassal  se formeaza prin degenerarea celulelor reticuloepiteliale medulare,    se dispun concentric, asemanator foilor intr-un bulb de ceapa, diametru- pana la 100 micrometri, formati din celule cu citoplasma acidofila si nuclei dezintegrati.

In timp corpusculii Hassal sunt infiltrati cu limfocite, macrofage, eozinofile si saruri de calciu. Semnificatia functionala nu se cunoaste, dar numarul acestor corpusculi creste cu inaintarea in varsta unii autori sustin ca ar fi locul unde se distrug limfocitele T ale medularei. Corpusculii Hassal sunt foarte bine exprimati in perioada de distrugere intensa de timocite si in timpul involutiei timusul

Pe preparatele histologice apar sub forma unor structuri rotunde/ovoide, intens eozinofile sau bazofile daca sunt impregnati cu calciu Vasculariza ia timusului. Bariera snge-timus. Vasculariza ia timusului este asigurat de ramuri arteriale care provin din arterele tiroidine inferioare i mamare interne traverseaz capsula organului, p trund n septurile conjunctive interlobulare, pe calea traveelor conjunctive intralobulare p trund n lobul, se anastomozeaz formeaza cerc arterial la limita dintre cortical i medular . Din cercul arteriolar se desprind capilare care merg radiar att n cortical ct i n medular . Capilarele sanguine (din medular i cortical ), se ncurbeaz n ans , revin la limita medular -cortical i dreneaz sngele n venule postcapilare situate la acest nivel. Venulele postcapilare prezint un endoteliu nalt, de aspect cubic i permit trecerea limfocitelor T n circula ia sanguin . Venulele postcapilare se ndreapt spre septurile interlobulare i conflueaz n venule interlobulare care dreneaz sngele in venele tiroidiene inferioare i venele mamare interne. Capilarele sanguine i esutul conjunctiv pericapilar sunt nvelite de un man on celular continuu format din celule stromale epiteliale, astfel c limfocitele timice sunt izolate de antigenele circulante. Aceast structur , cunoscut sub numele de bariera timic sau bariera timus- snge este format din urm toarele elemente:  endoteliul capilar continuu;  membrana bazal subendotelial ;  esutul conjunctiv pericapilar,

 celulele reticuloepiteliale . Histofiziologia timusului Timusul = organ limfoid central: diferen ierea i maturarea LT special imunitatea celular . Limfocitele T  iau na tere n zona extern a corticalei lobulului timic : aici ele i exprim marcherii de suprafa CD4 i CD8  timocitele migreaz spre zonele profunde ale corticalei i se multiplic activ. regleaz reac iile imunitare, n

Limfocitele CD4 sunt limfocite inductoare , limfocitele CD8 sunt limfocite citotoxice i supresoare.

n procesul de diferen iere, timocitele i exprim pe suprafa a plasmalemei moleculele complexului major de histocompatibilitate (MHC), prin care sunt capabile s recunoasc structurile proprii organismului de structurile antigenice, deci s diferen ieze structurile self de cele non-self. Limfocitele T care p trund n circula ia sanguin vor coloniza organele limfoide periferice formnd zonele timodependente din splin , ganglioni limfatici, apendice, etc. Ele au o via scurt : cteva ore cteva zile, dar pot deveni i limfocite cu via contactului cu un antigen limfocite cu memorie . Involu ia timusului Dup pubertate timusul ncepe s involueze.Fenomenele de involu ie se manifest prin:  reducerea progresiv a parenchimului limfoid,  tergerea diferen elor dintre corticala i medulara lobulului timic, lung n urma

 cre terea num rului de macrofage intralobulare,  sporirea num rului i volumului corpusculilor Hassal,   dezvoltarea stromei perilobulare i apari ia unei cantit i mari de adipocite n septurile conjunctive interlobulare sau la nivelul capsulei.

SPLINA
Organ limfoid periferic ( G = 200g). La periferie, splina delimitat de capsul conjunctiv fibroblaste i cteva fibre musculare netede. fibre de colagen, rare fibre elastice,

Din capsul trabecule conjunctive : p trund n organ, se anastomozeaz areolare de form i dimensiuni variate. La nivelul hilului splenic, esutul conjunctiv este mult mai bine reprezentat.

delimiteaza spa ii

Capsula + trabeculele conjunctive = scheletul conjunctiv al splinei ofer suport pentru stroma specific i pentru parenchimul splenic. Trabeculele iau nastere la nivelul capsulei ,patrund in interiorul organului. Pulpa rosie ocupa cea mai mare parte a campului microscopic. Pulpa alba este vizibila in jurul arteriolelor Stroma splenic = tesut conjunctiv reticulat :

 fibre de reticulina formeaz o re ea plexiform n ochiurile c ruia exist celulele parenchimului limfoid  celule reticulare = celule stelate cu prelungiri foarte lungi care se inser pe fibrele de reticulin . Strom prezent att la nivelul pulpei albe, ct i la nivelul pulpei ro ii. Stroma se inser pe capsula organului , pe septurile conjunctive care se desprind din capsul esutul conjunctiv perivascular. Parenchimul splenic . Pe sectiunile histologice se observa macroscopic: zone albe de parenchim care corespund pulpei albe, dispersate in tesutul colorat in rosu, corespunzator pulpei rosii. Arhitectura parenchimului splenic este determinat n mare parte de dispunerea vaselor sanguine. Artera splenic la nivelul hilului se divide ramuri = i pe

arterele trabeculare - p trund n trabeculele conjunctive

arterele centrale sunt nconjurate de o teac continu de esut limfoid = tecile limfoide periarteriale formate din limfocite mici i rare celule reticulare din loc n loc , de-a lungul man oanelor limfoide periarteriale , apar excentric foliculi limfoizi (corpusculii Malpighi). Tecile limfoide (timodependente) + corpusculii Malpighi ( bursodependente) = pulpa alb .

Pulpa alba . Este organizata in jurul arterelor centrale sub forma de teci limfoide periarteriale (TLPA). Frecvent incluse in grosimea acestor teci limfatice (tesut limfoid difuz) se evidentiaza noduli limfoizi , care formeaza corpusculii Malpighi (nodulii limfoizi) dezvolta centrii germinativi consecutiv unor contacte antigenice.

Tecile limfatice periarteriale (LT) + nodulii limfoizi (LB) = pulpa alba. Pulpa ro ie alcatuita din cordoanele Billroth i capilarele sinusoide.  Cordoanele Billroth sunt formate din esut limfoid care umple spa iile dintre capilarele sinuside. Se g sesc aici: - numeroase celule reticulare , - numeroase macrofage (prezint n citoplasm resturi de hematii endocitate, hematii ntregi sau un pigment brun de hemosiderin rezultat din fogocitoza hematiilor), - plasmocite izolate / grupate , rare limfocite mici, rare hematii , plachete sanguine.  Capilarele sinusoide formeaz o re ea vascular imens . Sunt capilare cu perete discontinuu, cu lumen neregulat (d= 30 - 100 microni). Peretele capilar este format din celule endoteliale alungite, cu axul mare n lungul capilarului, care las spa ii largi ntre ele (de 10-40 microni). Celulele endoteliale se jonc ioneaz ntre ele prin fine pun i citoplasmatice laterale i se sprijin pe o MB discontinu re eaua de fibre de reticulin se dispune n jurul capilarelor sub form de inele, la intervale regulate, perpendiculare pe axul vasului, asemanator cercurilor n jurul butoiului (inelele lui Henle). Prin discontinuit ile capilarelor, celulele reticulare i macrofagele i trimit prelungirile pn n lumenul capilar, de unde capteaz antigenele. Zona marginal :  lam de esut limfoid care se interpune ntre pulpa alb  con ine : - numeroase celule reticulare, - numeroase capilare sinusoide dilatate, - macrofage, limfocite, plasmocite, hematii, plachete sanguine, resturi celulare. Vasculariza ia pulpei ro ii . Arteriolele pulpei ro ii provin din arteriolele centrale:  unele din aceste arteriole se capilarizeaz rapid n tecile limfoide periarteriale,  altele se capilarizeaz n zona marginal , i pulpa ro ie;

 altele p trund n pulpa ro ie unde dau ramifica ii arteriolare scurte i drepte , neanastomozate = = arteriole penicilate fiecare arteriol penicilat d 2-3 arteriole situate n cordoanele Billroth capilarele rezultate din arteriole se deschid fie n esutul limfoid al cordoanelor Billroth = circula ia deschis , fie n sinusoidele splenice = circula ia nchis . Prin cordoanele Billroth , circula ia sngelui se realizeaz ncet, pe cnd prin capilarele sinusoide, circula ia este ceva mai rapid . Capilarele sinusoide se vars n venele pulpare care conduc sngele venele trabeculare vena splenic . Sngele venos splenic este bogat n limfocite, plasmocite i macrofage care sunt re inute la nivelul ficatului sau pulmonului . Splina prezint numeroase func ii: 1. Reprezinta un adev rat filtru bilogic al sngelui datorit prezen ei a numeroase macrofage i a arhitecturii microcircula iei sanguine. Aici sunt re inute i distruse numeroase antigene care au p truns n sistemul vascular sanguin. La nivelul splinei circula ia n sectorul capilar este mult ncetinit , ceea ce permite un contact mult mai prelungit al macrofagelor cu masa sanguin . 2. Ca organ limfoid periferic splina produce limfocite T (n zonele timodependente),limfocite B (n zonele bursodependente). Producerea limfocitelor este urmarea particip rii splinei la r spunsul imun umoral i celular. 3. Func ia de eritroclazie: Macrofagele splenice au capacitatea de: a recunoa te ,a re ine,a distruge hematiile mb trnite, anormale sau par ial lezate. Cu ajutorul enzimelor lizozomale, macrofagele : - denatureaza partea proteic a hematiilor pn la aminoacizi (care sunt elibera i n snge) , - separa fierul (Fe2+) de nucleul tetrapirolic din structura hemului fierul este conjugat cu o protein plasmatic = transferina i transportat spre m duva osoas ro ie unde este reutilizat n procesul de eritropoiez restul hemului se transform n pigmen i biliari care ajung pe cale venei porte la ficat i sunt elimina i prin bil . 4. Func ia de rezervor sanguin : mai pu in semnificativ la om: n cazul unor eforturi fizice prelungite , prin contrac ia fibrelor musculare netede din structura traveelor conjunctive i capsulei splenice, se mobilizeaz o cantitate de snge n vasele sanguine.

5. Func ia hematopoietic este intens n via a fetal la nivelul splinei, n aceast perioad se produc toate elementele figurate sanguine. Dup luna a VII-a, la nivelul splinei dispare esutul mieloid dup na tere splina va produce toat via a numai limfocite. n cazuri patologice (leucemii, anemii severe) splina sufer metaplazie mieloid i produce acelea i elemente figurate ca i m duva osoas ro ie, datorit conserv rii poten ialului hematopoietic fetal.

GANGLIONUL LIMFATIC
Ganglionii (nodulii) limfatici   sunt mici organe limfoide periferice se dezvolt la confluen a vaselor limfatice. de in o pozi ie ideal pentru a capta i fagocita antigenele p trunse n organism, care sunt vehiculate pe cale limfatic . num rul lor variaz de la 500 -1000 masa lor total este de circa 500-800 g. in organism ganglionii limfatici se g sesc r spndi i mai numero i n:*axil , *laterocervical, *inghinal, *mediastinal, * periaortic.

 

neuniform

Ganglionii limfatici  form de boab de fasole sau de rinichi,

 delimita i la periferie de o capsul conjunctiv str b tut de numeroase vase limfatice aferente.  diametrul variaz de la c iva mm la 1,5-2 cm n situa ii patologice, n urma p trunderii unor stimuli antigenici puternici ( germeni sau toxine microbiene, celule tumorale etc.) n structura lor, diametrul ganglionilor cre te considerabil se dubleza sau se tripleza = adenopatii . Histologic, n sec iune longitudinal , pornind de la marginea extern spre hilul organului, ganglionul limfatic prezint trei regiuni distincte:  regiunea cortical (corticala superficiala), situat la periferie, imediat sub capsul , format din foliculi limfoizi primari i secundari;  regiunea paracortical (cortical profund ), reprezentat de o mas de esut limfoid f r limite exacte, interpus ntre foliculii limfoizi din cortical i cordoanele medulare.  regiunea medular situat spre hilul organului, format din cordoanele i sinusurile medulare. Dpdv histologic i histofiziologic, n structura ganglionului exist dou elemente structurale distincte: - stroma si parenchimul.

Stroma ganglionului limfatic are dou componente:  stroma nespecific ,

 stroma specific . Stroma nespecific reprezentata de : - capsula organului, - traveele conjunctive care se desprind din capsula i p trund n ganglion. Capsula ganglionului format din esut conjunctiv dens: fibre de colagen cu dispunere ordonat , rare fibre elastice , rare fibre de reticulin , fibrocite i pu in substan fundamental .

Capsula este str b tut de vasele limfatice aferente care p trund n ganglion sub un unghi ascu it. Travee conjunctive fine se desprind din capsul , mai numeroase n regiunea hilar interirul organului f r s lobuleze. p trund n

!! Stroma conjunctiv nespecific formeaz un schelet de sus inere pentru stroma specific elementele vasculare. Stroma specific a fost pus n eviden prin metode de mpregnare argentic constituit din:

i pentru

- fibre de reticulin organizate ntr-o re ea anastomotic complex ce se inser pe fa a intern a capsulei i pe traveele conjunctive care se desprind din ea, - celule reticulare (celule de form stelat cu multiple prelungiri) care, pe de o parte se ancoreaz de stroma fibrilar reticulinic , iar pe de alt parte se jonc ioneaz ntre ele prin desmozomi. Parenchimul ganglionului limfatic este reprezentat de esut limfoid.  n zona cortical (externa) , esutul limfoid este organizat sub form de: - foliculi limfoizi primari, - foliculi limfoizi secundari agmina i prin corticalele lor. De obicei foliculii limfoizi se dispun pe un singur rnd. Foliculii primari sunt forma i din numeroase limfocite mici ,celule reticulare,rare macrofage. Nu con in plasmocite. Foliculii limfoizi secundari ( reactivi) de dimensiuni mai mari dect cei primari prezint :

- un centru germinativ de form ovalar , cu aspect mai clar datorit prezen ei a numeroase limfoblaste (celule tinere ale seriei limfocitare). Centrul germinativ mai con ine macrofage, plasmocite i celule reticulare. - corticala foliculilor limfoizi este format din limfocite mici, numeroase (nucleul mare, hipercrom, cu citoplasm pu in , intens bazofil ),macrofage, plasmocite i celule reticulare. Limfocitele din corticala limfoganglionului sunt, n marea lor majoritate de tip B iau na tere n urma stimul rii antigenice n centrul clar germinativ, unde se g sesc i rare limfocite T inductoare sau supresoare .  Zona paracortical ( corticala interna,profund ) dispus ntre corticala superficiala si medulara. Format din tesut limfoid difuz, respectiv limfocite T zona timodependenta. Se mai gasesc: celule cu interdigitatii, macrofage si venule postcapilare. Un element caracteristic este absen a foliculilor limfoizi. Aceast zon se continu f r nici o delimitare cu regiunea medular .  Limfocitele T = populatia majoritara patrund la nivelul paracortexului de la nivelul vaselor sanguine prin intermediul venulelor postcapilare.Dupa 6-18 ore LT parasesc zona prin intermediul vaselor limfatice eferente. Practic paracorticala este regiunea unde are loc recircularea LT.  Celulele cu interdigitatii sunt numeroase reprezinta celule prezentatoare de anticorpi. Prezinta numeroase procese citoplasmatice care stabilesc contacte cu cele ale celulelor de acelasi tip sau alte celule din jur.  Macrofagele contin in citoplasma numeroase enclave lipidice si resturi nucleare.  Venulele postcapilare = vasele in care se dreneaza reteaua capilara formata la nivelul corticalei. Histologic, venulele postcapilare prezinta un perete discontinuu, cu celule inalte cubico-cilindrice, spatiate care permit trecerea limfocitelor. Prin spatiile intercelulare ale endoteliului trec limfocitele in parenchimul ganglionar: - LB vor migra in cortxul superficial, - LT raman la nivelul cortexului profund.

Celulele endoteliale prezinta pe suprafata lor receptori specifici care interactioneaza cu receptorii de pe suprafata limfocitelor = selectine. Prin interactiunea receptorilor endoteliali si limfocitari, limfocitele sunt retinute si orientate prin spatiile intercelulare in paracortex , asigurandu-se fenomenul de recirculare al acestora  Zona medular este format din : - cordoane medulare ( se ramific - capilare sinusoide. Cordoanele medulare sunt formate preponderent din limfocite mici(de tip B), macrofage i plasmocite. Uneori se g sesc i granulocite neutrofile, eozinofile, mastocite i chiar hematii. Vasele limfatice ale ganglionului. Limfoganglionul = interpus intre vasele limfatice aferente (patrund prin fata convexa) si vasele limfatice eferente (ies prin hil). Limfaticele aferente si eferente sunt prevzute cu valve asigura directia de curgere a limfei Vasele limfatice aferente traverseaz capsula se deschid n sinusul subcapsular (sinus marginal) se g se te imediat sub capsula ganglionului tapetat - spre capsul de un rnd de celule endoteliale ; - spre cortical peretele sinusului prezint multiple discontinuit i prin care p trund celule din parenchimul limfoid. Sinusul subcapsular se continu n profunzimea ganglionului cu sinusurile perifoliculare limfa str bate zona paracortical , se acumuleaz n sinusurile medulare conflueaz in apropierea hilului formeaz 1-2 vase limfatice eferente ( p r sesc ganglionul prin hil). Vasculariza ia sanguin . Ganglionul limfatic prime te la nivelul hilului 1-2 artere se divid n mai multe artere care str bat medulara prin septurile conjunctive fibroase intercordonale, str bat zona paracortical i zona cortical . n apropierea capsulei ele se termin prin formarea a numeroase arcade vasculare subcapsulare. Pe tot parcursul lor, arterele dau colaterale numeroase care vascularizeaz teritorii variate ca dimensiuni n medular , paracortical i cortical . Re eaua de capilare format din arteriole este mai s rac la nivelul corticalei i mult mai dens la nivelul medularei. Capilarele fuzioneaz formnd venule postcapilare converg spre hilul organului unde formeaz 1-2 vene care p r sesc ganglionul. i se anastomozeaz ),

Histofiziologia ganglionului. Ganglionii limfatici sunt adev rate filtre biologice interpuse de-a lungul vaselor limfatice. Antigenele vehiculate pe cale limfatic ajung la nivelul ganglionului aici, sunt recunoscute de celulele imunocompetente ca structuri non-self sunt extrase din limf de c tre macrofage i celulele dendritice prezentate limfocitelor imunocompetente declan eaz un r spuns imun umoral sau celular.Prezen a unor antigene la nivelul ganglionului determin hipertrofia acestuia (adenopatie).

ALTE FORMA IUNI LIMFOIDE

La nivelul mucoasei tubului digestiv exist numeroase forma iuni limfoide care au rolul de a capta i neutraliza antigenele p trunse n organism pe aceast cale. Acestea sunt reprezentate de: amigdalele palatine, amigdalele linguale, amigdala faringian , amigdalele tubare, pl cile Peyer, apendicele cecal. Structuri limfoide similare, mai pu in organizate, se g sesc i la nivelul mucoaselor respiratorii i urinare (MALT). Aceste mucoase con in n corionul lor un esut limfoid lax, cu numero i foliculi limfoizi care formeaz o barier imunitar continu . AMIGDALELE La nivelul istmului buco-faringian, exist mai multe structuri limfoide denumite amigdale(amigdalele palatine, amigdalele linguale, amigdala faringian , amigdalele tubare) .Ele sunt structuri conectate prin vase limfatice i formeaz o structur morfofunc ional cunoscut sub numele de cercul limfatic Waldeyer . Toate amigdalele prezint o structur histologic asem n toare. Structurile limfoide amigdaliene sunt acoperite la suprafa de un epiteliu de acoperire : - tip malpighian f r cheratinizare pentru amigdalele palatine, linguale, tubare , - tip respirator pentru amigdala faringian . Epiteliul de acoperire trimite n profunzimea corionului prelungiri = cripte amigdaliene in lumenul criptelor se g sesc limfocite, antigene, detritusuri celulare, mucus. Structura histologic a epiteliului de acoperire este greu de observat datorit unor pnze de limfocite ce str bat epiteliul de suprafa i cad n lumenul organului.  Corionul mucoasei prezint numero i foliculi limfoizi secundari , agmina i prin corticalele lor, n imediata vecin tate a criptelor sau sub epiteliul de suprafa . O cript amigdalian mpreun cu foliculii limfoizi din jur constituie un lobul amigdalian.

Inflama iile repetate ale amigdalelor determin hipertrofia acestora, modificarea structurii histologice i reducerea capacit ii imune. Uneori ele se pot transforma n focare de infec ie , stare n care se impune nl turarea lor chirurgical , SISTEMUL LIMFOID ASOCIAT MUCOASELOR Tesutul limfoid format din: infiltrat limfocitar difuz, noduli limfoizi, localizati la nivelul mucoasei respiratorii, gastrointestinale si a tractului urinar este lipsit de capsula si formeaza asa numitul tesut limfoid asociat mucoaselor (mucosa - associated lymphoid tissue - MALT). Tesutul limfoid asociat mucoasei digestive (GALT - Gut-associated lymphoid tissue) format din foliculi limfoizi situati de-a lungul tractului gastrointestinal. Majoritatea foliculilor sunt izolati unii de ceilalti la nivelul ileonjului ei formeaza agregate limfoide = placi Peyer. Foliculii limfoizi din placile Peyer sunt formati din LB inconjurate de o retea laxa de LT si numeroase celule prezentatoare de antigen. Desi ileonul este captusit de un epiteliu simplu cilindric, la nivelul placilor Peyer celulele cilindrice sunt inlocuite de celule turtite = celule M capteaza antigenul si prezinta epitopul acestuia limfocitelor din placile Peyer Placile Peyer sunt lipsite de limfatice aferente, dar prezinta limfatice eferente primesc arteriole mici care formeaza un pat capilar, drenat de venule postcapilare. Limfocitele destinate placilor Peyer prezinta receptori specifici (homing receptors) care interactioneaza cu receptorii specifici ai celulelor endoteliale din venulele postcapilare limfocitele sunt dirijate printre celulele endoteliale la nivelul placilor Peyer. Tesutul limfoid asociat mucoasei bronsice (BALT - Bronchus - associated lymphoid tissue) este similar placilor Peyer, doar ca este situat la nivelul bronhiilor si a bronhiolelor, in special la nivelul bifurcatiilor acestora.