Biochimie II

BIOCHIMIE PENTRU ASISTENTE MEDICALE

Partea a II a
Cap. I : Metode fizice i c!i"ice #ti$izate i% $a&orator#$ c$i%ic &ioc!i"ic
'. pH("etria
In diferite stari patologice caracterul acido-bazic al mediilor biologice variaza, astfel valorile pH-
ului acestora dau informatii utile clinicianului despre starea organismului, si-l ajuta la punerea unui
diagnostic corect, sau in decizii privind tratamentul bolnavului. Masurarea pH-ului se poate face pe doua
cai: a) Co$ori"etric, utilizand proprietatea unor substante chimice de a avea culori diferite in mediul acid
respectiv bazic. Aceste substante se numesc indicatori acidobazici.
E*e"p$e de i%dicatori acido(&azici:
INDICATOR MEDIU ACID MEDIU BA+IC pH DE ,IRA-
fenolftaleina incolor rosu ,!.."#
metilorange rosu galben !,"..$,$
rosu metil rosu galben $,%..&,!
albastru bromtimol galben albastatru &,#..',&
(aca introducem o picatura de solutie indicator in mediu de cercetare sau punem o picatura de mediu de
cercetat pe o banda de hartie impregnata cu acelasi indicator )hartie indicator*, atunci solutia )respectiv
hartia indicator* va avea la un pH dat culoarea conform tabelului de mai sus. (e e+emplu daca utilizam
albastru bromtimol, atunci la un pH mai acid ca &, solutia )hartia indicator* va avea culoarea galbena, la
un pH mai alcalin decat ',& va avea culoare albastra, iar la valori de pH intermediare )intre & si ',&*, va
avea culori intermediare )galben-verzui, verde, verde-albastrui*. ,utem deci aprecia trei intervale de pH:
acid )mai acid ca valoarea inferioara a intervalului de viraj*, bazic )mai bazic ca valoarea superioara a
intervalului de viraj* respectiv aflat in interiorul intervalului de viraj )-neutru-- Ate%tie. intervalul de
viraj poate sa fie in mediu acid ca la metilorange sau bazic ca la fenolftaleina, deci -neutru- la
metilorange nu inseamna si neutru in sens acidobazic.*. (aca utilizam amestecuri de indicatori adecvat
alese atunci vom putea compara culorile obtinute cu o scala gradata de unde vom putea citi valoarea pH-
ului cu o precizie de /- #,0 unitati pH.
&) Pote%tio"etric /e$ectroc!i"ic). Metodele se bazeaza pe proprietatea unor alectrozi de a-si
schimba potentialul electric in functie de pH-ul mediului. Masurand diferenta de potential )tensiunea
electromotoate* intre electrodul de hidrogen )al carui potentia depinde de pH* si un electrod de referinta
cu potential independent de pH si constant, de e+emplu electrod de calomel saturat din valoarea tensiunii
electromotoare citite se poate calcula pH-ul mediului utilizand relatii matematice:
E0 1
catod
( 1
a%od

unde: E 0 tensiune electromotoare masurata
1
catod
2 1
a%od
1 potentialul de electrod de reducere al catodului respectiv al anodului
3. Spectrofoto"etria
2ubstantele colorate au proprietate de a absorbi lumina de o anumita lungime de unda. Aceasta
lungime de unda este in functie de structura lor. (aca o substanta este strabatuta de un fascicul de lumina
alba )care contine toate lungimile de unda*, din fasciculul de lumina plicromatica alba substanta va
absorbi o parte din radiatia cu lungimea de unda caracteristica, si va apare colorata in culoarea
complementara. (e e+emplu: daca o substanta absoarbe culoarea albastra, atunci va apare colorata in
galben, iar daca absoarbe culoarea galbena, atunci va apare colorata in albastru. )3azele cu lungime
de unda mai scurte de $## nm - si cu energie mai mare - se numesc raze ultraviolete, iar cele care au
lungime de unda mai lungi ca '&# nm - si energie mai mica - se numesc infrarosii, ambele fiind invizibile
"
Biochimie II
pentru om.*
(aca trecem un fascicol de lumina printr-o substanta transparenta, atunci o parte este reflectata de
particulele substantei, o parte este absorbita de substanta, iar o alta parte trece prin substanta. (eci:
I
ad
1 I
3
/ I
A
/ I
4
unde: I
ad
1 intensitea luminii adiacente


I
3
1 intensitea luminii reflectate

I
A
1 intensitea luminii absorbite

I
4
1 intensitea luminii transmise
Ta&e$#$ I.3 : Spectr#$ 4izi&i$2 c#$ori$e i c#$ori$e co"p$e"e%tare
5ungimea de unda absorbita
)nm*
6uloarea absorbita 6uloarea complementara
$##..$!0 violet galben 7 verde
$!0 7 $# albastru galben
$# 7 $8# albastru 7 verde portocaliu
$8# 7 0## verde 7 albastru rosu
0## 7 0&# verde purpuriu
0&# 7 0# galben 7 verde violet
0# 7 080 galben albastru
080 7 &#0 portocaliu albastru 7 verde
&#0 7 '&# rosu verde 7 albastru
5. T#r&idi"etria /%efe$o"etria)
2e bazeaza pe trasnformarea substantei de analizat intr-o substanta insolubila in mediul de reactie, care
va tulbura solutia cu atat mai intens, cu cat concentratia substantei de analizat este mai mare. (in cauza ca
in solutie e+ista particule solide nedizolvate, aceste particule vor reflecta o parte din lumina adiacenta in
alta directie, permitand masurarea luminii reflectate intr-o directie perpendiculara directiei de propagare a
luminii adiacente. Aparatele au aceleasi elemente consecutive ca spectrofotometrele, doar ca elementul
sensibil are alta pozitie: se afla pe perpendiculara directiei de propagare a luminii adiacente trasa din cuva
care contine substanta de analizat. (aca in cazul spectrofotometriei masuram cantitatea de lumina
absorbita de substanta, in acest caz masuram lumina reflectata. Aparatele se numesc nefelometre.
In acest scop se pot utiliza si spectrofotometrele obisnuite, dar scaderea intensitatii luminii adiacente
in acest caz este datorata nu de absorbtie, ci de refle+ie.
6. 7$a"foto"etria /foto"etria i% f$acara)
2e bazeaza pe proprietatea unor substante )ioni* de a emite lumina de o lungime de unda data la
temperaturi inalte )temperatura flacarii*, intensitatea luminii emise fiind proportionala cu concentratia
substantei de analizat.
Aparatele utilizate in acest scop se numesc flamfotometre. 6onstructia lor se aseamana cu a
spectrofotometrelor, dar sursa de lumina este inlocuita cu o flacara de temperatura mai constanta )flacara
de propan-butan pentru 9a/,:/,5i/ respective de acetilena pentru 6a%/*, iar in loc de cuva avem un
dozator, care asigura pulverizarea in flacara a unui debit constant de solutia de analizat.
8. 7$#o"etria
;+ista substante care au proprietatea de a emite lumina vizibila de o lungime de unda caracteristica
structurii lor, in cazul in care absorb lumina ultravioleta )<=*. >enomenul se numeste fluorescenta.
6antitatea de lumina emisa in aceste conditii este proportinala cu concentratia substantei de analizat, ceea
ce permite determinarea concentratiei lor masurand emisia luminii intr-o directie perpendiculara directiei
de propagare a luminii <= adiacente cu care a fost luminata substanta de analizat. Aparatele se numesc
fluorimetre si seamana constructiv cu nefelometrele, doar ca sursa de lumina este o sursa ultravioleta
%
Biochimie II
)lampa cu cuart, lampa cu mercur*, iar lumina masurata nu este cea reflectata, ci cea emisa prin
fluorescenta.
9. Cro"ato:rafia
;ste o metoda de separare a componentelor unui amestec, bazat pe diferenta de repartizare a
componentelor intre doua faze: una fi+a )de obicei un solid sau un gel* si una mobila, un fluid )lichid sau
un gaz*. In functie de starea de agregare a fazei mobile cunoastem doua grupuri mari de metode
cromatografice: cromatografia de gaze )faza mobila este un gaz*, respectiv lichid-cromatografia )faza
mobila este un lichid*. Ambele tipuri au multe subtipuri in functie de starea de agregare si forma de
prezentare a fazei fi+e respectiv directia de migrare )ascendenta, descendenta, orizontala*. <na din
metodele cromatografice cel mai des utilizate este cromatografia pe hartie. ;ste utilizata des din cauza
simplitatii metodei. 2epararea are loc in felul urmator in cazul cromatografiei pe hartie:
Amestecul de separat se depune sub forma unei picaturi la %-! cm de baza unei benzi de hartie, apoi se
usuca. Banda de hartie se intruce intr-un vas in care se afla faza mobila intr-un strat apro+imativ un cm
inaltime. ),icatura are voie sa ajunga in lichid*. Apoi vasul se acopera, pentru a evita evaporarea fazei
mobile. >aza mobila, din cauza legilor capilaritatii, va migra prin banda de hartie. 6and nivelul fazei
mobile ajunge la spotul )picatura* de proba, atunci o va dizolva, migrand si antrenand cu el amestecul.
(in cauza fenomenelor de absorbtie componentele amestecului vor migra cu viteze diferite, astfel
componentele se vor separa in mai multe spoturi bine delimitate, fenomen care permite separarea si
determinarea lor calitativa si cantitativa.
=iteza de migrare depinde de repartizarea substantelor intre cele doua faze )cea mobila si cea fi+a*.
2ubstantele care se absorb puternic pe faza fiza, respectiv care sunt mai putin solubile in faza mobila vor
migra cu viteza mica, iar cele care se absorb slab pe faza fi+a si au o solubilitate crescuta in faza fi+a si au
o solubilitate crescuta in faza mobila vor migra cu viteza mai mare.
;. E$ectroforeza

;ste o metoda folosita in laboratorul clinic, mai ales pentru separarea proteinelor plasmatice, dar se
mai utilizeaza si pentru separarea lipoproteinelor )lipidograma*, glicoproteinelor )pentru decelarea
tipurilor de hemoglobina anormale*, pentru analize A(9 )analize de paternitate, cercetari genetice* etc.
;lectroforeza este o metoda de separare a unui amestec, bazata pe viteza de migrare diferita in camp
electric a componentelor unui amestec.
2ubstantele incarcate electric migreaza in functie de incarcatura lor electrica astfel:
- cele incarcate pozitiv migreaza spre catod )polul negativ*
- cele incarcate negativ migreaza spre anod )polul pozitiv*
- cele neincarcate electric nu migreaza
,rin electroforeza in laboratorul clinic de rutina proteinele din ser se separa in cinci fractiuni:
"* Albumine
%* globuline ?"
!* globuline ?%
$* globuline @
0* globuline A
<. I"#%oe$ectroforeza

;ste combinarea metodelor electroforetice cu cele imunochimice si care are foarte multe variante.
Aceste metode permit analiza unor proteine date din plasma, a anticorpilor, etc.
=. EIA /e%zi"ei""#%oaa>)2 RIA /radioi""#%oaa>)2 LIA
/$#"i%ece%ce#""#%oaa>) i 7IA /f$#orece%cei""#%oaa>)
2unt un grup de metode care se bazeaza pe legarea de substanta de dozat prin reactii antigen-anticorp
a unor imunoglobuline pe care s-au grefat grupari care permit determinarea comple+elor formate in
!
Biochimie II
cantitati infime prin reactii enzimatice );IA*, prin chemiluminescenta )5IA*, prin radiatiile pe care le
emit )3IA*, sau prin fluorescenta )>IA*. Astfel se determina hormonii, marBerii tumorali etc.
'?. Metode titri"etrice

6onstau in titrarea unei probe de analizat in care s-a adaugat indicator cu o solutie de concentratie
cunoscuta.5a ora actuala sunt considerate metode depasite.
METODE CALITATI,E SI CANTITATI,E

Metode$e ca$itati4e servesc la punerea in evidenta a prezentei sau absentei unor compusi in diversi
produsi biologici, care apar numai in conditii patologice. Materialul cercetat este, de obicei, urina, dar pot
fi si alti produsi. Aceste metode sunt rapide, usor de e+ecutat, chiar si de catre pacient. 3ezultatul analizei
poate fi prezent sau absent )eventual neconcludent sau dubios*.
Metodele calitative utilizeaza reactii rapide si cat mai specifice, care in final duc la schimbarea unei
proprietati fizice, care se poate aprecia CochiometricD : culoare, turbulenta, efervescenta, floculare etc.
3ezultatele pot fi : C 7 C ) negativ* E C F C ) neconcludent* E C / C ) slab pozitiv* E C //D ) prezent,
pozitiv* E C ///D ) prezent, intens pozitiv* E C ////D ) prezent, foarte intens pozitiv*.
Avantaje : timp de e+ecutie scurt, nu necesita mult material, nici o pregatire speciala a personalului,
fara aparatura deosebita.
Dezavantaje: informatii sumare, nu permit compararea diferentelor de concentratii ce apar in timpul
tratamentului, pentru a aprecia evolutia in timp a starii bolnavului.
Metode$e ca%titati4e servesc la determinarea e+acta si precisa a concentratiilor diferitelor substante,
care se gasesc in mod fiziologic in produsele biologice, pentru a compara rezultatele obtinute cu valorile
normale ale concentratiilor acestor substante , cu scopul de a trage concluzii despre starea de sanatate a
pacientului caruia i s-au recoltat probele. (eterminarile sunt efectuate in laboratoare specializate , de catre
un personal calificat, utilizand una dintre metodele amintite anterior si utilizand aparatura adecvata si
reactivi adecvati.
Avantajul acestor metode este ca dau rezultate precise utilizabile la punerea unui diagnostic corect,
precum si la urmarirea evolutiei starii bolnavilor aflati sub tratament.
Dezavantajul este pretul crescut al aparaturii si al reactivilor necesari, precum si necesitatea
personalului calificat.
Cap. II : BIOCHIMIA SAN@ELUI
2angele este constituit din $# 7 $0G elemente figurate suspendate intr-o masa lichida denumita
plasma, care reprezinta 00 7 &#G din volumul sangelui. ;lementele figurate sunt : globulele rosii)hematii,
eritrocite*, globulele albe ) leucocitele* si plachetele sanguine ) trombocitele*.
2angele circula in organism intr-un sistem inchis format din artere, vene si capilare. >orta motrice a
circulatiei sanguine este data de miscarea cordului care functioneaza ca o pompa, fortand sangele la o
miscare continua. Rolul principal al sangelui este asigurarea o+igenului pentru tesuturi ) necesar pt
desfasurarea proceselor aerobe* precum si transportul diferitelor substante in interiorul organismului, intre
diferitele sectoare ale acestuia.(aca inima nu mai pompeaza sangele )stop cardiac* ,echilibrul
organismului se pierde, provocand decesul. (eoarece sangele circula cu o anumita presiune, daca apare o
fisura in aparatul circulator, atunci sangele se scurge prin aceasta fisura, fenomen numit hemoragie. (aca
fisura ar ramane deschisa, tot sangele din organism s-ar scurge si ar aparea exsanguinarea ce ar duce la
deces. Hrganismul se apara de hemoragii prin fenomenul de coagulare.
Coa:#$area este un proces fiziologic in cursul caruia au loc fenomene biochimice complicate , care
duc la formarea cheagului care are rolul de a astupa fisurile aparute pe vasele sanguine si este format
dintr-o retea fina de fibrina ) se formeaza in timpul coagularii dintr-o proteina plasmatica 7 fibrinogen* .
3eteaua de fibrina formata inglobeaza elementele figurate ale sangelui. 6u timpul, din acest cheag se
$
Biochimie II
separa spontan un lichid cu o compozitie asemanatoare plasmei, serul sanguin. 2erul difera de plasma
prin faptul ca nu contine fibrinogenul si alte substante din care s-a format cheagul.,rocesul de coagulare
se produce spontan in eprubeta in care s-a recoltat de la un pacient. (upa separarea spontana a serului de
cheag, serul necesar analizelor se obtine prin centrifugarea eprubetei care contine sangele coagulat
)supernatantul*. ,entru ca acest ser sa poata fi folosit la analize , el trebuie recoltat corect : eprubeta de
recoltare trebuie sa fie perfect curata si uscata, altfel, serul obtinut va avea o alta compozitie decat plasma
pacientului. Hemoliza este procesul de distrugere a hematiilor, care va modifica absolut compozitia
serului.9u se pot efectua analize biochimice corecte cu sange hemolizat . Inafara de umiditate e+ista si
alte cauze care duc la hemoliza : recipient prea cald, vid produs in timpul aspiratiei cu seringa, infectarea
cu germeni hemolizanti etc. Aceleasi restrictii sunt valabile si pentru acul si seringa cu care are loc
recoltarea. H greseala frecventa este recoltarea cu acul cu care s-a efectuat injectia sau perfuzia la pacient,
pentru a evita inteparea lui de % ori, sau din comoditate. Aceste greseli pot fi fatale la serviciul de urgente.
Timpul de coagulare ) 1 timpul necesar pentru aparitia primului fir de fibrina intr-o picatura de sange
depusa pe o lama* este de cca. minute la un om sanatos. Alungirea timpului de coagulare este
periculoasa in cazul aparitiei hemoragiilor ) trombopenie e+trema, hemofilie etc.* . Hipercoagulabilitatea
este, deasemenea, patologica, din cauza formarii cheagurilor in interiorul sistemului circulator ) apar
tromboze, tromboembolii, infarct etc.*.
4impul in care coaguleaza sangele dureaza mai mult de min. ) atunci apare doar primul fir de
cheag.* . 6oagularea este urmata de retractia cheagului, cu separarea serului, proces care dureaza "-% ore,
ceea ce face sa nu se poata efectua analizele decat dupa acest interval de timp. ,entru a scurta acest
interval de timp e+ista urmatoarele posibilitati :
a* recoltarea sangelui sa se faca pe substante care accelereaza procesul de coagulare si retractia cheagului
) in eprubete cu gel accelerator 7 C224D-serum separation tube* ceea ce face posibila efectuarea analizei
dupa "# min de la recoltare.Imediat dupa recoltare se agita tubul cu gel si sange, pt a evita hemoliza E
b* recoltarea sangelui pe substante deproteinizante )defecante*, cu mare grija pt respectarea raportului
dintre solutia de defecant si sangele recoltat, altfel apar erori la analizaE si in acest caz eprubeta cu cele %
lichide tb agitata, pt a evita hemolizaE metoda are si rolul de a opri unele procese enzimatice care ar altera
determinarea unor substante ) de e+. acidul piruvic*E
c* recoltarea de plasma este posibila daca se recolteaza sangele pe substante anticoagulante. 6ei mai multi
coagulanti actioneaza prin indepartarea ionilor de calciu ) 6a este un factor al coagularii*, cum sunt :
o+alatii, ;(4A ) acidul etilendiaminotetraacetic*, fluorura de sodiu, citratul de sodiuE alte substante
anticoagulante se gasesc in organism in cantitati mici, unde au rol in reglarea hemostazei )e+: heparina,
sub forma sarurilor de 9a, 5i, :, amoniu*. 2angele recoltat se amesteca bine, prin agitare, cu obtinuta
difera de cea din sangele bolnavului prin continutul de anticoagulant folosit. Intotdeauna trebuie riguros
respectata proportia dintre anticoagulant si sangele recoltat.(easemenea, anticoagulantul trebuie perfect
dizolvat si amestecat cu sangele, pentru a nu aparea zone diferite de coagulare, care ar deteriora
rezultatele analizei. Adaugarea de anticoagulanti are unele avantaje ) blocarea unor sisteme enzimatice
care ar modifica structura plasmei, obtinerea rapida a materialului biologic pentru analize* dar si unele
anticoagulantul si se poate supune direct centrifugarii pt separarea elementelor figurate de plasma. ,lasma
dezavantaje ) alterarea analizelor de enzime prin blocarea sistemelor enzimatice, alterarea analizelor
substantelor care se gasesc si in anticoagulanti, alterarea analizelor de proteine din cauza prezentei
fibrinogenului*. 9u e+ista anticoagulanti care sa nu aiba restrictii. In tabelul de mai jos sunt notate cu
C9<D restrictiile anticoagulantilor, spatiile libere arata utilizabilitatea lor, in paranteze fiind notate dozele
minime de anticoagulanti necesari.
PRODUS DE
DETERMINAT
/":A"$)
HEPARINAT
DE AMONIU
/?2;8)
HEPARINAT
DE Li2Na2B
/?2;8)
EDTA
/')
CITRAT
/8)
OCALAT DE
Na
/3)
Na7
/3)
AMH9IA6
9< 9< 9< 9< 9<
I5<6HJA
IH4, I,4
9<
K 7 I4
9< 9< 9<
<3;;
9<
6H5;24;3H5
6H5I9;24;3AJA
9<
0
Biochimie II
6,:
9< 9< 9<
A6I( <3I6
>H2>A4AJA
A56A5I9A
9< 9< 9< 9<
>H2>A4AJA
A6I(A
9< 9< 9< 9< 9<
5(H
9<
43II5I6;3I(;
9< 9< 9<
Poi&i$itati$e de reco$tare a a%:e$#i
SAN@E
)elemente figurate / plasma*
" % !
coagulare Adaos anticoagulant
)impiedicarea coagularii*
Adaos deproteinizant
)precipitarea proteinelor*
C!ea: D er Sa%:e D a%ticoa:#$a%t
P$a"a deprotei%izata D
e$e"e%te fi:#rate D protei%e
precipitate
centrifugare centrifugare centrifugare
2ediment : c!ea:
2upernatant : er
2ediment : e$e"e%te fi:#rate
2upernatant: p$a"a D
a%ticoa:#$a%t
2ediment : e$e"e%te fi:#rateD
protei%e precipitate
2upernatant: p$a"a
deprotei%izata di$#ata c#
deprotei%iza%t
6ontinutul celor ! produse utilizate pentru analize biochimice :
Ser#$ contine 6a, proteine E nu contine fibrinogen, coagulanti: nu este impurificat cu adaosuri.
P$a"a are toate elementele ) plasma heparinata*, nu contine 6a, este impurificata cu
anticoagulanti
P$a"a deprotei%izata contine substante anorganice, substante organice solubile, este impurificata cu
apa si deproteinizantE nu contine substante proteice, 6a, substante transportate de proteine.
Coa:#$area este un proces biochimic comple+ in care intervin "% factori de coagulare si mai multi
cofactori. ;tapele coagularii sunt :
1. tro"&op$ati%o:e%eza 7 activarea coagularii
2. tro"&i%o:e%eza 7 formarea trombinei din protrombina
1. fi&ri%o:e%eza 7 formarea fibrinei din fibrinogen
2. i%ereza 7 formarea unei retele de fibrina
3. retractia c!ea:#$#i 7 eliberarea serului din cheagul initial
4. fi&ri%o$iza 7 cheagul de fibrina este distrus de enzimele proteolitice in timp ce locul cheagului
este luat de tesutul refacutE aceasta etapa, aparent inafara procesului de coagulare, este foarte
importanta, deoarece in absenta sa vasele s-ar astupa, creind probleme de circulatie.
E$e"e%te$e fi:#rate di% a%:e
He"atii$e )globule rosii, eritrocite* alcatuiesc peste 88G din volumul elementelor figurate. ;+ista
L0###### eritrociteMmm
!
in sangele unui barbat sanatos, si L$0#####Mmm
!
la femei.;ritrocitele sunt
celule anucleate rotunde, discoidale cu diametru de '-',0 um si grosime de % um. 6ontin L&#G apa si
$#G substanta uscata, din care !0G este hemoglobina si &0G alte substante. (in aceste Nalte substanteD
apro+imativ doua treimi sunt de natura proteica si apro+imativ o treime de natura lipidica, ambele
&
Biochimie II
fractiuni ingloband o cantitate de saruri minerale. 3olul principal al hematiilor este transportul H
%
si al
6H
%
prin plasma. (aca concentratia de uree,colesterol,glucoza si fosfor anorganic din hematii este
apro+imativ egala cu cea din plasma, concentratia altor substante cum ar fi 9a
/
,:
/
,6l
-
,proteine difera
foarte mult, astfel hemoliza)distrugerea hematiilor* afecteaza majoritatea analizelor biochimiceE nu se pot
efectua analize biochimice corect interpretabile din sange hemoliza.Analizele cele mai afectate sunt:
>e)sideremia*, :
/
, 9a
/
, 6l
-
, electroforeza, probe de disproteinemie, 4IH, fosfataza alcalina, fosfataza
acida, bilirubina.
Tro"&ocite$e )plachetele sanguine* sunt de asemenea celule anucleate.3olul principal al
trombocitelor este interventia in coagularea sangelui, continand factorii trombocitari ai coagularii, dar nu
este deloc neglijat rolul lor de a fi prima bariera in sangele circulant fata de corpi straini.=aloarea normala
a numarului de trombocite este de "0####..!#####Mmm
!
. 2caderea trombocitelor sub valoarea de
$####..&####Mmm
!
este grava, pentru ca hemostaza este grav afectata,aparand spontan
hematoame)microhemoragii subcutane*.
Le#cocite$e )globulele rosii*sunt celule cu nucleu. =aloarea normala a leucocitelor este de
$###..8###Mmm
!
. 3olul lor principal este apararea organismului impotriva agentilor
straini)infectiosi*.2unt foarte bogate in enzime.
In sangele circulant in mod normal apar trei tipuri de leucocite: monocite,limfocite, si polinucleare.
,olinuclearele la randul lor apar sub trei forme )subclase*: eozinofile,bazofile si neutrofile.
Co"pozitia p$a"ei: ,lasma este alcatuita din 8#G apa, ',0G proteine si %,0G alti constituenti)organici
si anorganici*.
S#&ta%te proteice
6oncentratia proteinelor in ser si plasma difera.(iferenta o reprezinta fi&ri%o:e%#$, factorul I al
coagularii, care nu e+ista in ser, dar e+ista in plasma.=alorile normale ale fibrinogenului sunt :#,%..#,$gMdl.
Protei%e$e din ser au concentratia de &,0..,0gMdl)gG*.
Ilobulinele sunt formate din proteine transportate de diferite substante
)>e:siderofilina,6u:ceruloplasmina, lipide:lipoproteide, hormoni:tiroglobulina, enzAme, etc.*iar fractiunea
de A -globuline este formata mai ales din imunoglobuline)lgA, lgI, lgM, lg(, lg;* cu functie anticorpica.
5ipoproteidele participa la transportul compusilor lipidici prin plasma.
Hipoproteinemiile pot avea multe cause: subalimentatia, inanitie, necesitati crescute neacoperite de
aport, lipsa din alimentatie a unor aminoacizi esentiali, cause iatrogenice)tratament cu inhibitori ai
sintezelor proteice: antibiotice, citostatice, dezechilibre hormonale )tiroida, glucocorticoizi, 24H,
catecolamine*, insuficienta pancreatica, insuficienta hepatica, pierderi de proteine)pe cale renala: sindrom
nefrotic, pe cale enterala: enteropatie e+udativa, sangerari, etc.*, maldigestie si malabsorbtie)diareei
severe*, boli infectioase)2I(A*, cancer, hiperhidratari, etc.
Hiperproteinemiile sunt mai rare.Apar in unele paraproteinemii )mielom multiplu* sau in deshidratari.
(isproteinemiile sunt schimbarile raporturilor cantitative ale fractiunilor proteice electroforetice.(e
obicei sunt insotite de hipo- sau hiperproteinemii, dar nu obligatoriu.In diferite afectiuni apar dereglari
caracteristice in aceste raporturi, ce servesc la diagnosticarea si urmarirea evolutiei unor boli.
Imunoglobulinele se pot determina cantitativ prin imunodifuzie tip Mancini.Modificarile cantitative
ale imunoglobulinelor arata afectarea sistemului imun.
;nzimele sunt proteine cu actiune catalitica caracterizate prin specificitate si activitate foarte
ridicata.;nzimele din plasma cu importanta diagnostica se clasifica dupa mecanismul aparitiei lor in
plasma in trei categori: enzime plasmatice functionale, enzime ale secreriilor e+ocrine, si enzime
celulare)enzime organospecifice, enzime plasmatice nefunctionale*.(ozarea activitatii lor in plasma este
foarte utila in diagnosticarea si urmarirea evolutiei unor boli.
S#&ta%te or:a%ice de ori:i%e %eproteica
Lipide$e se gasesc in plasma sun mai multe forme: acizi grasi liberi, colesterol)colesterol liber si
colesterol esterificat*,trigliceride, fosfolipide.In plasma circula sub forma unor comple+e lipoproteice,
pentru ca fiind nepolare ar fi insolubile in mediu apos.=aloarea normala a concentratiei lipidelor totale
'
Biochimie II
este de $##..## mgMdl)mgG*, iar al colesterolului total este de "%#..%$# mgMdl)mgG* pentru persoane
tinere si "0#..%# mgMdl)mgG* pentru persoanele peste $#..0# de ani.
Hipolipidemiile sunt relative rare.Apar in unele perturbari ale metabolismului lipidelor din cauza
genetica,hipotirodism si unele afectiuni hepatice.
Hiperlipidemiile se impart in 0 categorii.,entru a caracteriza tipul de dislipidemie trebuie efectuata
lipidograma:separarea electroforetica a lipoproteidelor, urmata de colorare cu un colorant solubil in
grasimi, apoi dozarea lor cantitativa, ca la electroforeza proteinelor.Hiperlipemiile apar in unele boli cu
caracter genetic, hipertiroidism, diabet zaharat,stres, nefroza, hipersecretie de glucocorticoizi, alcoolism,
ateroscleroza, unele afectiuni hepatice.
@$#cide$e
(intre glucidele sanguine cea mai importanta este glucoza. =alorile normale ale glicemiei : '#-""#
mgMdl )mgG*. (upa un pranz bogat sau dupa ingerare de glucoza )glicemie provocata*, glicemia creste
atingand un ma+im dupa o ora de la ingerare, apoi revine la normal dupa inca o ora )adica % ore de la
ingerare*. 5a un pacient normal valoarea ma+ima aglicemiei nu depaseste "0# mgG. Ilucoza nu apare in
mod normal in urina, doar daca glicemia depaseste C pragul renalD de "# mgG. >enomenul aparitiei
glucozei in urina se numeste glicozurie.
6auzele hiperglicemiei sunt: diabetul zaharat, hipersecretia de hormoni hiperglicemianti, distrugerea
pancreasului, diabet iatrogen, stres etc.
6auzele hipoglicemiilor pot fi : diabetul insipid, inanitie, unele boli metabolice care privesc
metabolismul altor glucide, hiposecretie de hormoni hiperglicemianti, efort intens, hipoglicemie iatrogena
)supradozaj de insulina, derivati de tolilsulfaniluree etc* .
ATENTIE! Metodele neenzimatice de dozare a glicemiei nu fac diferenta intre glucoza si celelalte
glucide, de aceea un rezultat de hiperglicemie poate insemna, de fapt, o hiperfructozemie, sau e+cesul
unei alte glucide, iar o glucozurie poate fi o fructozurie, galactozurie , pentozurie sau o lactozurie. Bolile
genetice sunt foarte rare, dar tb o atentie deosebita la gravide si lauze, care fac lactozemie si lactozurie
fiziologica, nu diabet.
Co"p#i azotati
Ureea este produsul final al catabolismului proteic, forma de eliminare a amoniacului din organism.
<reea este sintetizata in ficat din amoniac in ciclul :rebbs- Henseleit si se elimina prin urina. =alorile
normale ale uremiei sunt %#- $# mgG, iar la persoanele in varsta se accepta valori de pana la 0# mgG.
6resteri ale uremiei apar in insuficienta renala, ureea fiind unul dintre cei mai fideli indicatori ai
integritatii functiei e+cretoare renale. Hiperuremiile e+trarenale sunt foarte rare.
A"o%iac#$ / NH
5
) este prezent in plasma in cantitati foarte mici si este foarte to+ic pentru organism,
mai ales pentru sistemul nervos central )296*. 6oncentratia plasmatica normala a amoniacului nu
depaseste "0 OgG , iar o crestere a acesteia poate aparea in stadiul final al cirozei hepatice , in coma
hepatica si in hemoragiile digestive.
A"i%oacizii rezulta din degradarile proteice, respectiv din alimentele digerate si absorbite. =alorile
normale ale concentratiilor aminoacizilor : 0 7 ' mgG. 6resteri marcate apar in caz de deficiente
enzimatice ereditare care privesc metabolismul unor aminoacizi ) boala urinii cu miros de artar,
fenilcetonurie etc*. In aceste cazuri gasim cantitati crescute de aminoacizi si in urina.
Creati%i%a este unul dintre componentii cei mai constanti ai plasmei. 3ezulta din degradarea
fosfocreatinei musculare si se elimina prin urina prin filtrare glomerulara. 6reatininemia este indicatorul
cel mai sensibil al e+cretiei renale. =alorile normale ale acesteia sunt : #,& 7 "," mgG. 6resteri apar in
insuficienta renala si in distrofia musculara.
Acid#$ #ric este termenul final al catabolismului acizilor nucleici )de fapt ai purinelor*.=alorile
normale ale uricemiei sun ",0..& mgMdl )mgG* la femei si %,0..' mgMdl )mgG* la barbati. Avand in vedere
eliminarea renala cresteri apar in insuficienta renala )desi nu creste atat de sensibil ca ureea sau
creatinina*. Mai apar cresteri in guta, in unele boli genetice care privesc metabolismul purinelor.
Bi$ir#&i%a este un produs al degradarii hemoglobinei.(upa formare circula legata de albumine din
cauza ca este insolubila in mediu apos. >iind legata de albumine nu poate fi eliminata prin bila nici pe
cale renala prin urina. 2e mai numeste si bilirubina indirecta, ca nu reactioneaza cu reactivul diazo

Biochimie II
)utilizat pentru determinarea sa* doar in prezenta acceleratorilor. Blucuronobilirubina solubila eliminabila
prin bila, respectiv prin urina daca depaseste pragul de ! mgMdl )mgG* se numeste bilirubina directa
deoarece reationeaza fara adaos de accelerator diazo.2uma celor doua forme de bilirubina reprezinta
bilirubina totala. =alorile normale ale bilirubinemiei sunt:
bilirubina directa: P#,%0 mgMdl )mgG*
bilirubina indirecta: P#,'0 mgMdl )mgG*
bilirubina totala: P" mgMdl )mgG*
Bilirubina este to+ica pentru organism. (aca se acumuleaza in organism apare fenomenul de icter, adica
ingalbenirea mucoaselor si a tegumentelor )galbeneala*. Acumularea e+cesiva de bilirubina duce la
depunerea sa in nucleul celulelor tesutului nervos fenomen numit icter nuclear cu consecinte grave.
6resterea bilirubinemiei intalnim in urmatoarele cazuri: icter fiziologic al nou-nascutului, boli hemolitice,
blocarea canalului coledoc - icter mecanic, boli genetice ale conjugarii, hepatite.
S#&ta%te$e "i%era$e
Sodi#$ :=alorile normale: "!.."$ m;QMl. ;ste principalul cation e+tracelular. Homeostazia sa fiind
legata de cea a apeiE dereglarile hidrice de obicei )dar nu intotdeauna* duc si la dereglari ale
sodemiei.6resteri ale sodemiei )natremiei* apar in: dehidratari hipertonice )insuficienta ingerarii apei la
bolnavi inconstienti,dupa transpiratii abundente - munca in mediu cald, diaree, diabet insipid, diabet
zaharat cu poliurie, insuficienta renala asociata cu poliurie severa, etc.* respectiv in hiperhidratari
hipertonice, a caror cauze pot fi de e+emplu administrarea de lichide hipertone )apa de mare*.
Hipersodemia este insotita de sete, uscarea gurii, si - cu e+ceptia cazurilor in care dereglarea are ca
origine poliurie - oligurie cu densitate mare a urinii. Hiposodemiile apar in: hiperhidratari hipotonice
)consum de lichide hipotone asociata cu eliminarea defectuoasa - insuficienta renala cu oligurie,
insuficienta cardiaca, insuficienta hepatica, secretie e+cesiva de vasopresina*, respectiv in hipohidratari
hipotonice )pierderi masive de lichide izotonice - prin diaree, sangerari sau voma - urmate de consum de
lichide hipotone, astfel pierderile de Na sunt mai mari ca cele de apa*. 2emnele clinice ale hipotoniei:
trecerea lichidului e+tracelular in spatiul intracelular, ducand la presiuni asupra 296, ce se manifesta prin
greata, voma, cefalee, delirium. ;+ista si dereglari hipoelectrolitice in care sodemia nu este afectata,
acestea se numesc dereglari izotonice. Asemenea situatii sunt hipohidratarile izotonice care apar dupa
pierderi de lichide izotonice )sangerari, diaree, voma*, respectiv hiperhidratarile izotonice , ale caror
cauza este secretia inadecvata de aldosteron, de glucocorticoizi sau administrare de doze mari de
corticoizi. ,ersoanele la care se controleaza obligatoriu sodemia sunt: persoanele in coma, cardiacii, cei
cu insuficienta renala, cei tratati cu diuretice sau cortizon in doze crescute, cei care au o poliurie marcata,
cu diaree severa.
Potai#$ este principalul cation intracelular. ;+cretia urinara de potasiu este in relatie inversa cu cea de
sodiu si in concurenta cu cea a ionilor de H
D
. 3egimul hipersodat si alcaloza scad, acidoza si regimul
desodat cresc potasemia.=alorile normale : !,0....0 m;QMl.
Ca$ci#$ plasmatic se afla sub trei forme:calciu ionic2 calciu nedifuzibil2 calciu legat de proteine.
=alorile normale: ,...."#,0 mgMdl )mgG* pentru 6a total si $,%....0,$ mgMdl )mgG* pentru 6a ionic.
7ofor#$ /fofat#$ a%or:a%ic) :=alorile normale: %,0....$, mgMdl )mgG*. Aceste valori sunt valabile
doar pentru adulti. 5a copii valorile normale variaza foarte mult cu varsta, depinzand de intensitatea
cresterii.
Ma:%ezi#$ : =alorile normale: ",8....%,0 mgMdl )mgG*.
7ier#$ :=alorile normale: 8#...."$# ..... pentru barbati, si #...."!# ... pentru femei. 2caderea sideremiei
este cauza anemiilor feriprive.)A4;94I;. 9u toate anemiile sunt feriprive.*.
C$or#$ este principalul anion e+tracelular. =alorile normale: !0#....!8# mgMdl )mgG*. ,ragul de
eliminare al clorului este de !$# mgMdl )mgG*.
(aca cloremia scade sub aceasta valoare clorul nu mai apare in urina, este reabsorbit complet. 6resterea
sau scaderea cloremiei se petrec de obicei in paralel cu variatiile sodemiei. )Majoritatea clorului se afla
sub forma de 9a6l*.Hipocloremii apar de e+emplu in boala Addison din cauza pierderilor renale de 9a6l.
>enomenul este insotit de cresterea ureei in sange - uremie e+trarenala prin cloropenie.
Io%ii de H /pH(#$) :=alorile normale ale pH-ului sangelui: ',!0....',$0.
8
Biochimie II
Cap. III: BIOCHIMIA URINII
Ro$#$ ri%ic!i$or
3inichiul este un organ indispensabil datorita multiplelor functii pe care le indeplineste :
Rol de excretie a substantelor inutile sau toxice organismului 7 produsi catabolici, substante
to+ice ingerate, inhalate sau absorbite prin mucoase sau prin piele
Rol de conservare a unor substante utile si necesare organismului 7 proteine, lipide,glucide, ioni
Rol de reglare a unor procese si mentinerea unor echilibre in organism 7 hematopoieze,
circulatia sanguina, homeostazia majoritatii ionilor si a apei, mentinerea echilibrului acido-bazic .
Proprietati$e fizice a$e #ri%ii i i%terpretarea 4ariatii$or acetora
<rina normala este un lichid avand c#$oarea variind de la galben-citrin pana la galben- portocaliu
datorata urocromilor. Intensitatea culorii depinde de concentratia urinii ) cele concentrate au culoarea mai
inchisa decat cele diluate*, de pH ) cele alcaline au culoare mai deschisa decat cele acide*. <rini aproape
incolore intalnim in caz de poliurii severe, roz-rosietice pana la maroniu in caz de hematurii, galben
verzui pana la verde brun in cazul prezentei pigmentilor biliari, brun pana la negru in cazul prezentei
melaninei. ;+ista si medicamente care coloreaza urina : tetraciclinele, furazolidonul in galben-portocaliu
intens, piramidonul in rosu, albastrul de metilen in verde-albastrui etc.
<rina normala este $i"pede. (evine tulbure in caz de infectii, precipitari ale sarurilor, hematurii.
De%itatea urinii este de"#"% 7 "#%0 si creste in cazul dereglarilor hipertonice, diabet zaharatE scade
in poliurii, diabet insipid, diabet zaharat cu poliurie severa, dereglari hidroelectrolitice hipotonice.
Izostenuria ) densitatea urinii 1 cu a plasmei* apare in insuficienta renala cu afectare tubulara.
De&it#$ zilnic este de ## 7 "0## ml. 2ub 0## mlM%$ h vorbim despre oligurie severa, care apare in
insuficienta renala cu afectare glomerulara, hipohidratari, unele dereglari hormonale. 5ipsa completa a
urinii, anurie, apare in colaps, in blocaj renal. ,oliuria severa reprezinta un volum de peste %### mlM%$ h
care apare in diabet ,hipertiroidism, infectii urinare, tratament cu diuretice.
pH #$ este slab acid ) 0,0 7 &* si scade in acidoze pana la $,0. 6reste in caz de alcaloze, infectii cu
germeni producatori de ureaza ) e+: ,roteus*, insuficienta renala.
Miro#$ urinei este specific. In cetonurii capata miros de acetona, in infectiile urinare capata miros de
amoniac sau putrid: poate primi anumite mirosuri de la medicamente sau de la unele alimente : usturoi,
hrean etc.
Co"pozitia c!i"ica a #ri%ii: 6ompusii chimici care apar in urina se pot clasifica in % categorii:
Co"p#i o&$i:atori# pato$o:ici 7 prezenta lor este un semn cert al unei situatii patologice
)proteine, glucide, saruri biliare, melanogenul, corpii cetonici, bilirubina, pigmenti biliari,
pigmenti sanguini*
Co"p#i co%ditio%at pato$o:ici 7 apar si in urina omului sanatosE modificarea concentratiei lor
este un indicator al unei stari patologice )urobilinogenul, aminoacizii, porfirinele, acid uric, uree,
creatinina, ioni etc*.
Co"p#i o&$i:atori# pato$o:ici:
Protei%e$e apar in caz de boli renale cu afectare glomerulara de obicei insotite de prezenta cilindrilor
in sediment. Infectiile urinare severe, sangerarile pot determina , deasemenea, prezenta proteinelor in
urina. ;lectroforeza proteinelor urinare arata ca in caz de glomerulonefrita apare doar albumina sau
globuline cu masa moleculara mica, iar in caz de sangerari electroforeza are un aspect aproape identic cu
cel din ser. Aparitia microalbuminuriei in diabetul zaharat prevesteste afectarea renala, apare inaintea
semnelor clinice. <nele medicamente pot da o reactie fals- pozitiva.
@$#coza apare in cazul bolnavilor a caror glicemie depaseste pragul de "# mgG. 3eactivii folositi la
identificarea glucozei ) >ehling, Benedict sau 9Alander* dau reactia de culoare cu orice monozaharida, nu
doar cu glucozaE chiar si unele medicamente dau reactii fals-pozitive ) e+. vitamina 6*.
"#
Biochimie II
Corpii ceto%ici apar in cazul intensificarii catabolismului lipidic, cel mai frecvent la acidocetoza
diabeticaE apar si in caz de hipertiroidism grav, inanitie sau into+icatii cu solventi care contin acetona.
Pi:"e%tii &i$iari / &i$ir#&i%a) apar in hepatite sau in icterul mecanic.
Pi:"e%tii a%:#i%i apar in cazul sangerarilor pe tractul urinar cauzate de infectii sau de calculiE
femeile inainte sau in timpul ciclului au astfel de pigmenti in urina, dar au origine vaginala. Areactia
Adler care pune in evidenta hemoglobinaeste e+trem de sensibila si poate da reactiifals-pozitive daca
vasul de colectare a continut sange, chiar daca a fost spalat.
Sar#ri$e &i$iare apar in hepatite. Me$a%o:e%#$ apare in urina bolnavilor cu melanom malign in fazele
acute ale boliiE urina care a atat la aer ) nu la emisie.* capata o culoare neagra-maronie.
Co"p#i co%ditio%at pato$o:ici:
Uro&i$i%o:e%#$ este unul dintre componentii urocromului. 2cade sau dispare din urina in caz de icter
mecanic, dar in bolile genetice ale conjugarii bilirubinei nu dispare ) sindrom 6riglert-9ajjar, Iilbert,
Arias*. ,orfirinele, medicamentele antipiretice, unele medicamente arometice sau unele alimente
)sparanghelul* pot da reactii fals-pozitive. ,atologica este cresterea concentratiei sale in urina sau
disparitia sa.
Porfiri%e$e sunt intermediari ai sintezei hemoglobinei si ai fermentilor herminici. 6resteri ale
concentratiei pot aparea in porfirii, in leucoze, in anumite stari febrile, in into+icatiicu ,b, pesticide etc.
,ot fi confundate cu urobilinogenul, deoarece dau o reactie similara cu reactivul ;hrlich. H cantitate
redusa de porfirine apare si in urina omului sanatosE doar cresterea concentratiei este patologica.
A"i%oacizii se elimina zilnic intre "## 7 0##mg )e+primate ca azot aminoacidic*.
Hiperaminoaciduriile pot fi selective ) apar in urina doar anumiti aminoacizi* in unele boli genetice ale
metabolizarii unor aminoacizi, sau neselective ) creste nivelul urinar al tuturor aminoacizilor* in caz de
soc, insuficienta hepatica grava, radioterapie, denutritie proteica, into+icatii cu metale grele etc. ,entru
hipermainoaciduriile din scorbut si rahitism nu s-a gasit cauza.
Ureea are ca valori normale "0 7 !0 gM%$h, clearance-ul de uree este de apro+imativ # mlMmin.
Creati%i%a are ca valori normale #,$ 7 %," gM %$h, iar clearance-ul de cca."%0 mlMmin.
Acid#$ #ric este produsul catabolic al acizilor nucleici, iar nuvelul sau depinde de alimentatie. 9ivelul
de eliminare prin urina a acidului uric scade in insuficienta renala, in hipouricemii, in cazul consumului
unor diuretice. 9ivelul crescut al acidului uric apare in majoritatea hiperuricemiilor ) guta, sindrom
5esch-9Ahan, policitemie, mielom multiplu, boala HodgBin, psoriazis, obezitate etc.*. <nele
medicamente ) paracetamol, cofeina, salicilat, vit. 6, unele antibiotice* interferaza cu acidul uric dand
reactii fals pozitive. Acest inconvenient poate fi ocolit folosind reactivi enzimatici. =alorile normale : #,#
7 " gM%$h. Hiperuricuria este periculoasa din cauza formarii de calculi de acid uric sau urati.
Sodi#$ creste ca e+cretie in cazul dereglarilor hidroelectrolitice hipertonice, tratament cu cortizon, cu
diuretice. 2caderi apar in dezechilibre hipotonice, tratament cu cortizon, hiperproductie de
glucocorticoizi. =alorile normale: "!#- %&# m;QMl.
Potai#$ are ca valori normale : %0- "## m;QM%$h. ,otasiuriile cresc in caz de tratament cu cortizon,
tratamente cu diuretice care nu inhiba aldosteronul, alcaloza. 2cad in cazul hipopotasemiilor, insuficientei
renale, acidozei, insuficientei suprarenale, diuretice care inhiba aldosteronul ) spironolactona*.
Ca$ci#$ urinar creste in caz de hipercalcemii, regim desodat, acidoze metabolice. 2caderi ale calciuriei
apar in caz de hipocalcemii 8 rahitism, osteomalacie, hipoparatiroidism*, in regimul desodat. =alorile
normale : "## 7 %## mgM%$h. Hipercalciuriile favorizeaza formarea calculilor urinari si nefrocalcinoza.
7ofatii au ca valori normale in urina : #,0 7 %,% gM%$h. ;liminarile de fosfati sunt crescute in
hiperparatiroidism, osteomalacie, rahitism si scazute in hipoparatiroidism, insuficienta renala.
Sedi"e%t#$ #ri%ar se obtine prin centrifugarea urinii urmata de decantarea supernatantului. 2e
e+amineaza la microscop in vederea studierii prezentei elementelor figurate, a cilindrilor, a parazitilor, a
bacteriilor, a fungilor, a cristalelor formate prin precipitarea sarurilor greu solubile etc. ;ste o metoda
calitativa. ;lementele gasite in sediment se clasifica in:
Sedi"e%t#$ or:a%izat contine elementele celulare )lecocite, hematii*, cilindrii urinari, bacteriile, fungii si
elementele parazitare ) oua de paraziti, chisti, paraziti vii*.
Ce$#$e$e epite$ia$e 7 provin din stratul superficial al tractului urinarE cresterea nr lor este un semn
al iritarii tractului urinarE daca apar doar celule plate superficiale, afectiunea nu e grava, dar
""
Biochimie II
celulele rotunde renale arata o afectare mai gravaE la femei, celulele epiteliale pot proveni si din
vagin 7 un nr mare constituie o indicatie pt e+aminarea secretiei vaginale.
Le#cocite$e 7 se gasesc in cantitate mica si in urina omului sanatosE numarul lor crescut indica o
infectie a tractului urinar si este o recomandare pt o urocultura
He"atii$e 7 daca sunt foarte rare, nu au semnificatie patologicaE nr lor crescut indica sangerari pe
tractul urinar determinate de o infectie sau de un calcul urinarE la femei analiza nu se face in
timpul ciclului
Ci$i%drii sunt formati din albumina precipitata in tubii renali in cursul formarii urinii din
filtratul primarE prezenta lor este intotdeauna un semn patologic, arata o permeabilitate
glomerulara crescuta datorata unei infectiiE de obicei sunt insotiti de albuminurie masiva.
7$ora "icro&ia%a care apare in cazul infectiilor urinare este insotita de o leucociturie mai mult
sau mai putin importantaE daca nu este insotita de un nr mare de leucocite, atunci flora nu provine
din tractul urinar, ci este o suprainfectieE daca e insotita de un nr mare de leucocite se recomanda
efectuarea unei uroculturi, singura analiza care pune in evidenta o infectie, fara dubii.
Le4#ri$e de cel multe ori e vorba de un recipient murdar, mai rar poate fi o candidoza vaginala
Tric!o"o%a ,a:i%a$i parazit care traieste in vaginul femeilor sau in uretra barbatilor
infectatiE este insotit de multe leucocite si flora
A"i&e arata impurificarea urinii cu fecale
O#a de paraziti putem gasi oua de 2chistosoma Haematobium care se elimina pe aceasta caleE
accidental pot aparea oua de o+iuri din regiunea perianalasau elemente de hidatida
Artropode parazitul scabiei poate ajunge de pe piele in urina.
Sedi"e%t#$ %eor:a%izat contine elemente necelulare:
M#c# apare in caz de iritatii pe tractul urinar
Crita$e de ar#ri o+alat de 6a, acid uric, urati de 9a, : sau amoniu, fosfati etcE nu au o
semnificatie patologica daca nu sunt insotite de hematii, mucus, leucocite sau semne clinice care
sa arate o calculoza pe tractul urinar
Pro&a Addi( Ha"&#r:er este o metoda de determinare cantitativa a numarului de elemente
figurate formate in tractul urinar in unitatea de timp. 2e recolteaza urina formata in e+act ! ore in conditii
de repaus. 4impul de recoltare trebuie respectat cu strictete. H cantitate de urina sub !#-0# mlM!h tb
privita cu rezerva putand sa insemne o oligurie severa sau nerespectarea metodei de lucru. =alorile
normale: P "### hematiiMmin, P 0### leucociteMmin, # cilindriMmin. Aceasta proba se foloseste la
aprecierea gravitatii unei afectiuni, dar mai ales, pentru urmarirea bolnavilor cu infectii urinare sub
antibioticoterapie. (e obicei se cere un sumar de urina, o proba A-H si o urocultura, concomitent.
9econcordantele dintre analize se datoreaza unei recoltari incorecte sau unor scurgeri vaginale. 4rebuie ca
pacientii, mai ales femeile, sa-si faca o toaleta locala inainte de recoltarea probelor.
Mod#$ de reco$tare a e*a"e%#$#i de #"ar de #ri%a2 a pro&ei Addi(Ha"&#r:ar i a #roc#$t#rii i%
"od co%co"ite%t:Bolnavul se scoala la ! dimineata, dupa toaleta locala, lasa sa curga un jet de urina in
R6, apoi recolteaza intr-un vas steril cativa ml de urina. 3estul se recolteaza intr-un vas nesteril pentru
e+amenul sumar de urina. 2e culca la loc si, la ora &, dupa e+act ! ore, timp in care nu consuma nimic si
sta in pat, dupa o noua toaleta locala, recolteaza intr-un recipient separat toata cantitatea de urina pentru
proba Addis-Hamburger. ;ticheteaza toate ! recipientele pt a fi trimise la analiza.

Reco$tarea #ri%ii pe%tr# a%a$ize ca%titati4e: ,rima urina, de la ora & se arunca. 4oata urina recoltata in
cursul zilei, pana la ora & a %-a zi, se colecteaza intr-un recipient. <ltima proba de urina se va recolta
e+act la %$ de ore de la prima. ;ste foarte important ca recipientul sa fie destul de mare pt a incapea toata
urina. (in aceasta se va duce la laborator o proba de cca "## ml etichetata cu datele personale si cu
volumul de urina rezultata in %$ de ore.
"%
Biochimie II
Cap. I,: BIOCHIMIA LICHIDULUI CE7ALO(RAHIDIAN /LCR)
5ichidul cefalo-rahidian )563* se formeaza in celulele pla+ului coroid si indeplineste functii multiple
si comple+e in fiziologia sistemului nervos.
Ro$#ri$e LCR(#$#i:
3olul sau fundamental este de asigurare a produsilor de nutritie necesari metabolismului
sistemului nervos central 296 )o+igen, glucoza etc* , respectiv eliminarea in afara spatiilor
subarahnoidiene a substantelor ce se formeaza in cursul proceselor catabolice ) dio+id de carbon,
de e+*, precum si a produselor to+ice
Intervine in procesele de aparare prin proprietatile sale litice si bactericide
;ste mediul in care se acumuleaza anticorpii in starile infectioase ale meningelui si ale creierului
;ste mediul electrolitic care regleaza si mentine echilibrul osmotic al elementelor celulare,
asigurand functionarea lor normala
,rin oscilatiile presiunii sale regleaza echilibrul normal inpresiunea ateriala, venoasa si capilara
Are rol de sustinere si de protector mecanic al 296 fata de actiuni mecanice e+terne
6antitatea de 563 este de "## 7 "0# ml la un adult sanatos ) !# 7 0# ml in ventricule, %# 7 !# ml in
spatiile subarahnoidiene ale creierului*.In conditii patologice cantitatea de 563 poate sa creasca 7 de e+.
in hidrocefalie poate ajunge la 0## ml.
2ecretia zilnica de 563 este de cca &## ml , deci zilnic toata cantitatea de 563 se reinnoieste de $-&
ori, dandu-ne posibilitatea de a-l recolta pentru analize biochimice, citologice si bacteriologice.
Co"pozitia LCR: 8 7 8#G apa si ""-"#G substanta uscata. (in aceasta, cca "M0 este substanta
organica si $M0 este substanta anorganica. 6omparativ cu plasma sanguina, 563 este mai sarac in
substante coloide si cu masa moleculara mare ) proteine, lipide*, dar este mai bogat in substante
anorganice, ceea ce-i permite sa devina un mediu electrolitic ideal pentru echilibrarea oscilatiilor
osmotice ale 296.
Bariera !e"ato( e%cefa$ica /BHE) este un mediu semipermeabil care nu permite egalizarea
compozitiei plasmei si a 563. (easemenea, regleaza schimbul de substante intre plasma si 563,
nepermitand trecerea de substante care ar duce la dezechilibre. In maladiile cronice permeabilitatea BH;
sufera oscilatii, in functie de starea organismului.
Reco$tarea LCR se face pe nemancate, prin punctie lombara sau suboccipitala. 2e asigura conditii
de recoltare sterila pentru a nu afecta rezultatele e+amenului bacteriologic. 2e e+trag "#-%# ml 563, iar
materialul recoltat se imparte in mai multe sticlute. 2e noteaza imediat aspectul lichidului din fiecare
sticluta ) in cazul unui 563 hemoragic aspectul initial al 563 difera de aspectul dupa un timp, ceea ce
poate da informatii importante clinicianului*
Apect#$ LCR
LCR-ul normal- lichid incolor pana la slab galbui, transparent, clarE devine galben in
hiperbilirubinemie, roz-rosiatic pana la brun in caz de hemoragiiE in caz de infectii devine tulbureE
densitatea normala este de cca "##& gM5
LCR poate deveni hemoragic din cauza recoltei sau din cauze patologiceE este foarte important
sa se faca diferenta intre cele % situatii
LCR-ul intens hemoragic 7 rosie sau rosu- brunaE culoarea rosie arata o hemoragie mai proaspata,
iar cea bruna indica o hemoragie mai vecheE in cazul hemoragiei induse iatrogen, la recoltare,
culoarea rosiatica este mai puternica in prima sticluta, intensitatea culorii scazand treptat.
In cazul unei microhemoragii caracterul hemoragic nu se recunoaste dupa aspectul macroscopic al
produsului, ci numai prin analiza citologica ) reactia Addler*. 3eactia Addler pune in evidenta enzima
catalaza produsa la liza hematiilor. 3eactia se pozitiveaza in cazul unor hemoragii masive sau a
microhemoragiilor mai vechi, dar nu si in cazul hemoragiilor foarte proaspete, de e+ cele produse la
punctie. In acest fel se poate face diferenta intre microhemoragiile reale si cele produse la recoltare.
(eoarece liza hematiilor se produce foarte repede, reactia Addler trebuie efectuata imediat dupa recoltare.
Co"pozitia c!i"ica a LCR:
pH(#$- este usor mai alcalin decat al plasmei, adica cca ','E pH-ul unui 563 hemoragic nu are
valoare diagnostica
"!
Biochimie II
protei%e$e proteinorahia )concentratia proteinelor din 563* este de cca%## mai mica decat
proteinemia ) concentratia proteinelor din ser*E raportul albumineM globuline 1 "M0E accidentele
vasculare cerebrale sau cele mecanice cauzeaza amestecarea sangelui cu 563, ceea ce determina
cresterea concentratiei proteinelor in 563E la fel se intampla in cazul starilor infectioase.
3eactia ,andA pune in evidenta cresterea proteinorahiei si se poate e+ecuta usor de catre oricineE intr-
o sticla de ceas pe un fond negru , care contine reactiv ,andA ) solutie de fenol "#G* se lasa sa cada "
picatura de 563E reactia pozitiva consta in aparitia unei turbiditati asemanatoare fumului de tigara.
3eactia 9one 7 Appelt pune in evidenta schimbarea raportului albumineM globuline ) scaderea acestui
raport* care apare in cazul meningitelor luetice. 6ele % reactii calitative sunt reactii de urgenta, de care
poate depinde viata pacientului, si nu pot fi inlocuite complet de metodele mai sofisticate de analiza,
care necesita un timp mai indelungat
:$#coza are ca valori normale : 00-'# mgG, iar coeficientul de permeabilitate al BH; este de
&#-&%GE glicorahia creste in diabet, hiperglicemii, tumori cerebrale, epilepsie, stari de e+citatieE
scade in stari de inhibitie, in infectii meningiale de ordin tuberculos sau bacterianE in infectiile
bacteriene nivelul glucozei poate sa scada pana aproape de #, deoarece bacteriile o consuma, ceea
ce este e+trem de periculos, pt ca creierul nu poate folosi o alta sursa de energie, decat glucoza.
Atentie (in cauza scaderii in timp a glicorahiei, analiza trebuie facuta imediat dupa recoltare.
A"i%oacizii au ca valori normale #,#" 7 #,%# mgGE concentratia lor creste in reactii
meningealeE triptofanul se acumuleaza in meningitele tuberculoase.
Ureea valori normale: &-%# mgG, coeficient de permeabilitate &#-&%GE ureorahia creste in
insuficienta renala, in paralel cu uremia
A"o%iac#$ este foarte to+ic pentru 296, conc lui in 563 fiind P "# OgGE cresteri apar in
insuficiente hepatice grave,provocand coma hepatica
Lipide$e numai sub forma de colesterol ) cca #,% mgG*E lipidorahia creste in afectiuni ale 296
Aceto%a i acid#$ aceti$a$ici$ic denumiti corpi cetonici, sunt produsi catabolici ai lipidelorE
apar in afectiuni ale 296 si in acidocetoza diabeticaE sunt to+ice pentru 296 si raspund de
aparitia comei diabetice
E%zi"e$e in diferita afectiuni ale 296 s-au pus in evidenta IH4, I,4, 5(H, 6,: etc
C$or#$ se gaseste in 563 in cantitati mai mari decat in sange, avnd ca valori normale '%#-'$#
mgG ) e+primate ca 9a6l*, coeficientul de permeabilitate fiind de "%0GE scaderea clorurilor sub
0##mgG arata cert o meningita tuberculoasa ) S &0#mgG e+clude meningita tuberculoasa*E in
cazul valorilor intermediare )0##-&0#mgG* formula leucocitara are valoare diagnostica foarte
mare : limfocitoza arata o afectiune sifilitica, pe cand polinucleoza arata o infectie bacteriana
Io%ii "eta$ici( Na se gaseste in cantitai mai mici decat in ser, iar B are valori mai mariE
concentratiile lor nu variaza in afectiuni ale 296E Ca are valori de 0-&,0 mgG si scade simtitor in
afectiuni meningeale
Per"ea&i$itatea $a %itrati creste in infectii meningieneE valori normale"#-"%mgG
A%a$iza cito$o:ica se efectueaza atat analiza calitativa cat si cea cantitativa
He"atii$e nu ar trebui sa se gaseasca in 563E un nr mic de hematii si r.Addler negativa nu au
valoare patologica )din cauza punctiei*E cauzele patologice ale cresterii nr de hematii sunt
accidentele vasculare, accidentele mecanice craniene, tumori cranieneE reactia Addler este
intotdeauna pozitiva in cazul unei hemoragii reale.
Le#cocite$e valori normale: #-"# leucociteMmm
!
in meningitele sifilitice apar %0-"##
leucociteMmm
!
, cu predominanta limfocitara, in meningitele bacteriene apar "##-sute de mii
leuco.Mmm
!
, predomina granulociteleE in infectii virale apar !#-"0## leuco.Mmm
!
, cu limfocitoza.
Cap. ,: BIOCHIMIA SUCULUI @ASTRIC
2ucul gastric este un lichid incolor, transparent, relativ limpede, in care inoata flocule de mucina
gastrica. Are un pH puternic acid )",0* si provine den secretia celulelor din peretele stomacului:
"$
Biochimie II
Ce$#$e$e parieta$e- secreta in special H6l si un factor care leaga vitamina B"% si face posibila
absorbtia acesteia in intestinul subtireE
Ce$#$e$e peptice 7 secreta enzime digestive si bicarbonati care tamponeaza aciditatea sucului
gastric protejandu-l de autodigestie
Ce$#$e$e "#coae a$e :$a%de$or :atrice 7 secreta mucoproteida gastrica solubila
Ce$#$e$e "#coaei :atrice 7 secreta mucus cu rol de protectia stomacului impotriva autodigestiei
si unii hormoni ce activeaza secretia gastrica ) de e+ gastrina*.
Co"pozitia #c#$#i :atric :apa, electroliti ) 9a
/
, :
/
, H
/
, cloruri, sulfati, fosfati acizi etc*, proteine,
enzime digestive.
7or"e$e HC$ i% to"ac:
H parte este legata de proteine 7 acid clorhidric legat
Majoritatea se gaseste in stare libera 7 acid clorhidric liber
2uma celor % fractiuni este aciditatea totala.6oncentratia sa ajunge la un ma+im dupa $#-&# min. (e
la un stimul alimentar sau hormonal si revine la valoarea normala dupa %-! ore.
Protectia to"ac#$#i i"potri4a a#todi:etiei se realizeaza prin ! mecanisme:
!. celulele neparietale secreta bicarbonati care tamponeaza aciditatea sucului gastricE
". enzima ureaza care hidrolizeaza ureea, cu formare de amoniac si dio+id de carbonE amoniacul
are caracter bazic si tamponeaza aciditatea H6lE
#. mucina gastrica cu rolul de bariera mecanica intre sucul gastric si peretele stomacului.
(aca mecanismele de protectie devin insuficiente apare fenomenul de autodigestie )ulcerul gastric
care duce la perforarea peretelui stomacal 7 ulcer perforat*. 5a aparitia acestuia contribuie mai multi
factori : stresul, fumatul, alimente agresive, infectii cu Heliobacter ,ilori etc.
Re:$area ecretiei de #c :atric se realizeaza pe % cai:
!. secretia bazala sau spontana ) se realizeaza in absenta stimulilor* este relata pe cale neurologice,
de gastrinaE
". secretia stimulata ) stimul alimentar etc* sau secretia activa se realizeaza in ! etape:a* etapa
cefalica ) porneste sub stimulul unor refle+e, a.i. primele inghitituri sa fie intempinate de secretia
gastrica*, etapa gastrica ) alimentele ingerate stimuleaza in mod direct mucoasa gastrica* si etapa
intestinala ) porneste secretia unor substante active care inhiba secretia gastrica*.
E%zi"e$e #c#$#i :atric
2ucul gastric contine intotdeauna saliva care contine amilaza ) hidrolizeaza amidonul*. 5ipaza
)hidrolizeaza lipidele* are un rol minor, datorita mediului acid. ,epsina este o enzima proteolitica care
hidrolizeaza proteinele pe care le transforma in proteoze si peptone. 3enina c.oaguleaza proteinele din
lapte in prezenta ionilor de 6a.
Reco$tarea #c#$#i :atric: cu %$ de ore inainte de recoltare, pacientul nu are voie sa consume
alimente care stimuleaza sau inhiba secretia de suc gastric ) alcool, piper, cafea, ceai, pansamente
gastrica,calmante etc*. 6u "% ore inainte de recoltare, nu are voie sa manance. 3ecoltarea se face cu
ajutorul unei sonde de cauciuc sterile de tip ;inhorn, sau, daca stimularea secretiei se face cu alimente, se
foloseste sonda >aucher, mai groasa.
(aca se foloseste sonda ;inhorn, se utilizeaza pranzuri de proba chimice pentru stimularea secretiei
gastrice) pranzul cu alcool, pranzul cu cofeina, pranzul cu histamina, pranzul cu insulina, pranzul cu
pentagastrina*.
Pro&a LeporEi : dupa evacuarea continutului stomacal cu o sonda, se introduc prin sonda !## ml
alcool 0G colorat cu " pic de albastru de metilen, pt stimularea secretiei gastrice. (upa %0 min se
evacueaza din nou stomacul ) reziduul normal '#-# ml*. (in acest moment se iau probe din "0 in "0 min
timp de " ora.=olumul total al acestora este efortul secretorMora ) normal '#-# ml*. <n efort secretor
crescut arata o hipersecretie, iar un reziduu crescut indica o deficienta a evacuarii stomacului.
=alorile ma+ime ale aciditatii se obtin dupa $#-&# min de la introducerea alcoolului ) normal !#-'#
mmolM5- aciditate totala, "#-!# mmolMl 7 aciditate legata si %#-0# mmolMl 7 aciditate libera.
In ulcerul gastric se obtine un ma+im putin intarziat cu valori de $#-# mmolM5-aciditate libera, iar in
caz de ulcer duodenal se obtine o curba fara tendinte de revenire, cu ma+ime de 8#-""#mmolM5. In caz de
gastrita hipoacida, staza poate avea aciditate #, iar ma+ima ajunge la %#-$# mmolM5. In cancerul gastric
apare o anaclorhidrie totala ) achilie gastrica*.
"0
Biochimie II
Pro&a c# !ita"i%a : dupa sondarea pacientului se recolteaza sucul gastric care este in stomac
)staza*. (upa e+act o ora de la recoltarea stazei )sau fractionat timp de "h* se recolteaza sucul format
) debi oral bazal 7 HA2*, al carui volum normal este de $#-&# ml, iar aciditatea este de ",0-$
mmoliM5.<neori se renunta la recoltarea acestei fractiuni. 2e injecteaza pacientului intramuscular
#,#"mgMBg corp histamina ) se administreaza antihistaminice celor alergici* . (upa e+act " ora ) sau
fractionat din "0 in "0 min* se recolteaza sucul gastric format, al carui volum normal este de "$#-"&# ml )
in ulcerul duodenal se ajunge la !## ml*. 6antitatea de H6l este de "%-" mmolMh.
Deter"i%area aciditatii :atrice fara o%da
Inainte de inceperea probei, pacientul urineaza si i se administreaza "## mg cofeina, pt a stimula
secretia gastrica. (upa e+act " ora, pacientul urineaza iar ) proba martor*, apoi i se administreaza oral un
colorant care se dizolva doar in mediu acid )gastrotest*. (upa e+act ",0 ore, iar urineaza . Aceasta proba
va servi la determinarea aciditatii totale, prin dozarea cantitatii de colorant din urina. 6antitatea de
colorant va fi proportionala cu aciditatea totala.
Cea "ai "oder%a "etoda utilizeaza o endoradiosonda de marimea unei tablete care este inghitita de
pacient si care trimite prin semnale radio informatii despre aciditatea gastrica. ,rin aceasta metoda se
poate urmari variatia aciditatii timp de !-$ ore, pana la golirea totala a stomacului.
E*a"e%#$ de $a&orator a$ #c#$#i :atric:
apect#$ 7 lichid incolor ,relativ limpede, in care pluteste mucina gastrica sub forma unor
flocoaneE devine galbui-verde in caz de reflu+ biliar, roz-rosietic in cazul unor sangerari produse
de sonda, brun-maroniu pana la negru in caz de sangerari vechi ) ulcer, cancer gastric*E in caz de
infectii devine tulbure,iar in deficiente de evacuare contine alimente partial digerateE cantitatea de
mucina creste in caz de gastritaE mirosul normal este acru, fadE devine fetid in cancerul gastric si
fecaloid in ocluzia intestinalaE
e*a"e%#$ "icrocopic se e+amineaza atat natural cat si colorat )2udan II, 5ugol*E in mod
normal pot aparea rare leucocite, rare hematii, cateva celule epiteliale, rare microorganisme,
eventual levuri. In hiperaciditate apar resturi nucleare, in gastrite- abundenta de celule epiteliale si
mucus, in ulcer- frecvente hematii, in cancerul gastric 7 celule canceroase.
E*a"e%#$ &ioc!i"ic aciditatea se detremina prin titrare cu 9aHH #," 9. 3eactia Addler pune
in evidenta sangele. 3ezultatele negative sunt concludente, iar cele pozitive pot fi indoielnice,
datorita ranirilor care pot aparea la introducerea sondei.Acidul lactic nu e+ista in mod normal in
sucul gastricE apare ca rezultat al unor procese de fermentatie, in caz de anaclorhidrii. ,rezenta
pigmentilor biliari arata un reflu+ determinat de inghitirea dificila a sondei, poate falsifica
rezultatul aciditatii legate in detrimentul celei libere. ,ot fi puse in evidenta si unele enzime, dar
nu prezinta interes deosebit.
Cap. ,I : BIOCHIMIA BILEI
2ucul duodenal este un lichid cu reactie slab alcalina si e format dintr-un amestec de suc gastric, suc
pancreatic si bila, la care se adauga secretia celulelor mucoasei duodenale.
In mod normal, sucul duodenal este un lichid galben deschis, clar. In cazuri patologice devine tulbure,
vascos, galben-murdar )infectii* , verzui )dischinezie biliara*, rosu-brun )ulcer duodenal* sau incolor )icter
mecanic- obstructia canalului coledoc*. Jilnic se produce un volum de cca "0## ml suc duodenal, din care
"%## ml reprezinta secretia biliara si !## ml secretia pancreatica.
7or"area &i$ei se realizeaza in ficat si apoi bila este depozitata in colecist. (aca mecanismele de
formare si secretie a bilei nu funcrioneaza corect, apare dischinezia biliara, insotita de dureri de cap,
greata, voma, tulburari digestive.
Ro$#$ &i$ei are mai multe aspecte :
". asigurarea unui mediu acido-bazic si electrolitic pentru enzimele digestive pancreaticeE
%. asigurarea acizilor biliari necesari pentru emulsionarea lipidelor din tractul intestinal
!. prin bila se elimina bilirubina glucuronoconjugata ) bilirubina directa*, care este un produs de
degradare a hemoglobinei, to+ic pentru organismE acumularea de bilirubina duce la fenomenul de
icter )ingalbenirea tegumentelor si a mucoaselor*.
"&
Biochimie II
Ca$c#$ii &i$iari apar atunci cand e+ista deficiente in reglarea concentrarii bilei si se creaza conditii
pentru precipitarea unor substante in bila. 6alculii biliari produc disfunctii ale colecistului cu aparitia si
agravarea unor fenomene ca: dischinezii biliare, sindroame de maldigestie, icter mecanic, inflamatii ale
duodenului, colecistului si pancreasului. (e obicei sunt calculi micsti care pot contine: bilirubina,
carbonati, colesterol, fosfati de 6a si Mg.
Reco$tarea &i$ei se realizeaza prin tubaj duodenal ) proba Melzer- 5Aon*. 4ubajulsee+ecuta dupa cel
putin "% h de post. 2erecomanda a nu se consuma cu cel putin %$ h alimente greu digerabile, condimente,
ceai, cafea, alcool sau medicamente care favorizeaza sau inhiba secretia biliara: eufilina, papaverina,
coleretice etc. 9u se recomanda )desi se practica*efectuarea tubajului duodeal impreuna cu chimismul
gastric, pentru pranzurile de proba care stimuleaza secretia biliara. 3ecoltarea se efectueaza cu ajutorul
sondei ;inhorn, care este introdusa in stomac, ca la recoltarea sucului gastric, apoi bolnavul este culcat pe
partea dreapta, a.i. colecistul )ficatul* sa fie mai sus decat capul. ,acientul va inghiti treptat sonda, pana la
diviziunea '0 ) in cca $0 min*. Inghitirea se face foarte incet pt ca sonda sa nu se incolaceasca in stomac
si proba sa esueze. Bila iese prin sonda, datorita fortei gravitationale. ,ozitia sondei se poate verifica
ecografic. 2e obtin ! fractiuni de bila :
&i$a A iese prin sonda in absenta oricarui stimulE acesta este, de fapt, sucul duodenal
&i$a B este bila colecisticaE se obtine dupa bila A ) %#-!# ml* prin introducerea prin sonda a
unui stimul ) sol de sulfat de Mg !!G*E sub actiunea stimulului, colecistul se contracta,
golindu-si continutul in duodenE dupa %# min se poate recolta bila B )%#-!# ml*, de culoare
maronie-verzuie, mai densa decat bila A
&i$a C se obtine dupa golirea colecistuluiE aceasta este bila hepatica, proaspat obtinuta in
ficat, de culoare galben-aurie, cu densitate mai mica decat a bilei B, deci pluteste la suprafata
acesteia.
Co"pozitia &i$ei:Bila A, fiind un amestec, are o compozitie variabila, deci nu are valoare diagnostica.
Bila B este mai concentrata, cu atat mai mult, cu cat e+ista o staza biliara mai pronuntata.6u cat este mai
concentrata, cu atat are o culoare mai inchisaE are un pH de 0,0 7 ',', reziduu uscat $-""G, pigmenti
biliari #,%- ",0G , acizi biliari ",0-"#G, lipide ",-$,'G.
Bila 6)hepatica* are o concentratie mai mica : reziduu uscat: "-!,0G , pigmenti biliari : #,#0-#,"'G, acizi
biliari : #,%-%G , lipide : #,"-%G.
A%a$iza de $a&orator a bilei se realizeaza macroscopic ) aspectul: culoare, turbiditate etc*, analiza
bacteriologica a bilei B, e+amen microscopic al sedimentului, e+amen clinic.
E*a"e%#$ "acrocopic bila A are culoare galben-pal cu tente verzui, bila B are culoare verde-
inchis, bila 6 este galben-aurie.6uloarea bilei devine verde in caz de infectii ale sistemului biliar.
6uloarea brun-negricioasa a bilei A apare in caz de ulcer duodenal sieste incolora in caz de icter
mecanic. In acest caz, bila B si bila 6 nu se pot obtine. Aspectul bilei este limpede ) e+ceptie: bila
6 care poate fi slab tulbure*E celelalte bile devin tulburi in caz de infectii sau de precipitari de
saruri. 2edimentul biliar are un aspect mucos din cauza mucusului pe care-l contine.
E*a"e%#$ "icrocopic trebuie sa se faca foarte repede dupa recoltare, pentru ca sucurile biliare
distrug elementele celulare , dar mai ales trifozoizii de Iiardia 5ambliaE se recomanda ca
transportuleprubetelor sa se faca in apa calda pt a pastra cat mai mult viabilitatea lambliilorE in
sedimentul normal gasim celule cilindrice sau cilindro-conice duodenale, corpi mucinosi,
cilindroizi de mucina, cristale de bilirubinat de 6a , colesterol, o+alat de 6aE in sedimentul
patologic intalnim o abundenta de elemente celulare: celulele pigmentate provin din caile biliare,
celulele poilgonale si rotunde apar in hepatite si angiocolecistite, fasii de epitelui duodenal apar in
duodenite si ulcer duodenal, celule prismatice degenerate apar in pancreatiteE prezenta leucocitelor
in numar mare arata un proces inflamatorE cristalele deacizi grasi gasite pe nemancate arata o staza
gastrica si o lipaza pancreatica activa. 6ristalele de bilirubinat de 6a si colesterol au valoare
patologica, doar daca au un aspect aglomerat ) pericol de formare de calculi*. In caz de lambliaza
gasim in bila B trifozoizi de Iiardia 5amblia ) se pune in evidenta si prin analiza scaunului*.
E*a"e%#$ &ioc!i"ic pH-ul celor ! fractiuni de bila variaza intre 0,0 si ','. In caz de infectii ale
vezicii biliare pH-ul bilei B scade la $-$,. Acizii biliari scad in icter mecanic, cirozeE pigmentii
biliari si urobilina cresc la bolile hemolitice. =ariatiile acestorase observa si din culoarea bilei.
,rezenta hemoglobinei se pune in evidenta cu reactia Addler.
"'
Biochimie II
E*a"e%#$ &acterio$o:ic are rolul de a pune in evidenta infectiile colecistuluiE se analizeaza bila
B, recoltata in conditii sterile.
Cap. ,II : BIOCHIMIA SUCULUI PANCREATIC
2ucul pancreatic este unul din componentele sucului duodenal. ;ste un lichid vascos, incolor,
clar, cu un pH1 -,!, este lipsit de miros. 6ontine proteoze, peptone, nucleoproteide, enzime digestive,
substante minerale.
E%zi"e$e #c#$#i pa%creatic:
E%zi"e :$ico$itice a"i$aza ) hidrolizeaza amidonul pana la stadiul de de+trine*
E%zi"e $ipo$itice $ipaza ) hidrolizeaza grasimile neutre*, fofo$ipaze$e ) hidrolizeaza fosfolipidele*.
E%zi"e proteo$itice se gasesc in duoden si continua activitatea de digestie inceputa in stomac de
pepsina si renina. Protei%aze$e actioneaza asupra proteinelor sau a produsilor de degradare a proteinelor
care mai au structura secundara sau tertiara a proteinelorE au rolul de a ataca lantul polipeptidic in
interiorul lantuluiE sub actiunea lor se formeaza % peptide cu lanturi mai scurte. Peptidaze$e actioneaza
asupra peptidelor, transformandu-le in peptide cu " aminoacid mai putin / " aminoacid.
,roteinazele sucului pancreatic sunt tripi%a ) scindeaza legaturile aminoacizilor bazici* si
c!i"iotripi%a )actioneaza asupra aminoacizilor aromatici*. ,eptidazele sucului pancreatic sunt :
car&o*ipeptidaza A ) degradeaza produsii rezultati sub actiunea chimiotripsinei* si car&o*ipeptidaza B
) are rolul de a rupe aminoacidul cu grupa carbo+il libera din produsii de degradare a tripsinei*.
N#c$eaze$e au rolul de a scinda acizii nucleici in nucleotide.
ROLUL SUCULUI PANCREATIC :
((e a aduce pH-ul la valori optime pentru activitatea enzinelor digestive pancreatice)mediu slab basic*.5a
acest process participa si secretia biliara.
-(e a asigura enzimele digestive necesare digestiei duodenale)tripsina,chimiotripsina,carbo+ipeptidaza A,
carbopeptidaza B,polinucleotidaze,amilaza,lipaza,etc*.
CONTROLUL SECRETIEI SUCULUI PANCREATIC se realizeaza printr-un mecanism triplu:
". -3eglarea prin intermediul sistemului nervos central,prin intermediul inervatiei vagale si simpatice
%. -3eglarea prin intermediul sistemului nervos periferic.prin intermediul unor refle+e neuronice.
!. -3eglarea hormonala,prin intermediala,prin intermediul unor hormoni paracrini si endocrini.
RECOLTAREA SUCULUI PANCREATIC:2ucul pancreatic se recolteaza cu ajutorul sondei ;inhorn
in prealabil introdusa in duoden.(upa eliminarea bilei A,administrare de sulfat pt provocarea contractiei
colecistului si evacuarea bilei B se administreaza prin sonda un stimulent al pancreasului :
-&# ml lapte fiert cald sau H6l diluat sau ! - $ ml eter etilic.
(upa %# minute incepe recoltarea sucului pancreatic.
,entru stimularea pancreasului se mai pot folosi si injectii intravenoase de acetilcolina,glucoza,pancrozinina
si secretina.Inlocuirea sondei ;inhorn cu sonde diferentiate cu trei cai de tip 5agerlof-Berthalheimer a permis
obtinerea unui suc pancreatic practic neamestecat cu suc gastric sau bila.
ECPLORAREA 7UNCTIEI ECOCRINE A PANCREASULUI
,entru e+plorarea functionabilitatii pancreasului e+ocrin avem patru posibilitati :
a*,roba de digestie.care consta in analiza microscopica a fecalelor in vederea studierii gradului de
digestie a alimentelor.)vezi capitolul TBiochimia fecalelorU*.
b*Analiza serului si a urinii inainte,respectiv dupa stimularea pancreasului cu prostigmina,secretina
sau amestec de pancreozimina si colecistoBinina.2e determina amilaza si lipaza inainte de stimulare
,respectiv dupa stimulare.In cazul functionarii normale a pancreasului,are loc un salt in activitatea serica
si urinara a enzimelor sus mentionate dupa stimulare.In caz de hipofunctie a pancreasului,acest salt de
activitate nu mai are loc.)Activitatea enzimatica dinaintea stimularii este practic identica cu cea dupa
stimulare*.
c*(eterminarea tripsinei si a chimiotripsinei in fecale.In caz de hipofunctie de pancreas
e+ocrin,activitatea acestor enzime in scaun scade.)=ezi si capitolul TBiochimia fecalelorU*.
"
Biochimie II
d*Analiza biochimica a sucului duodenal recoltat dupa una din metodele aratate anterior.
ANALI+A BIOCHIMICA A SUCULUI PANCREATIC
eterminarea amilazei:Metoda semicantitativa Rohlghemuth este o metoda de mult uitata de
6omunitatea ;uropeana.5a noi in 3omania inca se mai utilizeaza din cauza ca reactivii necesari pt
metodele moderne sunt foarte scumpi.=alorile normale ale amilazei in sucul pancreatic dupa metoda
Rohlgemuth :%0&..%#$ <R )unitati Rohgemuth*.=alori scazute indica o hipofunctie a pancreasului
e+ocrin,iar valorile crescute unele afectiuni pancreatice sau biliare.=alorile normale in metodele
colorimetrice moderne difera de la metoda la metoda.
eterminarea lipazei: =alori normale :0#..&# ml 9aHH #," 9 la "## ml suc pancreatic.
;nzimele amintite se pot doza si in ser,amilaza si in urina. >iind enzime ale unor secretii
e+ocrine,difuzeaza pasiv plasma.9ivelul lor plasmatic creste foarte mult in pancreatita acuta,dar creste si
in alte afectiuni :amilaza serica in caz de parotidita,ulcer perforat,pancreatita cronica,dischinezii
biliare,insuficienta renala.
Amilaza urinara creste paralel cu cea serica e+ceptand insuficienta renala,cand scade.5ipaza serica nu
este atat de specifica ca amilaza.,e langa afectiunile pancreatice,mai creste si in :distrugeri de tesut
gras,fracturi osoase.tubeculoza si uneori in caz de rahitism si diabet.
eterminarea tripsine!prezenta sa in sucul pancreatic se pune in evidenta calitativ.(eterminarea sa in ser
nu are importanta din cauza alfa-antitripsinei serice,care o inactiveaza.

Cap. ,III : BIOCHIMIA INTESTINULUI
Intestinul uman este format din intestinul subtire )jejun si ileon* si intestinul gros )colon*. In
intestinul subtire are loc definitivarea digestiei si absorbtia substantelor rezultate prin procesul de digestie.
6olonul are rol de absorbtie a apei respectiv a unor vitamine rezultate prin actiunea florei intestinale
saprofite asupra produsilor rezultati prin digestie.
Ro$#$ i%teti%#$#i i% di:etie: intestinul intervine in procesul de digestie prin sucul intestinal
secretat de peretele intestinal. 2ucul intestinal este secretat de glandele Brunner-5ieberBuhn. 6antitatea de
suc intestinal secretat zilnic este de V%lM%$h., si are un rol digestiv foarte important prin enzimele
digestive pe care le contine: lipaza, fosfolipaze, amilaza, dizaharidaze, peptidaze, etc. Aceste enzime
actioneaza pe produsii de degradare ai digestiei bucale, gastrice si duodenale definitivand procesul de
digestie si facand posibila absorbtia lor intestinala.
Re:$area ecretiei #c#$#i i%teti%a$ are loc atat pe cale neurologica prin refle+e )control periferic*
sau pe cale centrala )control al 296*, cat si pe cale hormonala prin hormoni paracrini.
E%zi"e$e #c#$#i i%teti%a$:
E%zi"e care actio%eaza a#pra :$#cide$or:
( A"i$aza. 2i in sucul intestinal e+ista amilaza, enzima cu rol de a hidroliza amidonul. Actioneaza
asupra legaturilor "-$, nu si a legaturilor "-&.
( Izo"a$taza are rolul de a hidroliza legaturile "-&, adica sa intervina in punctele de ramificatie.
Actioneaza asupra de+trinelor si a izomaltozei )un dizaharid format din doua molecule de glucoza unite
prin legaturi "-&*. 2e mai numeste si de+trinaza.
- Diza!aridaze$e sunt enzime care au rolul de a hidroliza dizaharidele in doua molecule de
monozazarid, care la randul lor se pot absorbi. 6ele mai importante dizaharidaze sunt:
- Ma$taza, care scindeaza maltoza in doua molecule de glucoza.
- +a!araza, care scindeaza zaharoza in glucoza si fructoza.
- Lactaza2 care scindeaza lactoza in glucoza si galactoza.
Absenta acestor dizaharidaze duce la dereglari in procesul de digestie manifestate prin balonari,
diaree severe. )(e e+emplu intoleranta la lactoza*. 2emnele clinice dispar imediat dupa e+cluderea
laptelui din alimentatie, si reapar dupa reintroducerea sa. )=ezi si capitolul NMetabolismul glucidelorD din
volumul I.*.
"8
Biochimie II
6eluloza nu poate fi digerata de organismul uman, deoarece sucul intestinal uman nu contine
celulaza, enzima care are rolul de a hodroliza celuloza. Mici cantitati de celulaza sunt produse de flora
intestinala, dar fara semnificatie in procesul de digestie. 6eluloza nedigerata chiar are un rol important in
procesul de digestie-absorbtie pentru ca asigura prin volumul sau un tranzit intestinal normal.
E%zi"e $ipo$itice : $ipaza cu rol de a acinda grasimile neutre, si fofo$ipaza cu rol de a scinda
fosfolipidele cu actiuni similare celor din sucul pancreatic.
E%zi"e proteo$itice:dupa digestia duodenala in mod normal nu se mai gasesc proteine
nehidrolizate in intestin. Astfel in sucul intestinal nu mai gasim proteinaze care actioneaza asupra unor
substraturi care mai pastreaza elemente de structura secundara si tertiara a proteinelor, si care rup lantul
polipeptidic in mijlocul lantului )endopeptidaze*. Iasim in schimb peptidaze, care actioneaza asupra
peptidelor rupand un aminoacid de pe capatul lantului polipeptidic )e+opeptidaze*. (intre peptidazele si
sucul intestinal amintim:
A"i%opeptidaze$e au rolul de a rupe un aminoacid de pe lantul polipeptidic, cel cu gruparea amino
libera, deci de pe capatul opus acelui unde actioneaza carbo+ipeptidazele. 2ub actiunea lor se formeaza un
aminoacid si un lant polipeptidic mai scurt, cu un aminoacid in minus.
Tripeptidaze$e actioneaza asupra tripeptidelor cu formare de un dipeptid si un aminoacid.
Dipeptidaze$e actioneaza asupra dipeptidelor cu formare de doua molecule de aminoacizi.
I"i%opeptidaze$e sunt un grup special de dipeptidaze, care actioneaza asupra unor sipeptide care au in
structura lor un iminoaminoacid )parolina, hidro+iprolina*.
E%zi"e care actio%eaza a#pra acizi$or %#c$eici : 9ucleazele )ribonucleaze si dezo+iribonucleaze*
care scindeaza acizii nucleici ) A(9 si A39* in nucleotide se gasesc si in sucul intestinal.
A&or&tia i%teti%a$a a a$i"e%te$or di:erate
@$#cide$e sunt absorbite sub forma de monozaharide.
Lipide$e sunt absorbite sub forma hidrolizata, adica sub forma de glicerina, sfingozina, acizi grasi
liberi, eventual %-monoacilglicerine.
Protei%e$e sunt absorbite sub forma hidrolizata, deci sub forma de aminoacizi. (oua fenomene arata ca
absorbtia proteinelor nehidrolizate este posibila:a* 4recerea imunoglobulinelor din laptele matern in
prganismul sugarului E b* Alergiile alimentare.
S#&ta%te$e "i%era$e )9a, :, 6a, >e, Mg, 6l, fosfati, etc.* incep sa se absoarba incepand din duoden si
continua in jejun si ileon. Absorbtia sodiului continua si in colon.
,ita"i%e$e absorbite provin din doua surse:a* H parte din ele sunt continute in elimente. Absorbtia
acestora are loc in duoden si jejunE b* H parte din vitaminele din grupul B sunt sintetizate de flora
intestinala. 4ot aici este transformata provitamina A in vitamina activa. Absorbtia acestora continua in
ileon si chiar in colon.
Acizii &i$iari2 #ro&i$i%o:e%#$ i co$etero$#$2 care formeaza un circuit enterohepatic, se absorb mai ales
in ileon.Majoritatea apei se reabsoarbe in colon )impreuna cu o parte din sarurile minerale*.
Ro$#$ de e*cretie a$ i%teti%#$#i: intestinul nu are rol numai in digestie si absorbtia substantelor
alimentare. ,rin peretele intestinal sunt e+cretate si unele substante.
Ro$#$ f$orei i%teti%a$e i% proce#$ di:etie(a&or&tie : in intestin totdeauna e+ista o flora
saprofita, care participa la procesul de digestie. (aca distrugem aceasta flora, atunci apar probleme de
digestie insotite de diaree si malabsirbtie. Aceasta flora sintetizeaza o parte din vitaminele necesare pentru
organismul uman. (ovada acestui fapt este aparitia fenomenelor de carenta vitaminica in cazul distrugerii
acestei flore. Aceasta flora degradeaza mai departe substantele neabsorbite cu formare de indol, scatol,
cadaverina, putresceina, etc. care dau mirosul caracteristic fecalelor. In caz de maldigestie si malabsorbtie
ajung in colon multe substante partial digerate, care sub actiunea acestei flore dau nastere la 9H
!,
6H
$,
H
%
2, etc. care duc la aparitia fenomenelor de flatulenta si meteorism, respectiv se creeaza conditii pentru
proliferarea acestei flore devenit astfel patogena, sau pentru aparitia unei flore patogene care duce la
aparitia unor boli cu punct de plecare enterala. Aparitia unei flore obligatoriu patogene )2armonella,
2higella, etc.* duce la aparitia unor fenomene ce cauzeaza maldigestia, malabsorbtia, diaree, etc.
E*p$orarea i%teti%#$#i are loc pe mai multe cai:
%#
Biochimie II
E*p$orarea &ioc!i"ica a sucului intestinal. (esi recoltarea sucului intestinal este posibila cu
ajutorul sondei ;inhorn, care poate ajunge pana la segmentul de intestin de cercetat, analiza biochimica a
sucului intestinal nu are valoare diagnostica din cauza ca intotdeauna este impurificat cu suc gastric, suc
pancreatic, bila si alimente partial digerate.
E*ec#tarea a%a$izei a%ato"opato$o:ice !itoc!i"ice a unor portiuni de mucoasa intestinala
recoltate prin aspiratie cu o sonda.
E*p$orarea rF%t:e%o:rafica a intestinului a# e*p$orarea e%docopica.
E*p$orarea capacitatii de a&or&tie prin testele de incarcare cu diferite substante farmacologice:
glucoza, fructoza, galactoza, trigliceride, etc. ,robele se e+ecuta astfel:
,acientului i se recolteaza sange pe nemancate, apoi consuma o cantitate de substanta cu actiune
farmacologica )una din cele amintite*. Apoi i se recolteaza sange din !# in !# de minute. 6oncentratia
sanguina a substantei se reprezinta grafic. In mod normal curba prezinta o crestere brusca a concentratiei
urmata de o revenire mai lenta. 6urbele aplatizate arata o deficienta in procesul de absorbtie.
Analiza fecalelor, care da informatii despre procesul de digestie, absorbtie, eventualele infectii,
parazitoze, etc. )=ezi capitolul NBiochimia fecalelorD*.
Cap. IC: BIOCHIMIA 7ECALELOR
Alimentele care nu sunt digerate complet sunt e+cretate fie prin unele sucuri digestive , fie prin
mucoasa intestinala. 2ubstantele e+cretate prin anus se numesc fecale. 6ele eliminate intr-o singura priza
formeaza un scaun.
Ro$#$ fecalelor este dublu:- eliminarea materialului rezultat in urma digestiei
- e+cretia unor substante inutile sau to+ice.
Co"pozitia fecalelor consta in urmatoarele categorii de substante:
2ubstante nedigerabile de origine alimentara ) celuloza, peri etc* care nu au semnificatie
patologicaE celuloza are rol de avansare in tractul intestinal a materialului rezultat la digestieE
2ubstante insolubile ) neabsorbabile* care se formeaza in procesul de digestie ) sapunuri de 6a si
Mg, o+alati, fosfati de 6a* 7 nu au importanta patologica
2ubstante digerabile, dar nedigerate sau partial digerate, neabsorbabile ) fibre musculare, granule
de amidon, grasimi neutre, proteine etc*- in cantitati mici sunt normaleE in e+ces arata o disfunctie
a sistemului digestiv:prezenta fibrelor musculare nedigerate si a granulelor de amidon , in e+ces,
denota o insuficienta functionare a pancreasului e+ocrin, iar prezenta grasimilor sugereaza o
insuficienta biliara sau hepatica.
2ubstante digerate, dar neabsorbite si substante care nu necesita digestia ) vitamine*- e+cesul lor
arata o perturbare a procesului de absorbtie, apar ca o consecinta a diareilor.
2ubstante e+cretate prin tubul digestiv ) bilirubina, unele vitamine*
2ubstante care formeaza un circuit enterohepatic )urobilirogen, colesterol, acizi biliari*- e+cesul
lor indica tulburari de absorbtie la nivelul ileonului, iar absenta lor pertubari hepatice sau biliare
2ubstante rezultate prin actiunea florei intestinale normale asupra substantelor neabsorbiteE unele
sunt utile ) e+. vitaminele*, iar altele sunt to+ice )e+. cadaverina, putresceina, indolul, scatolul
etc*-acestea determina mirosul specific fecalelor normaleE in caz de maldigestii, substantele
nedigerate si neabsorbite se inmultesc ceea ce permite dezvoltarea unei flore bacteriene de
putrefactie, ducand la fenomene de flatulenta si meteorism
6antitati mici de mucus sunt normale, dar un e+ces sugereaza o iritatie chimica )produsa de
alimente ca piperul, ardeiul iute* sau iritatii produse de infectii, colite, alergii
6ateva celule epiteliale sunt fiziologice, dar e+cesul lor indica o iritatie
Multe leucocite indica un proces inflamator pe tractul digestiv, fenomen insotit de obicei de o
flora microbiana abundenta
Multe hematii indica o hemoragie pe tractul digestivE hematiile intacte 7indica fisuri anale sau
hemoroizi- scaunul prezinta striuri de sange vizibileE fecale negre )melena* si hematii decolorate,
franjurate indica sangerare pe tractul digestiv superior.
%"
Biochimie II
>ecalele contin intotdeauna o flora microbiana saprofita care nu are aspect patologic, ci, din
contra, ajuta la procesul de digestieE diferenta dintre flora saprofita )normala* si cea patologica se
face prin coprocultura ) analiza bacteriologica*
Apa eliminata prin fecale ajunge la "##-!## gMziE e+cesul de apa este insotit de cresterea frecventei
scaunelor )diaree*E cantitatea mica de apa determina rarirea scaunelor ) constipatie*E diareea poate
fi produsa de infectii cu germeni ce produc fermentatii sau procese de putrefactie, alergii produse
de unele alimente, into+icatii, cu ciuperci, de e+, lipsa unor enzime sau acizi biliari. 6onstipatia
poate fi determinata de o alterare a tranzitului intestinal de origine neurologica, iatrogena sau
hormonala.
;lementele obligatoriu patologice sunt: oua de paraziti, uneori paraziti vii, prezenta protozoarelor
sub forma de oochisti, trofozoiti sau chisti.
Apect#$ feca$e$or poate da informatii impotante diagnostice. In mod normal se prezinta sub forma
unei mase semiconsistente de culoare maronie, forma cilindrica. Au un pH slab alcalin, uneori neutru,
miros neplacut, specific. Aceste proprietati se pot modifica:
Miro#$ 7 prezenta unei flore de putrefactie da un miros putrid fecalelor, fenomen insotit de
diaree si inchiderea la culoare a fecalelorE in cazul diareei de fermentatie mirosul devine acidE
uneori mirosul este dat de unele alimente.
C#$oarea 7 incolore in caz de icter mecanicE daca s-au fact analize cu sulfat de bariu, se pot
colora in alb ) nepatologic*E galben-verzui 7 tranzit intesinal crescut, diareeE negru-brun 7 proces
de putrefactie, hemoragie in tractul superior ) ulcer, cancer etc.*E sangerarea nu determina
neaparat inchiderea culorii 7 trebuie efectuata reactia AddlerE carbunele poate determina
inchiderea culoriiE striurile vizibile de sange indica o hemoragie determinata de hemoroizi sau de
fisurile analeE culoarea se poate schimba si din cauza unor medicamente ) e+. carminul determina
o coloratie roz *
pH-ul devine acid in procesele de fermentatie, apar iritatii in jurul anusului
co%ite%ta 7 scade la diareeE scaunele mucoide pot masca o constipatie.
A%a$iza &ioc!i"ica a fecalelor este destul de rar folosita, uneori este, totusi necesara:
reactia Add$er pune in evidenta sangele provenit din tractul superior, nu si cel produs de
hemoroizi, fisuri anale
preze%ta terco&i$i%ei e+clude blocarea totala a canalului coledoc
preze%ta &i$ir#&i%ei deficienta in transformarea ei in stercobilina
e*ce#$ de :rai"i lipsa acizilor biliari
preze%ta e%zi"e$or di:eti4e buna functionare a pancreasuluiE lipsa lor 7 insuficienta
pancreatica
$ipa $actazei intoleranta la lactoza insotita de balonari si diaree.
E*a"e%#$ "icrocopic se efectueaza pentru a depista unele parazitoze si pentru a determina modul de
functionare a sistemului de aditie si de absorbtieE recoltarea trebuie facuta foarte riguros.
Reco$tarea feca$e$or
'. pe%tr# e*a"e%#$ &acterio$o:ic / coproc#$t#ra) fecalele se recolteaza cu o lopatica direct din
anus pentru a nu fi contaminata proba, in vase sterile
3. pe%tr# e*a"e%#$ parazito$o:ic nu e+ista restrictii deosebiteE recipientele sa fie din materiale
neaderente ) de e+. cutii de medicamente din plastic, bine spalate*
5. pe%tr# reactia Add$er se folosesc vase in care n-a fost niciodata sange, chiar daca au fost
spalateE se recomanda un regim lacto-vegetarian incepand cu %-! zile inainte de recoltareE este
strict interzis consumul carnii insuficient gatite ) friptura in sange* sau a altor alimente care contin
sange ) sangerete*E sunt interzise medicamentele cu continut de >e.
6. pe%tr# e*a"e%#$ de di:etie trebuie asigurat un regim care sa contina toate elementele
nutritive ) carne, amidon, grasimi, proteine* si usor digerabile. 2e recomanda a se consuma ! zile
inainte de recolta regimul 2chmidt- 2trassburger. Inainte de primul pranz se administreaza
bolnavului #,0 g carmin sau " g carbune. 2e va duce la laborator prima proba de fecale eliminata
dupa fecalele colorate in roz, respectiv in negru.
%%
Biochimie II
Cap. C BIOCHIMIA LAPTELUI
5aptele de mama este secretia glandelor mamare ale femeilor lauze si este alimentul ideal pentru nou-
nascut si pentru sugarul in primele $-& luni de viata. 2uperioritatea lui fata de alimentatia artificiala consta
in faptul ca este perfect adaptat posibilitatilor de digestie si asimilare a sugarului, fiind un aliment cu o
mare valoare biologica, ce contine enzime, anticorpi, vitamine, saruri minerale, oligoelemente s.a .
substante necesare dezvoltarii organismului acestuia.
Ca$itati$e $ape$#i "ater% :
asigura o ratie echilibrata in principii nutritive necesare unei cresteri somatice si cerebrale
echilibrateE sugarii alimentati cu lapte matern sunt foarte rar prea slabi sau prea grasi, deoarece
cantitatea de lapte matern este reglata naturalE
protectie antiinfectioasa si antialergica realizata prin anticorpii din laptele matern care ajung in
organismul sugarului protejandu-l pana la maturizarea propriului sistem imunE
adaptarea la nevoile sugarului consta in reglarea naturala a compozitiei laptelui in functie de
necesitatile sugarului, pe masura ce acesta cresteE
consolidarea legaturilor afective intre mama si copil se realizeaza prin contactul direct cu corpul
mamei, care-i da copilului senzatia de siguranta necesara dezvoltarii sale afectiveE
implicatiile economice sunt importante, laptele de mama fiind cel mai ieftin aliment.
Secretia $actata are % faze distincte :
!$faza de secretie 7 consta in formarea laptelui in glandele mamare si in alveoleE incepe in prima etapa a
sarcinii sub actiunea progesteronului si a estrogenilor. ,lacenta are un efect inhibitor asupra lactatiei
impiedicand secretia lactata in perioada sarcinii. In momentul nasterii legatura uterului cu placenta se
rupe si porneste secretia lactata propriu-zisa. <n alt factor declansator al lactatiei este suptul, care
stimuleaza secretia de prolactina care mentine activa secretia glandei mamare.
"$faza de ejectie 7 laptele alveolar este aruncat in canalele galactofore , apoi in cisterne, unde va sta la
dispozitia sugarului. ;jectia are loc sub influenta ocitocinei, hormon eliberat prin refle+ neurohormonal
cat si prin refle+ conditionat.
I%!i&area ecretiei de $apte se produce pe baza unor mecanisme care implica sistemul nervos. Hdata
oprita, secretia de lapte revine doar dupa o noua sarcina )nastere*. 5ipsa eliminarii laptelui din glandele
mamare, starile de an+ietate si nervozitate a mamei inhiba secretia lactata.2ecretia lactata impune un efort
suplimentar organismului mamei, de aceea, aceasta trebuie sa se alimenteze mai bine ca de obicei.
2ubalimentarea mamei inhiba, deasemenea, secretia lactata.6onsumarea unei cantitati insuficiente de
lichide , bolile infectioase sau de alta natura, inhiba secretia lactata.
2ubstantele din organismul mamei trec in cel al copilului prin laptele matern, de aceea mamele care
alapteaza trebuie sa se abtina de la a consuma droguri, alcool, nicotina, medicamente sau unele alimente
care pot produce dereglari in organismul copilului ) fasole boabe, varza etc*.
Co"pozitia $apte$#i variaza in functie de individ, momentul zilei, varsta copilului si nu este
constanta nici macar in timpul suptului) la inceput se elimina laptele alveolar, mai concentrat, apoi cel
mai nou format, mai diluat*. In primele zile de la nastere se elimina un produs mai vascos si concentrat,
numit colostru. 5aptele matern contine, in medie: lipide ) !$-! gMl*, glucide )lactoza*, cca. &$-'# gMl si
proteine ) 8 gMl*. 6omparativ, laptele de vaca contine de % ori mai putine glucide, mai putine lipide si de
cca ! ori mai multe proteine.
(intre proteine, aproape W este cazeina ) fosfoproteida*E dupa precipitarea acesteia se obtine
lactoserul care contine ? 7 lactalbumina, lactotransferina, imunoglobuline. 5aptele uman contine toti
aminoacizii esentiali, iar sarurile anorganice au o concentratie de ",0-", gMl. 5aptele de vaca contine de
!-$ ori mai multe saruri, de aceea, poate solicita functia renala imatura a copilului. (in aceasta cauza,daca
se inlocuieste laptele de mama cu lapte de vaca in alimentatia sugarului, acesta trebuie diluat de !-$ ori cu
ceai.
=itaminele sunt in cantitati suficiente in laptele matern, e+ceptie facand vitamina (. 2e stie ca
majoritatea vitaminelor se distrug la fierbere, de aceea, daca se foloseste lapte praf in alimentatia
sugarului, acesta trebuie dizolvat in apa la o temperatura de $#-0#X 6.
%!
Biochimie II
Cap. CI BIOCHIMIA LICHIDULUI LACRIMAR
5acrimile se formeaza in glandele lacrimare situate in partea superioara a orbitei. =olumul lor se
imbogateste cu secretia glandelor conjunctivale. Aparatul lacrimar are o parte secretorie ) glandele
lacrimare* si una e+cretorie )caile lacrimare*.
>luidul lacrimar are 3 f#%ctii :
". asigura nutritia corneii
%. protejeaza corneea impotriva infectiilor si a agentilor e+terni.
Secretia $acri"ara din %$ h este de cca ",!0 ml. ;ste formata din % parti :
ecretia ref$e*a 7 produsa de glanda lacrimara principala, stimulata de iluminarea
retinei. Aceasta secretie dispare in obscuritate prelungitaE
ecretia de &aza 7 este constanta si regulata si este produsa de glandele accesoriiE este
singura secretie care apare si in timpul somnului.
7i$"#$ $acri"ar este format din ! straturi : "* strat profund mucos intim cu epiteliul corneeanE %* strat
intermediar aposE !* strat superficial lipidic format din esteri de colesterol, lecitina, acizi grasi si
fosfolipide. Irosimea acestui strat este variabila in timp. 5a formare, filmul are o grosime de ,'Om si
scade in timp. (aca filmul devine mai subtire de $,0 Om, se produce ruptura sa. >ilmul se reface dupa o
noua clipire. 3uptura se produce in medie in "! secunde, iar in cazuri patologice in mai putin de "# s.
Proprietati$e fizice a$e $ic!id#$#i $acri"ar : temperatura 1 !#-!0X6, indicele de refractie1 apropiat de
cel al corneei, presiunea osmotica corespunde cu a unei solutii de 9a6l 'G, iar conductibilitatea este ca a
unei solutii de 9a6l 8G. 4ensiunea superficiala este %M! din cea a apei.
Co"pozitia c!i"ica a $ic!id#$#i $acri"ar:

8,%G apa, restul substanta uscata ) %M! substante anorganice si "M! substante organice*E

2ubstante anorganice : 9a
/
- "$&mmolM5, :
/
- "$,8 mmolM5, cloruri 7 "!0,0 mmolM5, carbonati
acizi 7 %& mmolM5, fosfati 7 %,0m;gMl

pH-ul 1 ',!-',E creste in acneea rozacee pana la , iar la diabetici scadeE

substante organice neproteice: glucoza 7 #,&0gM5, ureea 7 #,! gM5, acid citric, vitamina 6, lipide,
histamina) apare in cantitati mari in alergii*

fractiuni proteice: prealbumina )!#G*, @- globuline ) $ 7 G*, K- globuline )$#G*, lizozim )!#G*.
5izozimul are rolul de a liza membrana germanilor gram-pozitivi, concentratia sa scade in unele
conjunctivite, avitaminoze, arsuri iritatii.
E*a"e%#$ $ic!id#$#i $acri"ar cuprinde verificarea cantitatii ) test volumetric cu hartia de filtru etc*,
masurarea timpului de rupere a filmului, masurarea pH-ului, e+amen biomicroscopic, e+amenul
permeabilitatii cailor lacrimare. >oarte rar se efectueaza analiza biochimica a lacrimilor.
Pato$o:ia ecretiei $acri"are
Hiperecretia $acri"ara consta in curgerea spontana a lacrimilor din ochi sau prin fosele nazale
)lacrimare*. 5acrimarea poate fi de ! tipuri :
".
prin stagnare 7 cauzata de obstructia cailor lacrimare de origine congenitala, traumatica,
inflamatorie, tumorala
%.
lacrimare paro+istica 7 cauzata de un refle+ e+agerat de natura neurologica
!.
prin hipersecretie 7 conjunctivite, corpi straini in ochi, rinite, sinuzite, manifestari psihice ) ras,
plans, isterie*, unele boli ale sistemului nervos
Hipoecretia $ic!id#$#i $acri"ar / oc!i#$ #cat) 7 simptome: arsuri oculare, fotofobie, dureri la
deschiderea ochilor, senzatie de corp strain in ochi. 6auzele pot fi congenitale sau dobandite
) sindrom Iougerot- 2jongren, Beratoconjunctivita filamentoasa*
.
%$