Fotogrammetrie
Fotogrammetrie
Fotogrammetrie
Facultatea de Geografie
Master: Geomorfologie și Cartografie cu elemente de cadastru
PORTOFOLIU
FOTOGRAMMETRIE
Lucrări fotogrammetrice de procesare a imaginilor
aeriene digitale obținute cu UAV
Student:
Nicoleta MIHAI
Profesori coordonatori:
Prof.univ.dr. Bogdan Andrei MIHAI
Lect. dr. Constantin NISTOR
București
2018
Tema 1
Programarea zborului fotogrammetric
Următoarea etapă constă în completarea unor valori de bază la opțiunile gridului (Fig. 12
Grid Options). Astfel, se competează cele mai importante elemente pentru obținerea unei precizii
foarte bune a fotogrammelor, anume acoperirea în procente a imaginilor și suprapunerea lor:
sidelap 25%, overlap 60% . Se setează, de asemenea, altitudinea zonei analizate (home altitude –
100 m).
De asemenea, pentru o mai bună organizare a zborului putem seta din ce colț să înceapă
să preia imagini senzorul, indicat fiind cel mai departat colț (colțul opus) astfel încât spre finalul
zborului drone să fie cât mai aproape de “casă”.
Fig. 13 Simple
Prin bifarea secțiunii “Internals” se pot vedea punctele de intersecție ale imaginilor
surprinse de camera aeriană în timpul zborului (Fig. 14 Puncte de intersecție). Totodată, în
secțiunea de jos a programului apar diferiți parametri de interes cum ar fi:
Suprafața
Distanța de zbor
Distanța între imagini
Rezoluția
Numărul de imagini obținute
Numărul de linii de zbor
Distanța între linii
Timpul de zbor
Timpul dintre preluarea de imagini
. 14 Puncte de intersecție
Tema 2
Procesarea imaginilor aeriene digitale cu ajutorul aplicației Agisoft
PhotoScan
După etapa de orientare relativă, imaginile apar 3D, fiecare ocupând poziția în care a fost
preluată de către senzorul aeropurtat de aparatul de zbor. Astfel, în Fig. 19 sunt prezentate din
două unghiuri imaginile aliniate.
Etapa următoare constă în crearea unei texturi cu ajutorul funcției ”Build Texture” care
trage de imagine astfel încât să se obțină suprapunerea peste modelul de triangulație (Fig. 25). În
fereastra aferentă funcției se aleg parametri cei mai potriviți pentru un rezultat de calitate. Este
necesar ca după completarea acestora să se bifeze căsuța ”Enable ghosting filter”.
Următoarea funcție ce necesită a fi aplicată în această procedură este ”Tiled Model” care
creează un model al suprafeței (DSM), necesară obținerii ortomosaicului final (Fig. 27).
Pentru completarea acestor parametri, însă, este nevoie de fișierul .pdf ce nu reprezintă
altceva decât un document certificat de calibrare al camerei (Fig. 35) .
Cu ajutorul unor date de interes din acest document se vor completa parametri necesari
pentru ortorectificarea celor două imagini (Fig. 36). Astfel, la modelul camerei se selectează
”Frame camera ”, valoarea distanței focale este de 153.021 mm, iar centrul imaginii în momentul
obținerii acesteia este dat de valorile x și y, care redau punctul principal calibrat – PPA (Fig.
37).
Fig. 36 Parametri necesari ortorectificării imaginii
Când procesul a ajuns la sfârșit s-a ales ”Load results to display” și s-a salvat proiectul.
Ulterior, cu ajutorul butonului ”Open”, s-a deschis modelul numeric al terenului rezultat, ce se
suprapune cu suprafața de acoperire comună a celor două imagini, care ar fi de preferat să fie în
jur de 60% (Fig. 48).
Fig. 48 Modelul numeric al terenului în zona barajului Siriu