Pagini Din Baudelaire

STAMATIAD
PAGINI DIN
BAUDELAIRE
DESENURI - MANUSCRISE - AUTOGRAFE
www.dacoromanica.ro
,NDXI1111(.1111:4Afiz,,q
REGALE
kl5f
araski.aviezde ddi witazle

MAPSTATEASAREGRE CAROLII
pia
&battle :legate
Aenhyt imartraPea, &Mote

atop Azt4fice cipyyza,thva
adtapii ',omit/245W
SO.EC
C.
4. Bocunqn
www.dacoromanica.ro
PAGINI DIN BAUDELAIRE
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
Poente
DIN TRAMBITE DE AUR
Opera premiata de Soc. Scriit. Romani 1931
MARGARITARE NEGRE
Poente
PE DRUMUL DAMASCULUI Poeme religioas e

Opera premiata de Ministerul Arte lor 1923
i de Academia Rontcina 1924
Pagini alese
POEZII
Opera premiata de Academia Rontana 1926
CETATEA CU PORTILE
Parabola
INCHISE

CATIVA SCRIITORI
Note critice
Cartea
Rornaneascil
Editia IV
Cartes
Romaneasca
Editla II
Cartea
Romineascli
Editia II
Casa $coalelor
Cultura
Rom&neasca
Editia II
Biblioteca
Semanatorul
Arad
Biblioteca
Piesa intr'un act Teatru
de Miline
Editia V
Biblioteca
Universalii
Traducere
Editia III
GogaPeticaSavescuMae terlinck
FEMEILE CIUDATE
In colaborare cu C. Mule(
POEMELE IN PROZA ALE
LUI CH. BAUDELAIRE
SUFLETUL LUI BAUDELAIRE Culegere

Cugetari si paradoxe
si traducere
CICLUL MORTEI DE
M. MAETERLINCK
Traducere
InteriorOaspetele nepoftitOrbii
Traducere
CATRENELE LUI
Traducere
OMAR KHAYYAM
Cu o notitd introductiva, note 6i Uhnuriri
7'raducere
DIN POEZIILE LUI LI PO
Revista lunara
SALONUL LITERAR
Mart 1925Mai 1926
VOR APAREA
PEISAGII SENTIMENTALE
POEZIA CHINEZA.
Editia II
Cultura
LUI 0. WILDE
Salonul Literar
Arad
Cultura
Nationala
Poente
Antologie
www.dacoromanica.ro
Romaneasca
Editia II
Cartes
Romfineascil
Socec
Arad
PAGINI DIN
BAUDELAIRE
CUGETARI SI IMPRESII
POEME IN PROZA
TRADUCERE DE
AL. T. STAMATIAD
DESENURI
- MANUSCRISE - AUTOGRAFE
.W3
EDITURA ADEVERUL- S. A. - BUCURESTI
www.dacoromanica.ro
POEME IN PROZA
www.dacoromanica.ro
4'
Si
<
I'
fay
;."
;.4
<
4ir
S.
-5,P
414!"
,!
BAUD E L A I B E Autoportret
www.dacoromanica.ro
LUI ARSENE HOUSSAVE
Scuznpul meu antic, i(i trimet o mica lu-
crare despre care nu s'ar putea spunedeceit seiveirind o nedreptate

ca n'are nici
coacha nici cap, fiindea, dimpotriva, e in
acelcq timp cap si coada, alternativ i reciproc. Gandege-te, to rog, ce nzinunat prilej
ne of era aceastii combinatie, fie, mie qi cititoridui.Putem sa intrerupem unde voim,
eu reveria nzea, to manuscrisul, cititorul
lectura sa; cad vointa Indaratnica a acestuia eu n'o leg de-o intriga nesfdrfita fi factice. Smulge o. vertebra, fi cele cloud bucilti
7
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
ale acestei intortochiate fantazii se vor uni

faro greutate. Ciopartege-o in nenumarate
fragmente, $i vei vedea ca fiecare poate sa
treleascei a parte. In speranta ca unele din
aceste creimpee vor fi destul de vii ca sei-ti
places fi sei to distreze, indrasnesc sei-ti dedic farpele intreg.
o mica spovedanie. Reisfoind,
pentru a douazecea oars cel putin, faimosul Gaspard de la Nuit al lui Alogsius Bertrand mi-a venit ideea sei incerc ceva analog, $i s aplic la descrierea vietei moderne.
sau mai de grab'd a unei vie(i moderne $i
abstracte, procedeul pe care el it aplicasc
la descrierea vie(ei din trecut, de un pitoresc a$a de straniu.
Cine e acela dintre not care sel nu fi visat,
in zilele sale de ambi(ie, minunea unei proze poetice $i muzicale care s traduces mi$carile lirice ale sufletului, ondularile reveriei, fi treseiririle congiintei?
acest ideal obsedant nage mai ales din
frecventarea marilor ora$e $i din incruci$a-
rea numeroaselor for raporturi. Tu insuri,

scumpul meu amic, n'ai incercat sei traduci
printr'un cantee strigatul strident al Geamgiului, $i sd exprimi printr'o proza lirica
8
www.dacoromanica.ro
Coate dezolantele sugestii pe care acest

strigat le trimete pond sus la mansardeP
Dar, ca sei spun adevdrul, in tem ca ge-
lozia nu mi-a fost cu noroc. Indata ce
m'am apucat de lucru, mi-am dat sama nu

numai ca reimaneam foarte departe de misteriosul fi de streilucitorul ineu model, dar
ca f &earn ceva (data aceasta se poate

numi ceva) cu totul diferit, intomplare de
care oricare altul afarei de mine s'ar fi
mandril fareendoialei, dar care nu poate deceit sa umileasca adOnc un.spirit care privege ca cea mai mare onoare a poetului su
Indeplineascei intocmai ceea-ce fi-a proms
sei facei.
Cu dragoste
C. B.
www.dacoromanica.ro
LUI
OVID DENSUSIANU
INCHIN
ACESTE PAGINI
A. T. S.
1912
www.dacoromanica.ro
Portul
Nu-i nici un loc mai incantator pentru
un suflet obosit de sbuciumul vielei dead
un port. Nemilrginirea cerului, arhitectura
nestatornica a norilor, coloarea schimbiltoare a mgrei, schinteierea farurilor, toate
sunt ca o prismrt minunat de potrivita srt
'ncante ochii fthit sit-i oboseascil vreodata.
Forme le svelte ale corabiilor, cu atiltea
i-atatea panze i catarge, pe care micarea
valurilor le leagrina armonios, pardi sunt

frtcute intr'adins srt 'ntrelie 'n suflet dorul
ritmului
frumosului. Si, afarit de acea13
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
sta, mai e un fel de placere misterioasa i

aristocratica pentru cel ce nu mai are nici
curiozitate nici ambitie, sa contemple, intins pe terasil, sau rezemat de marginea digului, tot sbuciumul acelor care pleadi i-a1
acelor care se intorc, al acelor care an incht
puterea de a voi, dorul de a ciiIiitori sau de
a se imboga' ti.
14
www.dacoromanica.ro
Oriunde, oriunde...
Viata aceasta e un spital in care fiecare
bolnav e chinuit de dorul srt-i schimbe patul. Unul ar vrea sa sufere Tanga sobs,
altul crede ca s'ar inskltoi Tanga fereastril.
Eu unul cred ca m'a simti bine tocmai

acolo unde nu sunt, i despre acest lucru
stau venic de vorbil cu sufletul meu.
Spune-mi, suflete, siirmane suflet imbiltranit, ce-ai zice dac'am locui in Lisabona? Acolo fiind cald, to vei rasfata la
soare ca o .,opilrlii. Orawl e pe tilrmul mil15
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAll
rei; se spune ca-i zidit in marmura si ca po-
porul uraste inteatata vegetatia, incrit

smulge tati copacii. Iata un peisaj dupa
gustul tau; un peisaj alciituit din lumina

si din piatril, si din apil ca sa le oglindeasca!".
Sufletul meu nu raspunse.

Fiindca iubesti atat de mull linistea
totusi iti place sa privesti viala, vrei sa ne
ducem si sa rilmanem in Olanda, acest pamant al fagilduintei? Poate ca-ti va prii
aceasta Zara a ciirei imagine ai admirat-o
de-atatea on in muzee. Dar ce-ai zice de
Rotterdam, to care iubesti padurile de catarge si corabiile legate de stalpii caselor?".
Sufletul meu tacu.
Poate ti-ar surade mai mult Batavia ?

Acolo vom gasi spiritul Europei unit cu
frumusetea tropicala".
Sa fi murit sufletul
Nici un cuvant.
meu?
Ai ajuns oare in asa hal de amortire incat sa nu-ti mai placa nimic alt ceva decal
durerea in care traesti? Daca e asa, sa fu-
gim spre tarile asemanatoare mortei.
Ne-am inteles, sarmane suflet! Sa fugim

spre Torneo. Sri fugim si mai departe, spre
16
www.dacoromanica.ro
cel mai departat farm al marei Baltice; si

dacii s'o putea, si mai departe Inca; sa ne
asezrun la Pol. Acolo soarele abia dad' atinge pamantul, si Inceata trecere de la lumina la noapte omoard varietatea i milreste monotonia, aceasta soil a neantului.
Acolo, ne vom putea cufunda luni de zile in
intuneric, in vreme ce aurorile boreale ne

vor mangaia, din cand in Cand, cu jerbele
reflexele unui foc de artificiu
for roze,
al Infernului!".
Insfarsit, sufletul meu isbucni i-mi
strigA ca un sfatuitor cuminte: Oriunde !
oriunde! numai sa fugim din aceasta
lume!".
17
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
Geamgiul
Sunt unele firi visatoare, improprii pentiu orice actiune si care, cu toate acestea,
sub imboldul unei puteri misterioase 1 ne-
cunoscute, sunt in stare uneori sil silvarseasca fapte cu o iuteala de care ele insesi
nu s'ar fi crezut capabile.
Astfel se intarnpla ca tocmai acei oameni care se 'nvartesc ceasuri intregi in ju-
rul casei for si nu 'ndraznesc sa intre de

teams ca poate ii asteapta vre-o veste rea,
sau acei care sunt in stare sa pilstreze mai
multe zile o scrisoare faro s'o deschidil, sau
18
www.dacoromanica.ro
insfarsit acei cari nu se hotarrtsc decal dupes

case luni sa 'nceapa ceea-ce ar fi trebuit sh
fie 'ndeplinit de mai bine de un an, cateodata, impinsi de o putere de neinvins, sit"-
varsesc fapte cu repeziciunea unei sageti

scripata din arc. Mora
si medicii, care
se lauda ca stiu totul, nu pot Ali explice
cum niste oameni indolenti i visitori si
care nu sunt in stare sa 'ndeplineasca lucrurile cele mai simple i mai trebuincioase, in anumite clipe au atata curaj incest sdviiresc faptele cele mai absurde *i mai primejdioase.
Unul din prietenii inei, cel mai panic

visitor din cati mi-a fost dat sa 'ntalnesc
vreodatrt, intr'o zi a dat foe unei paduri,
pentru ca si vada, spunea dansul, data 'nteadevilr focul se va 'ntinde tot asa de repede dupes cum se spune de obicei. De zece
on in fir, incercarea nu izbuti; a unsprezecea alit insa, ea intrecu toate asteptgrile.

aprins ligara langii un bitUn altul
toi cu benzines, ca sei arida ce se va intehnpla, ca salt incerce ursita, ca srt cunoascii
frigurile groazei, ca s5-si omoare iimpul,
ca sa se distreze.
Insfarsit un altul, sfios din tale-afaril,

19
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
atilt de sfios ca pleca privirea chiar in Lila

barbatilor, at5t de sfios ca trebuea sii se'nvinga pe sine ca sa intre intro cafenea,
odata a siirit de gatul unui batran care trecea pe langa dansul i 1-a imbriltiat cu 'nflactirare in fata multimei imrnarmurite.
De multe on am cazut i eu prada acestor crize i avanturi ciudate, care ma
fac sa cred ca nite Demoni se furieazil in

not i ne silesc sa 'ndeplinim dorintele for
cele mai nesocotite.
Intr'o dimineata m'am sculat trist i
obosit, dar cu o dorinta ne 'nfranta de-a

savari o fapta mare, neobinuitii,
i,
deschisei fereastra.
Cea dint5i fiintil pe care o zarii in stra-
dil fu un geamgiu, al carui strigat ascutit

i suparator patrundea pana la mine prin
atmosfera grea i murdara a oraului. La
vederea lui m'a cuprins o urii ne'mpacatii,
urtt pe care mi-ar fi cu neputintil sii v'o
explic.
I-lei, geamgiule, hei!", it strigai eu,
vino sus". In aceea clipa, tresarind de

bucurie, ma gandeam ca odaia mea fiind
la al aselea etaj i totodatil scara fiind
foarte stramtil, geamgiul de-abia va putea
20
www.dacoromanica.ro
sa urce atatea trepte si mai mult ca sigur

ca -$i va sparge geamurile de vre-un colt
al scarei.
Insfarsit, iata-1 ajuns in odaia mea: numai decat incepui sa cercetez cu de-amanuntul toate geamurile i dupa ce ispravii,
ii zisei: Cum? dumneata n'ai geamuri
colorate? geamuri roze, rosii, albastre, geamuri magice? Nerusinatule! i indraznesti

sa vinzi prin mahalalele sarace, filra sa ai
macar geamuri prin care privind sa ni se

para viata frumoasa!". 5i-1 imbrancii pe
geamgiul era cat pe-aci sa vie
seal*
deaberbeleacul si cobori bombanind.
Intrai repede in odaie i punand mina

pe un ghiveci cu flori, ieii in balcon; peste
cateva clipe omul aratandu-se iart$i, lasai
uor sa cads greutatea mea drept pe
marfa geamgiului. Ghiveciul II izbi cu atata putere incat 11 rasturna la piimant:

Coate geamurile se sparseril filcand un sgo-
inot tot asa de rasunator ca .i un palat de

cristal sfaramat de trasnet.
5i, nebun de bucurie, ii strigai de sus:
Altildatii sa ai geamuri prin care privind sii ni se parr' viata frumoasil!".
21
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
Str einul
Streinule, pe cine iubesti mai mult, raspunde-mi: pe tatal, pe mama, pe sora satt
pe fratele tau?
N'am nici tata, nici mama, nici sorii,
nici frate.
Atunci, poate-ti iubesti prietenii?
Rostesti un cuvant al carui inteles

mi-a ramas pang astazi necunoscut.
Fara 'ndoiala, atunci iti iubesti Cara?
Nici n'am auzit de ea.
Poate iubesti frumusejea?
99
www.dacoromanica.ro
A iubi-o cu dragil inima, dac'ar fi

nemuritoare.
Poate aurul?
II urAsc precum to uric ti pe Duninezeu.
Ei bine, atunci ce iubeti, streinule

ciudat?
Imi plat norii... norii care pribegesc

pe cer... minunatii nori!
.40
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAI)
Multimea
Nu e slat oriicui sii se cufunde in multime: a intelege multimea e o artA; i singur numai acela poate sa se 'nfriiteascil cu
ea, in paguba neamului omenesc, caruia
in leagAn ursitoarele i-au sorocit: darul

travestirei i-al matei, ura impotriva aceleia* locuinte i patima cilliitoriilor.
Mu ltime, singuriltate: cuvinte pe care

poetul mare i fecund le poate inlocui unul
prin altul. Cine nu tie sa dea viatA singu-
rtitAtei, nu stie nici s'a fie singur intr'o
multime grill:pita.
24
www.dacoromanica.ro
Poetul se bucurii de-acest dar neasemuit, ca poate dupa placul lui sa fie cand
el, cand altul. Ca si acele suflete riltacitoare
care cauta un corp, el se 'ntrupeazii, on
de cite on urea, in fiinta fiecaruia. Pentru

el singur, totul e cu putinta; si dacii unele
iucruri par ca-i sunt protivnice, inseamnii
ca pentru dansul n'au nici un pret.
Acel ce se plimbrt de obicei singur si
ganditor isi creeaza q belie neobisnuith
din aceastii infralire obsteasca. Acel ce
poate sa se-amestece usor cu multimea va
simti bucurii ametitoare, pe care egoistul
lenesul, unul inchis ca un cufar, celalalt ca
o carapace, nu le vor cunoaste niciodatrt.
El imbratiseazil, ca si cum ar fi ale sale.
toate 'ndeletnicirile, toate bucuriile i toate
nefericirile pe care intamplarea i le scoate
in cale.
Ceea-ce oamenii numesc iubire e cu
mull mai prejos, mai milr,ginit si mai neinsemnat, fates de-aceasta bucurie nespusii,
de-aceasta sfantii pogorire a sufletului care.
se dii intreg
poezie $i bunatate nepreNiizutului ce se iveste, necunoscutului care
trece.
E bine sa le adUci aminte cateodata fe25
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
ricitilor din aceasla lume, i aceasta numai ca s le umilesti o clips trufia lor nemarginitA, ca sunt fericiri mai presus, mai
mari si mai alese decal ale lor. Intemeetorii de colonii, apostolii popoarelor, misio-
narii exilati la marginile lumei, cunosc

fara 'ndoiala ceva din aceste bucurii tainice si-ametitoare; si, in sanul marei familii creata prin geniul lor, desigur ca Ire-,
bue sa surada cateodatil cand se stiu plansi
pentru soarta lor atat de furtunoasil

pentru viata lor atat de cumpatatg.
26
www.dacoromanica.ro
si
Am si ajuns !
De sute de on soarele se ridicase pe cer,
stralucitor sau posomorit, din campul nemarginit at mArei ale cArei margini ai iluzia ca le ziiresti; de sute de on soarele se
culcase, schinteietor sau posomorit,
rat in plinzele nesfarite ale serei. De sute
de zile pluteam intre cer i apil, de sute de
nopti numai stelele ne lineau tovgrasie. si
fiecare dintre calatori gemea i murmura.
Ai fi zis c'apropierea pamantului ii ingro-
zea ca teama de moarte. Gaud oare",

spuneau dfinii, vom putea s dormim ne27
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
sguduiti i neturburati de valurile i van-
turile nemirginitei marl? Cand oare ne
vom putea odihni intr'un jet nemi .'cat, ca

de piatra?".
Erau unii care se gandeau la diminul

lor, la femeile for necredincioase i ursuze,
la copiii for nebunatici i svapaiati. Toti

ateptau cu atata nerabdare, cu atata suferintg, ivirea uscatului, care era inca depar-
te, incat, data ajuni, sunt sigur c'ar fi

mancat iarbil cu mai multi pofta decrtt
vitele.
Insfarit tarmurile se zarira; i vgzurilim,
apropiindu-ne, di era o tara bogata, indintatoare. Simfonia vietei aici ii desfilura notele in acorduri uoare, stinse 1 tremuratoare, iar de pe coastele acestei tart,
piing de gradini i piiuni, venea
pana
la not
un adormitor parfum de flori $i
de fructe.
i'ndata toti se'nveselirA, certurile fury
uitate, duelurile hotilrite in ajun terse din
minte, patimile sugrumate, i toll se simlira ca nite frati.
Numai eu singur eram trist, ne'nchipuit
de trist. Asemenea unui preot caruia i s'ar
fi luat harul, nu puteam, f5rA o sfaietoare
28
www.dacoromanica.ro
amaraciune, sa ma despart de-aceasta

mare atat de inspaimantatoare i totusi a-
tat de ispititoare, de-aceasta mare vesnic

aceeas si totusi cu sute de mii de fete, i
care prin sbuciumul ei, prin urletele ei, prin

valurile ei uriase, prin privelistile ei incantatoare, prin mlildierile si cantecele ei, pa-
rea eh oglindeste luptele, agonia i extazul celor care au trait, care trrtesc si care
vor trai!
Si luandu-mi ramas bun dela aceasta neasemuita frumusete, ma sinfleam sdrobit
de moarte; si WA de ce, atunci cand tovarasii mei zisera: Insfarsit!", eu nu putui
sa strig decat ; Am i ajuns?".
Si cu toate acestea era pamantul, pamanful cu sgomotele lui, cu pasiunile lui,
cu mangaierile lui, cu sarbiltorile lui; era
o Cara bogatii si'ncantatoare, plina de fagaduinti, care ne'nvaluia intr'un tainic parfum de trandafiri si de most, si'n care simfonia vielei 4 i desfasura notele in acorduri usoare ca o mangaiere.
2J
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
Idealul
Am cunoscut o femee pe care o theme
Benedicta, care raspandea farmec in jurul
ei, $i 'n ai 01'6 ochi stralucea dorinla marirei, frumusetei, gloriei si-a tot ce to face
sa crezi in nemurire.
Dar aceasta copila era prea frumoasil ca
sa-i fie dat sa traeasca; asa ca muri cateva
zile dupa ce-am cunoscut-o, 1 chiar eu am
ingropat-o, intr'o zi cand primavara isi raspandea parfumul 'Ana si prin cimitire. Eu
am ingropat-o, inchisa bine intr'un sicriu
30
www.dacoromanica.ro
PAG1NI DIN BAUDELAIRE
de lemn mirositor i trainic ca i ladilele

din India.
Si cum priveain tinta locul in care era
ascunsa comoara mea, vAzui deodata o
mica fiinta care semana intr'un chip straniu cu moarta, i care, calciind cu picioarele
pamantul proaspat, cu-o violenta isteridi

i ciudata, spunea raziind: Eu sunt, adevarata Benedicta! Sunt o mare ticaloasa! Si
ca pedeapsa pentru nebunia i orbirea ta,

ma vei iubi aa cum sunt!".
Insa eu, furios, i-am raspuns: Nu, nu!".
Si ca sa 'ntaresc i mai bine spusele mele,
am biltut in pamant cu piciorul aa de
tare, luck mi s'a 'nfundat 'Ana la ge-
nunchi in mormantul proaspat, i 'n tocmai ca un lup prins in lat, am ramas c'un
picior, poate pentru totdeauna, in groapa
Ideal ului.
31
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
Ceasornicul
Chinezii tiu cite ceasuri sunt privind
in ochii pisicilor.
Intr'o zi un misionar, plimbandu-se prin
imprejurimile Nankinului, baga de sama

ca
uitat ceasornicul acasil i'ntrebil pe
un baela cate ceasuri sunt.
trengarul din Imperiul ceresc se codi o
clips; apoi, rasgandindu-se, ii raspunse :
Am sa-ti spun indata". Nu trecu mult si
copilul reapiiru, tinand in brale un motan
mare, pe care privindu-1
dupil cum se
spune
drept in lumina ochilor, rilspunse

32
www.dacoromanica.ro
PAGINI DIN BAUDELAII1E
numai decat: Sunt dourtsprezece ceasuri

faro un siert". Inteadevar asa era.
Tot asa mi se'ntamplii si mie, dacil m'apropii de frumoasa inea Felina
al carei nume e asa de potrivit i care totodata e
podoaba sexului ei, mandria inimei mete

i parfumul spiritului meu
fie Cu e
noapte, fie Ca e ziva, in plina lumina sau iii
intuneric de nepatruns, in adancul ochilor
ei incantatori vad totdeauna ora deslusit,

totdeauna aceeas, o ora vasta, solemna, nemarginita ca spatiul, farce subimparliri de
minute si de secunde,
o ora neclintita
care nu e 'nsemnata pe nici un orologiu, i
totusi usoara ca un suspin i repede ca o
aruncatura de ochi.
Si daca vre-un nepoftit ar veni sa ma
turbure tocmai in clipa cand privirea mi
se odihneste pe cadranul acesta mangaietor, dacil vre-un Demon al intamplarei ar
veni s ma 'ntrebe: Ce tot to uiti in ()dill
acestei fiinte, muritor ratacit i netrebnic?
Oare privindu-i poti sa vezi ce ora e?", -i-a ruspunde farce sovaire: Da, vad ce ora
e; e Vesnicia! .
33
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
Visurile
Pe cand se plimba data printeun mare
pare singuratic, ii. zicea: Ce bine i-ar sta
intr'un costum de gala, incarcat i pompos,
intr'o sears frumoasatrepscoborind
tele de marmura ale unui palat cu intinsc
peluze i basinuri! Caci, fari-endoiala, ea
are aerul unei printese".
Mai tarziu, trecand pe-o strada, infra

intr'un magazin de tablouri $i ga.'sind in
tr'un carton o estampa reprezentand un
peisaj tropical, ii zise: Pentru nimIc in
lume n'a vrea sa locuesc cu iubita mea
intr'un palat. In el n'am fi ca la not acasei.
1111i11111.16.111111,
31
www.dacoromanica.ro
5i-apoi, pe zidurile lui incrustate cu our

n'ai putea gasi un singur loc unde sa-i aezi chipul, iar in galeriile-i solemne n'ai
putea afla un singur colt in care sa to simli
cu adevarat bine. Hotarit, in acest peisaj

ar trebui s traesc cu iubita mea".
Si, tot cercetand cu privirea amanuntele
tabloului, 10 zicea: Ce bine ar fi sa am pe
tarmul marei o casuta de lemn, inconjurata de arbori ciudati
stralucitori ale
caror nume le-am uitat..., aerial sa fie plin
de o mireasma imbatatoare, nedeslusita...,
in casula sa pluteascil un puternic parfum
de trandafiri si de most..., mai departe, la
spatele micei noastre gradini, catarge leganate de framantarea valurilor..., iar imprejurul nostru, dincolo de odaia plina
de-o lumina trandafirie, cernuta de storuri,
impodobita cu matasuri not si cu flori minunate, cu scaune rare dintr'un lemn greu
si negricios (pe care ea s'ar odihni atat de
linistita, fumand tutun amestecat cu putin
opium, in timp ce o sclava i-ar face vant

cu evantaliul), i dincolo de veranda, ce
bine ar fi s'aud ciripitul pastirelelor beate
de lumina., si murmurul micilor negrese...
iar noaptea, ce bine ar fi sa-mi tie tovarasie visurilor plangatorul cantec al arborilor
35
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
optitori, al melancolicilor casuarini! Da,

Inteadevar, acesta e decorul pe care-1 cautam. Ce-mi trebue un palat?".
Ieind din magazin, si apucand pe-o
osea care ducea afara din ora, zari un

han curate', iar la una din ferestrele lui
impodobita cu perdele de indiana cadrilata
doua fele zAmbitoare. 5i numai deck ii zise: Mare vagabond trebue sa-mi fie gandul ca s'alerge atat de
departe cand ceea-ce cauta e-atat de aproape de mine. PlAcerea i fericirea le
poi gasi in cel dintai han, in hanul intamplarei, aa de prielnic pentru desfatari. Daca gaseti acolo o odaie bine 1ncalzitA, o masa curata, un prAnz bunicel, un yin
tare, un pat larg cu cearceafuri cam aspre.
dar albe ca zapada,
ce- ti trebue mai
mutt?
5i spre sears, 1ntorcandu-se acasa, la
acea ora, cand gAndurile nu mai sunt innabuite de zgomotele vielei zilnice, ii zi
se: Am avut astazi, in vis, trei locuinle
care mi-au plAcut deopotrivii. Pentru ce sa
ratacesc venic, and sufletul meu calatorete aa de uor? 5i la ce bun sa-li indeplineti visurile, cand e destul sa visezi ca
sa fii fericit?".
36
www.dacoromanica.ro
Batranul saltimbanc
Pretutindeni se rAsfiita, se revarsa, chefuia poporul liber i fgra nici o grip, Era
una din acele sArbiltori pe care saltimbancii, scamatorii, hnblanzitorii de fiare, van zatorii ambulanti, o ateaptii cu nerlibdare
i'n care-i pun nadejdea ca i vor scoate
paguba din cursul anului.
In aceste zile imi pare ca poporul uitrt
totul; nevoile i truda, i ca se aseamAnii cu
copiii. Pentru colari e o zi de vacantil, e

bucuria c'au scapat de coal'a douAzeci si
patru de ore. Pentru oameni e un armistijiu incheiat cu puterile rilufricatoare ale
37
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
vietei, un repaos in incordarea

niversals.
lupta u-
Insusi omul de lume, insusi savantul

scapa cu greu de inrilurirea acestei siirbA-
tori populare. Cat despre mine, ca on ce

adevilrat Parizian, nu pierd niciodata prilejul s tree in revista toate bAriicile care
se rasfatil in aceste zile de silrWtoare si
care, de data aceasta, parcil se 'ntreceau
in miorlilituri, strigiite si zbierete, intr un
amestec de tipete, de pocnituri si de explozii de artificii. Palate le si clownii isi schimo
noseau fetele sbarcite si 'nnegrite de \Int

cu 'ndriisneala cosi de soare, si filceau
spirite
mediantilor siguri de efectele for
si glume de un comic adeviirat si puternic
ca acela al lui Moliere. Luptatorii, mandri
de puterea lor, cu fruntea 'ngustil si cu ca-
pul mic, ca orangutanii, se grozilveau in

tricourile spillate'n ajun pentru reprezentalie. Dilnluitoarele, frumoase ca niste
zane sau ca niste craiese, sareau se'nvarteau in lumina felinarelor care le poleia fustele, filcandu-le sa schinteieze.
Totul nu era decat lumina, praf, tipete,
veselie si sgomot; unii risipeau, alii castigau, si unii si altii deopotrivil de voiosi.
38
www.dacoromanica.ro
Copiii se agatau de rochia mare] sa le

cumpere zaharicale, sau se rugau de tatal
for s5-i is in brate ca srt vada mai bine vreun scamator stralucitor ca un zeu. Si pretutindeni plutia, innabuind toate parfumurile, un miros de fripturrt care era Ca
trtmaia acestei sarbatori.
Departe, la capatul irului de baraci, re
tras de bunavoie
ca i cum ar fi fost uun nenomilit de toate aceste splendori
rocit de saltimbanc, incovoiat, braran, hodorogit, o mina' de om, se sprijinea de iinul din stalpii maghernitei sale; o maghernita mai saracacioasa deck aceea a celui
mai netrebnic salbatic, i'n care dourt mucuri de lumanari de seu, i acelea picurand
i fumegand, parcrt erau prea mult ca s'o
lumineze.
Pretutindeni veselie, catig i desfrau;

pretutindeni siguranta zilei de maine; pre-
tutindeni izbucnirea infriguratil a vielei.
Aid, dimpotriva, saracia cumplitrt, saracia

in zdrente de imparat. Nenorocitul nu ra-
dea, nu plangea, nu juca, nu striga; nu
canta nici un cantec, nici vesel nici jalnic;

nu se ruga de nimeni. Era mut i nemicat.
Soarta lui se 'mplinise.
39
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
Dar ce privire adanca, de neuitat, plimba peste multime i peste lumina felinarelor al caror val trernurator se oprea la ca-
Ilya pai de respingatoarea lui saracie!

111'am simlit straits de gat de mana groaz-
nica a isteriei, jar privirile parca mi-erau

jignite de lacrimile care nu voiau sa curga.
Ce era de facut? La ce bun sa 'ntreb pe
acest nenorocit ce lucru ciudat sau ce minune avea de aratat, in dosul perdelei lui
petecite, in acel intuneric desgustator? La
drept vorbind, nu 'ndrazneam sa -1 intreb:
i chiar dacil pricina sfielei mele v'ar face
sa radeti, va voi miirturisi ca mi-era teama sa nu -1 umilesc. Insfarit, tocmai cand
ma hotarisem sa-i las in treacat cativa gologani pe taraba, nadajduind ca -mi va ghici gandul, un val uria de mullime m'aruncil departe de dansul.
Si 'ntorcandu-mi privirea inapoi
urcautai sa-mi
marit de-aceasta vedenie
analizez durerea neateptata, i-mi zisei:

iata icoana batranului scriitor care a supravietuit generatiei al carei desfatator
stralucit a fost; a batranului poet farrt prieteni, fara familie, farti copii, injosit de sa40
www.dacoromanica.ro
Hick i de nerecunotinta oamenilor, i'n a
ertrui baradi lumea schimbiitoare nu mai

urea sa intre!
B AUDEL Al
II EDeeelt
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATT an
Ferestrele
Cine priveste printr'o fereastra deschisa, niciodata nu vede atatea lucruri ca acel
care priveste printr'o fereastra inchisa. Nimic nu-i mai adanc, mai misterios, mai fer-
mecator, mai posomorit, mai stralucitor,

ca o fereastra luminata de-o candela. Ceea
ce poll vedea la lumina zilei e totdeauna
mai putin atragator decat ceea-ce se petrece in dosul unei ferestre. Indaratul acestui ochi intunecat sau luminos viala traeste, sufera si viseaza.
Departe, peste valurile de acoperisuri, hi
42
www.dacoromanica.ro
o fereastril, am zririt o femee in viIrsta, im-
batranita inainte de vreme, saraca, vesnic lucrand, si care niciodatd nu iesia din
casa. Si privindu-i in fiecare zi
cu luare
aminte
hainele, fiecare gest, fiecare amanunt, am izbutit sa vAd aevea toata via
a acestei femei, sau mai bine zis povestea
vielei ei, pe care uneori mi-o povestesc mie
insumi plangand.
Daci ar fi fost tin biet b5tran, as fi putut s5 vild tot asa de limpede si viala lui.
sSi'n fiecare
seara adorm mandru ca
trilesc i suf5r durerile altora.

Poate imi veli spune: Esti sigur ca povestea acestei vieti e-adeviirat5?". Ce-mi
pas5 care-i adeviirul, ()data ce el m'ajutil
sa trilesc, sa simt ceea-ce sunt, sa simt ca
Wiese?
43
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
Tintasul
dibaci
,
Pe cand trasura strilbiltea pildurea, dansul o opri in apropierea unui tir, spunand
ca i-ar face mare phicere sa traga cateva
aloante ca sa ucidel Timpul. A ucide pe-acest monstru nu-i oare cea mai obinuita,
cea mai de cilpetenie indeletnicire a fiecii5i cliidu hratul cu galanterie scum
ruia?
pei, inciintiitoarei i nesuferitei sale sotii,
acestei misterioase femei careia ii datorea711 atatea phiceri, atatea dureri i poate
chiar o bung parte din geniul srm.
Mai multe gloante se dusera'n want, -u44
www.dacoromanica.ro
nul din ele se infipse chiar in tavan, i

fiindca rApitoarea fiin a radea nebunete,
batandu-i joc de stangacia sotului ski, acesta se 'ntoarse deodatli spre ea i-i zise:
Uitil-te la piipua aceea de jos, la dreapta,
care stil cu nasul in vant i are un aer atat
de milndru. Ei bine, scumpul meu Inger,
lini inchipuese ca esti tu". Si 'nchizand ochii, apasii pe tragaci. Capul pApmei sbura.
Atunci, inclinandu-se in fala scumpei,

incantiltoarei i nesuferitei sale so ii, in
fata inevitabilei i nemiloasei lui Muze, i
sarutilndu-i respectuos mana, adiloga: All!
scumpul meu Inger, ad de mult trebue

s-ti multumesc ca mi-ai dat prilejul sii
fin inderniinatic!".
45
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
Prajitura
Calatoream. Privelistea care se desfaura inaintea ochilor mei era de-o maretie si
de-o frumusete fara seaman. Gandurile

mele plutiau tot asa de usor ca 1 aerul;
ura i dragostea josnica imi apareau tot
asa de departate ca $i norii ce se rostogoleau, in fundul prapastiei, la. picioarele

mele; sufletul imi parea tot asa de vast i
de curat ca si bolta cerului care mrenvaluia; amintirile lucrurilor pamantesti pa-
trundeau in inima mea din ce in ce mai

rar, din ce in ce mai stins, ca dang:Itul do46
www.dacoromanica.ro
potului dela gatul vitelor ce pasteau depar-
te, foarte departe, pe coasta unui munte.

Deasupra micului lac, negru pe cat era de
adanc, trecea din cand in cand umbra unui nor, ca rasfrangerea mantiei unui urias
ce s'ar plimba prin vilzduh. 5i mi-aduc aminte ca acea senzatie solemna.' si neobisn.uita imi umplea inima de-o bucurie ames
tecata cu teama. Intr'un cuvant, ma simteam, gratie frumusetei de care eram inconjurat, impacat cu mine insumi si cu universul; mai mult decat atata, leganat de
visuri si de uitare, as fi fost in stare sa dau
dreplate jurnalelor care sustin ca omul se
naste bun din fire, cand, sdrobit de obosealii, ma oprii sub un copac sa gust ceva
si sa ma odihnesc putin.
N'apucasem bine sa m'asez si sa-mi scot
din buzunar bucata de paine si cutitasul,

cand deodata un sgomot ina facu sa tresar. In fata mea statea un copil zdrenleros,
murdar si ai carui ochi rugatori si totodatil
salbatici, pareau ca musca din bucata mea
de paine. Cu-o voce plangatoare si stinsa
imi zise: Da-mi si mie o bucatica de pilljitura". La auzul acestui cuvant, fara sa
vreau, am inceput sa rad, apoi i-am taiat
OM,
11111IIIIMIIIM=11
47
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
o felie 1 i-o intinsei. Copilul se-apropie incetior de mine cu ochii linty la felia de
paine, o infacil i incepu sa fugil ca i cum
i-ar fi fost frica sil nu i-o iau inapoi.

In aceea clipil insti fu dat peste cap de
un alt copil, ieit ca din piimant, i care semiina aa de bine cu cel dintai c'ai fi jurat
ca-s frati. Se rostogoleau pe jos, luptemdu-
se pentru pretioasa prada, nici unul nevoind s'o impartil pe jumatate cu celiilall.
Prajitura cnitorea din mina in manii,

din buzunar in buzunar in fiecare clipil;
dar vai! micorandu-se mereu, pang camd

insfarit, copiii se oprira ne mai avand pu-
tere sil se lupte, la drept vorbind nici nu

mai aveau pentru ce; bucata de piline pierise, se risipise in fAramituri i se-amestecase cu firele de nisip.
48
www.dacoromanica.ro
Himera
Sub un cer nesfarsit, plumburiu, intr'o
campie intinsa, plina de praf, fAra drumuri, fara iarbii, filra nici un scaete, fara
nici o urzica, Intfilnii mai multi oameni
care mergeau Incovoiati.
Fiecare din ei ducea in spate o enorm5
Himera, tot asa de Brea ca i un sac de
faina sau de carbuni, sau ca echipamentul
unui legionar roman.
Dar dihania monstruoasil nu era o greu-
tate moarta; dimpotriva, ea infasura
strangea omul cu elasticii 1i puternicii sili

49
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
muehi; se acata cu enormele sale ghiare

de pieptul celui incalecat; i capul ei fabulos acoperea fruntea omului, ca 1 una din
acele chivere spaimantatoare cu care ve-
chii rasboinici sperau sa'ngrozeasca pe

dumani.
Intrai in vorba cu unul din ei, intrebandu-1 incotro se due aa incovoiati. Ind raspunse di nu tie nimic nici el, nici ceilalti;
dar desigur ca se due undeva, fiindea sunt
impini ne'ncetat de o forts nevazuta.
i lucru ciudat: nici unul din aceti calatori nu parea infuriat de dihania infioratoare acatata i 'neolacita de gatul i spatele lui; ai fi zis c'o socotia una cu el. Pe
toate aceste fete obosite i 'ntunecate nu
citiai nici o desnadejde; sub cupola apasiitoare a cerului, cu picioarele infundate in
praful unui pamant tot aa de trist ca i
cerul care-i acoperia, ei mergeau cu 'nfatiarea rabdatoare a acelor care sunt osanditi sa spere 'ntotdeauna.
Si cortegiul trecu pe langil mine i seafunda in zare, acolo unde suprafata rotunda a planetei se ascunde curiozitatei
privirei omeneti.
Si timp de cateva minute mil 'ndarjii sa

50
www.dacoromanica.ro
'nteleg acest mister; dar in curand ne'nvinsa Nepasare ma cuprinse, i peste cateva clipe fui atilt de coplesit cum dansii nu
fuseser6 coplesiti de sdrobitoarele for Himere.
r--,773u.-171-4-"-: z
c..5,
'4 a
f
-,---2--,-1-'7J'''' ---14?.
417X
ii. .
t;.1,
(:) 7 ..2!
IS
'. \
s,
.'
,..5:...a.s..*,,2-:::+11:1-
;VW: dr ---
t ,,,g,
-1-1.11.:ACT4-1'...2A,.....Z-^:)..f.1-,-:fi .---,.,...ittlft
A i'DEL A 111E Desen

www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
Odaia fermecata
0 odaie in care totul to indeanmil la reverie, o odaie inteadeviir spirituals, in care
atmosfera calla i 'mbietoare e uor nuantatil in roz i albastru.
In ea, sufletul se cufundii intr'o dulce lenevire, imbillsilmatii de piireri de riiu i de
dorinte.
E ceva de amurg, de albastru
ters i de trandafiriu; un vis de voluptate
in timpul unei eclipse.
Mobile le an forme prelungi i par obosite. Ai crede ca viseazil, ca cunt insufletite
de-o vials somnambulicil, asemenea vege-
=r
52
www.dacoromanica.ro
talelor i mineralelor. Stofele vorbesc o

limba discreta ca i florile, ca i cerul, ca
i soarele asfintind.
Pe ziduri nu-i nici o grozavenie artistica. Fata cu adevaratul vis, fats cu impresia
neanalizata, arta definita, arta pozitiva e

o injurie. Aid, totul e 'n armonie: lumina
e tocmai atat cat trebue i 'ntunericul desf atritor.
0 subtila adiere a parfumului celui mai

ales -- amestecat cu o foarte uoara umezeala
plutete in aceasta atmosfera, in
care spiritul dormitand e leganat de sensalii de sera calda.
In fata ferestrelor i 'n jurul patului,
muselina curge in valuri bogate; se revarsil
in cascade de spuma. Pe acest pat doarme
Idolul, regina viselor. Dar prin ce intamplare se alla aici? Gine a adus-o? Ce putere magica a aezat-o pe-acest tron al reveriei i-al voluptatei? Dar la urma urmei ceml pasa tine a adus-o? cand vad bine ca
ea e, cand o recunosc.
Iata aceti ochi a caror flacara strabate
amurgul. Luminile for atrag, subjuga, ucid
privirea nesocotitului care le-ar contempla. De cite on n'am urmarit, de cite on
53
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAll
n'am privit aceste stele negre care alatil

curiozitatea si admiratiaf
Cilrui demon binevoitor trebue sa-i multumesc ca sunt inconjurat de-atata mister,
de-atata Were parfum? 0 cereasca fericire! ceea-ce not numim de obicei vials,
chiar in clipele ei cele mai rare, n'are nimic asemaniltor cu-aceastil viatil supremil
pe care acum de-abia o cunosc i -o sorb
minuta cu minuta, secunda cu secunda!
De-acum nu mai sunt minute, nu mai

sunt secunde! Timpul a dispArut; acum,
domne.te Eternitatea, o eternitate de desfAta'ri!
Dar o lovitura puternica, grozavil, a riisunat in usii, i'n tocmai ca 'n visele urite,
mi s'a pArut c'am primit o loviturA de sapa
In piept.
Apoi a intrat un Spectru. E un portilrel
care a venit sa ma execute in numele legei;
o netrebnicil tovarilse care a venit sa-mi cobeasca saracie s'adaoge josniciile vielei
ei la durerile vietei mele; sau poate trepildusul dela jurnal sa-mi ceara urmarea foiletonului.
Odaia cereasca, idolul, stilpana visurilor,
Sylphida, cum spunea marele Rene, tot

54
www.dacoromanica.ro
PAGINI DIN BAUM:LAME
farmecul a dispilrut ()data cu lovitura puternica a Spectrului.

Ce grozavie! mi-aduc aminte! Da! aceasta cocioabli, aceasta locuintil de vesnica
inteadevar a mea e. Mobile le

sunt vechi, prafuite, ciuntite; soba faro fla
cari i fara jaratic, manjita de scuipat; ferestrele posomorite, pe praful carora ploaia
si-a lasat urmele; manuscrisele neispravite
si pline de stersiituri; calendarul din perete
cu foile nerupte!
Si acel parfum din alta lume, pe care-I
aspiram cu o voluptate savanta, e inlocuit
cu un miros scarbos de tabac amestecat cu
nu stiu ce mucigai desgustator. Aici, acum
respiri amaraciunea desnadejdei.
In aceasta lume stramta si-atat de apiisatoare, un singur lucru cunoscut imi surade: sticluta cu laudanum, o veche si
groaznica prietena; vai! ca toate prietenele
darnicii si 'n mangaieri si 'n amaraciuni.
0, da! Timpul a reapiirut; Timpul troneazil acum ca un stapanitor; i impreunii
cu acest batriln hidos a revenit intregul silu
cortegiu satanic de Amintiri, de Regrete,
de Spasme, de Visuri si de Nevroze.
Va 'ncredintez ca acum fiecare secunthl
55
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
e grozav de apilsatoare si de chinuitoare,

Eu
si prin tic-tac-ul pendulei spune:
cunt Viata, nesuferita, Viata care nu iartr.
i 'n aceasta viata-omeneasca nu-i decat
o singura CHO care trebue sa ne aduca o
veste bund, vestea cea band care ne infricoseaza pe toti fura sa .tim de ce.
Da! Timpul domneste; si-a reluat brutala stapanire. *i ma 'mpinge ca si cum a
Hi, hii! catarule! Ostefi un animal.
neste-te, sclavule! Traeste, osanditule!".
56
www.dacoromanica.ro
Ochii
Ah! vrei sa 5tii cum am ajuns s to urase? Tie iii va fi fara indoiala mult mai
greu sa 'ntelegi decat mie sa-ti explic; cad
dupa mine e5ti cu adevarat cel mai fruinos exemplu de impermeabilitate" femeulna din elite mi-a fost dat sa 'ntillnesc
vreodatil.
Petrecusem impreunil o zi intreaga si

totu5i mi se parea ca suntem amandoi numai de cateva clipe. Ne fagaduiseram sa
avem acelea5i ganduri, iar inimele noastre
de-acum Mainte sa bata la fel;
un vis
:37
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATI All
destul de banal i care data are vre-o originalitate e ca, visat de toti muritorii, nimeni nu 1-a putut hal pang astazi.
Spre seam, putin cam obosita, ai vrut sii
ne-aezilm la o masa in fata unei cafenele
noua, din coltul unui bulevard. Cafeneaua
stralucea. Lampile risipite pretutindeni, lu
minau peretii albi, orbitori de albi, apele
stralucitoare ale oglinzilor, aurul vergelelor i-al cornielor, tapetele reprezentand
scene de vanatoare: paji ducand caini de
'ant, castelane zambind *oimului incremenit pe umerii lor, nimfe zeite purtand
couri cu fructe i vanat, vre-o 1-lebe on
vre-un Ganyinede intinzand mica amfora
cu biluturi placute; intr'un cuvant toata

istoria si mitologia infatiand scenele cele
mai potrivite ca sa agate pofta de mancare.
Drept in fata noastrii, in mijlocul strazei, statea infipt un om de vre-o patruzeci

de ani, impreuna cu doi copii, pe cel mai
mic 11 linea in brale iar pe celalalt it Linea
de 'liana. Ieisera sa se plimbe 5i sit is pulin aer curat. Cate i trei erau in zdrente ii
priveau spre noua cafenea plini de admiralie, fiecare in felul lui.

Ochii tatalui parca spuneau: Ce frumos
58
www.dacoromanica.ro
e! iti vine sa crezi ca tot aurul din lumea

asta e 'ngramadit intre acesti patru peretr.
Ochii baiatului spuneau: Ce frumos e! ce
frumos e! dar in casa asta nu pot intra de
cat oamenii bogati". Iar ochii micutului
erau atilt de vrajiti incat radeau prosteste.
Cantaretii spun ca o bucurie cat de mica
iti imbuneaza sufletul. Inteadevar cantecul ma 'nveselise. Nu numai ca eram induiosat de cele trei fiinte care ma priveau,
dar ma simteam intru catva rusinat de paharele $i sticlele pline de pe masa noastra,
si-atunci ma uitai spre tine sa vad to ce

zici; ma uitai adanc in ochii tai verzi, atilt
de frumosi 1 atilt de ciudati, cand deoda-
ta mi-ai spus: Dragil, nu poti sa rogi pe

biiiatul care ne serveste sa-i goneasca pe
oamenii astia care casca gura de un sfert
de teas in fata noastra?".
59
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
La unu noaptea
Insfarsit, sunt singur! Nu se mai aude
decat uruitul catorva trasuri intarziate ,i
hodorogite. Timp de cateva ore voi fi linistit chiar dacrt nu voi putea dormi. Insfarsit,
n'am s mai sufilr privind aceleasi chipuri
uricioase, i chiar dac'am sil sufar, are sii
fie numai din pricina mea.
Insfarsit, pot s ma pierd intr'o mare de
intuneric! Dar mai intai, siCncui usa. Imi
pare c'asa sunt mai singur i ca singuratalea a crescut si mai mare.
Groaznicil viata! Groaznic oral! RI ye60
www.dacoromanica.ro
dem ce-am filcut pe ziva de azi: m'am intalnit cu mai multi literati, dintre care unul
m'a 'ntrebat dac'ar putea sts se ducts in Rusia pe uscat (fara'ndoiala credea ca Rusia
e o insults) ; am fost foarte curtenitor cu directorul unui jurnal, care la fiecare intam-
pinare rilspundea: La not in redaclie
sunt grupati toti oamenii cinstiti", ceea-ce,

cu alte cuvinte, insemna ca toate celelalte
jurnale sunt redactate de ni*te arlatani;
am salutat vre-o douazeci de oameni, dintre care pe cincisprezece nici nu-i cunosc;
am dat maim tot de-atatea ori, i farts sa
ma'ngrijesc sa-mi cumptir o pereche de
manui; surprins de-o ploaie torentiala i
totodata ca sa-mi omor timpul, am intrat
la o dantuitoare care, cum ma vazu, ma
rug sa-i desenez un costum de Zcina; am
filcut curte unui director de teatru, care la
plecare mi-a zis:
Ai face poate bine sa
te-adresezi lui Z...; e cel mai prost i totui
cel mai celebru dintre autorii mei; cu el poa
to ai s'o scull la capat. Du-te de-1 vezi, iapoi vom vedea"; m'am laudat (pentru ce
oare?) cu mai multe fapte urite pe care

niciodatil nu le-am facut, i-am tagilduit
mielete altele tot aa de urite pe care
61
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
le-am savarit cu bucurie; am refuzat unui

prieten un servici de nimic i'n schimb am
dat o scrisoare de recomandatie unui mare
caraghios; uf! oare inteadevar s'a sfarit?
Nemultumit de toti i nemultumit de
mine, a vrea cu tot dinadinsul sa ma reculeg i sa ma pierd in linitea i singuratatea
noptei. Suflete ale acelora pe care v'am iubit, suflete ale acelora pe care v'am cantat,
intariti-ma, ajutati-ma, paziti-ma de minciuni; iar tu, Doamne Dumnezeule, ingii-
due-mi sa scriu cateva versuri frumoase

care sa-mi dovedeasca mie insumi ca nu
stint cel din urma dintre oameni, ca nu
sunt mai prejos decat acei pe care ii dispretuesc.
62
www.dacoromanica.ro
PAGINI DIN BAUDELAIBE
Nebunul si statua zeitei Venus

Ce zi Meant:Hoare! !Mare le pare tresare
de viata sub razele soarelui, ca i tinerelea
sub vraja Iubirei.
Extazul ce se Malta de pretutindeni nu
e turburat de nici un sgomot; au adormit

pang i fantanile. Sarbiltoarea care se desfrisoarg aici, e cu totul deosebita de cele omeneti, e o sarbatoare a thcerei.
Ai zice ca o lumina din ce in ce mai pu-
ternicil face sa straluceasca lucrurije din

ce in ce mai orbitor; ca florile apribse se
topesc de dor s se is la intrecere cu azurul
63
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
cerului in energia colorilor, i ca arila, aprinzand miresmele, le face sa se inane

spre soare, in panze de fum.
Totui, in aceastii fericire obteascii, am
zarit o fiintii nenorocitil.
La picioarele unei mar* statue a zeilei
Venus, un bufon, unul din cei ursiti sil des
fateze pe regi and ii chinuete Remuca-
rea sau Plictiseala, imbrilcat intr'un costurn stralucitor i ridicol, i purtand cilciula cu clopolei, se sprijinea cu desnAdejde
de piedestalul statuei, privind cu ochii

plini de lacrimi spre nemuritoarea
Si ochii lui spuneau:
Sunt eel din
urmil i eel mai urgisit dintre oameni, lipsit de iubire i de prietenie, sunt cu mult
mai pre jos deck eel mai neinsemnat ani-
mal. Cu toate acestea i eu sunt niiscut
anteleg i sii simt Frumuselea eternil! Ah!

Zeitil! fie-li mila de tristela i de nebunia
mea!".
Dar ne'nduriltoarea Venus privea in departare cu ochii ei de marmura.
64
www.dacoromanica.ro
Darurile Ursitoarelor
Ursitoarele se-adunasera intr'o zi sa 'mpartil daruri tuturor noilor ntiscuti in cele
din urma dougzeci i patru de ceasuri.
Toate aceste capricioase Surori ale Soartei, toate aceste Marne ciudate ale bucuriei
it -ale durerei erau foarte deosebite: unele
aveau infiltisarea posomoritii i plictisitii,
altele aveau un aer zglobiu i plin de Linere te.
Toti piirintii care cred in Ursitoare venisera, fiecare purtand in brate pe noii for
Miscuti.
65
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
Darurile, Talentele, IntampIarile fericite, erau aezate langa tribunal, intocmai

ca premiile pe catedra, in ziva distribuirei. Ceea-ce insa to surprindea, era ca Darurile nu erau rksplata unei fapte, ci dimpotriva o favoare acordata acelui ce nu
traise Inca, o favoare putand sa hotarasca
soarta i sa devie tot aa de uor izvorul
fericirei ca i al nefericirei lui.
Sarmanele Ursitoare erau foarte ocupate, caci mul(imea solicitatorilor era foar-
te mare. Mai mult deck atata, ele erau
aa de uluite ca i minitrii in zilele de audienta, i cred chiar ca ele se uitau din

cand in cand la ceasornic cu aceea nerabdare cu care judeciltorii
dupes patruateapta ora mesei,
cinci ore de edinta
gandindu-se la familie i la iubitii for pantofi de cases. Daces insui Dumnezeu cate-
data este nedrept, cum vreti sa nu fie i

Ursitoarele?
.Astfel se savarira in acele zile cateva
nerozii pe care le-am socoti stranii, dacii

mai de graba deck caprevederea ar fi
adevarata insuire a Ursitoarepriciul
lor.
Aa de pilda, puterea de-a atrage ca un

66
www.dacoromanica.ro
magnet norocul fu data unicului mostenitor al unei familii foarte bogate, care era
obosit de viata si de tot ce-1 inconjura.
Iubirea de Frumos si Talentul poetic
fury daruite fiului unui sarac, a carui soar
ta neschimbandu-se intru nimic prin aceasta, se simlea tot asa de nefericit ca i
mai 'nainte.
Am uitat sa va spun ca 'mpartirea, in

aceste imprejurari solemne, este Mil apel
.5i ci nici un dar nu poate fi refuzat.
Toate Ursitoarele se sculara, crezandu-si
sarcina indeplinita, caci nu mai ramasese
nici un dar de 'mpartit, cand, un om cum
se cade, un biet negustor, se ridica i repezindii-se la Ursitoarea care era mai a-
proape de dansul o prinse de mfintia usoaril si multicolora, strigandu-i:
Ei,
Pe not ne-ai uitat!
Ursitoareo !
Uite, mai e si micutul men! N'as urea sii fi

venit degeaba''.
Ursitoarea ar fi putut ramanea nedumeritii, caci se ispraviseril toate darurile. Cu
toate acestea si-aduse aminte la timp de-o
lege bine cunoscutil, de legea care dil dreptul Ursitoarelor in asemenea prilejuri
sa mai dea Inca un dar pe deasupra, nu67
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
mai s fie in stare
sa-1 nascoceasca
la
Limp.
Deci buna Ursitoare, raspunse cu o incredere vrednicil de diinsa: Ii daruesc... ii

dAruesc... Darul de -ci placea!".
Dar su placii cum? sa placa...? sa placa

pentru ce?" Intreba cu IndipAtanare micul
negustor, care
faril 'ndoiala
facea
parte din marea mul ime ce nu e 'n stare

s se ridice piing la logica Absurdului.
Pentrucii! pentructi!" raspunse Ursitoarea supAratii, intorcandu-i spatele; si ajungind cortegiul celorlalte tovarrise, le spuse:
Cum vi se pare aceastil mica secatura care
urea sil stie totul, si care dobandind pentru fiul sau darul cel mai mare, mai indrilzneste sa 'ntrebe i sa discute Indiscutabilul?".
68
www.dacoromanica.ro
Imbatati-vi
Trebue sii fii totdeauna beat. E singurul
lucru inteadevilr cuminte. Ca sil nu simli
chinuitoarea povaril a Timpului care-ti
sdrobete urnerii i te'ndoaie la pilmfmt,
trebue sa te'mbeti fruit 'ncetare.
Dar cu ce? Cu yin, cu poezie sau cu iuhire,
dupa cum ji -e firea. Numai si te
mbeti.
i dach vreodata te vei trezi pe treptele

unui palat, in iarba verde a unui ant, sau
in singuratatea posomorlta a odilei tale, Intreabii vantul, valurile, stelele, pasgrile,
69
www.dacoromanica.ro
AL. 1'. STAMATIAD
ceasornicul; intreabil tot ce e treciitor, tot

ce geme, tot ce se rostogolete, tot ce cantil
1 vorbete, Intreabil ce ora e; i vantul, valurile, stelele, pasArile, ceasornicul, Ili vor
rtispunde: E ora sa tembeti! Ca sil nu fii

robul incrituat al Timpului, imbata-te;
imbatii-te filril incetare! Cu yin, cu poezie
sau cu iubire, cu orice
numai sii te'mbeti".
70
www.dacoromanica.ro
Amur gul
Se'ntunecil. 0 linite de vis se last( peste
toate i cuprinde sArmanele suflete obosite
de sbuciumul vielei, iar gilndurile for incetul cu incetul atipesc i'ncep sa se teargii
ca i colorile stinse i-adormitoare ale amurgului.

Cu toate acestea, de sus, din vilrful muntelui, strilbate pi'inA la balconul meu, prin
norii subliri ai serei, un mare sgomot, aldituit din strigAte i urlete, pe care vilzduhul 11 preschimbil intr'o lugubril armonie,
ca aceea a fluxului care urcu sau a furtunei care incepe.
71
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
Cine sunt nefericitii pe care seara nu-i

poate linisti, pentru care sosirea noptei,
ca si pentru bufnite, e ca un semnal al sabatului? AceastA muzica sinistra vine din
ospiciul intunecat de pe varful muntelui;

seara
fumand Si admirAnd repaosul
vAei nesfarsite, plina de case ale cAror ferestre spun: Aid domneste pacea si bucuria!"
imi las gandurile uimite sa pluteased pe-aceasta muzica lugubrA ce imita
armoniile Infernului.
Mi-aduc aminte c'am avut doi prieteni
pe care amurgul ii imbolnAvea. Unul, la apropierea noptei, biltea pe oricine ii iesea
in tale; celalalt, un ambitios snit, devenea, pe masura ce ziva trecea, mai intunecat, mai aspru si mai cicalitor. Intaiul a
murit nebun, neputAnd sA-si recunoascii
soda i copilul; al doilea poarta Intr'insul
turburarea unei boli fArd leac. Noaptea,
care-si turna intunericul in aceste suflete,
pe-al meu 11 invioreazil.
0, noapte! 0, intuneric mangaietor! Tit

esti singura sArbAtoare sfanta a gAndului
meu, to esti pentru mine singurul 'arm al
bucuriei! In nesfarsita singuratate a campiilor, in labirintul de piatrA al orasului,
72
www.dacoromanica.ro
numai lumina stelelor i-a felinarelor

mi-aduce aminte ca'nsfarit pentru cateva
ceasuri sunt liber.
Amurg, cat eti de dulce i de mangaietor! Luminile trandafirii care mai licaresc
Inca la orizont ca i agonia zilei innabuita
de puterea triumfatoare a noptei, stralnci-
rea candelabrelor care arunca pete de un

row Intunecat pe cele din urma straluciri
ale apusului, grelele draperii pe care o
many nevazuta le trage din adancurile Rasaritului, iinita toate sentimentele cele mai
nedesluite care se sbat in sufletul omului
in ceasurile marete ale vielei.
Cateodata semeni cu unul din acele cos-
tume stranii ale unei dantuitoare, prin al

carui val sombru i straveziu intrezareti
colorile terse ale unei rochii stralucitoare,
dupa cum prin intunecatul prezent strabate desfatatorul trecut; iar stelele tremuratoare de our i de argint risipite pe ea,
seamana cu avanturile fantaziei care null
iau sborul decat sub doliul adanc al Noptei.
73
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAll
Mangaierile lunei
Pe cand dormeai in leaganul tau, Luna
care e insusi capriciul
privi prin fereastra zicandu-si: Iatii un copil care-mi
place".
Si'ncetisor, coborindu-se pe scara de
nori, patrunse prin geamuri fara nici un

sgomot. Apoi, se-apleca spre tine cu dragostea caldri de mama i to sarutil cu razele ei. Luminile ochilor li-au rilmas verzi,
iar obrajii li-au ingalbenit ca ceara. Si privind-o staruitor, ochii li s'au marit straniu,
si-atunci ea te-a stems cu atilta putere la
74
www.dacoromanica.ro
piept incat i astazi parca iii vine sa plangi.

Si iata ca cuprinsa de bucurie Luna
umplu toatil odaia intocmai ca o pulbere
fosforica, intocmai ca o otrava lumi-
noasil; i toata aceasta lumina vie gandea

i graia: Venic te va urmari sarutarea
mea. Vei fi frumoasa aa cum te-oi visa
eu. Vei iubi ceea-ce iubesc i pe cei ce mil
iubesc: apa, norii, linitea i noaptea; marea nemarginita i verde; apa fara nici o
forma i, totui, cu nenumarate forme;
locurile pe care nu le vei vedea; amantul
pe care nu-1 vei cunoate; florile ciudate ;
parfumurile care te 'mbata; pisicele care
dormiteaza pe pianuri i care gem ca i femeile, cu-o voce raguitti i dulce!
Si vei fi iubita de amantii mei, adorata

de adoratorii mei. Vei fi regina oamenilor
cu ochii verzi, pe care tot ca i pe tine i-am
strans la piept in imbrilliarile mele nocturne; vei fi regina acelora care iubesc marea, marea nemarginita, tumultuoasa i
verde; apa filra nici o forma i, totui, cu
nenumarate forme; a acelora care iubesc
locurile pe care nu le-au vilzut; femeea pe
care n'au cunoscut-o; vei fi regina acelora
care iubesc florile ciudate ce seamana cu
75
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
cadelnitele unei religii necunoscute; a acelora care iubesc parfumurile ce tulbura vo-
inta; vei fi regina animalelor salbatice i

voluptuoase care sunt emblema nebuniei
for ".
Iata pentru ce, rautacioasa i scumpil

copila rasfillata, am Ingenunchiat la picioarele tale, cautand in Intreaga to fiinta
rasfrangerea temutei Divinitali, a revelatoarei destinului, a prietenei otravitoare a
tuturor lunaticilor.
76
www.dacoromanica.ro
Clipa aleasa
Omul cand e in focul inspirarei poate cA
e nefericit, dar e fericit artistul!

Ard de dorul de-a zugrlivi pe aceea care
mi-a apilrut atat de rar i care a dispilrut
tot aa de repede ca i un peisaj frumos i
de neuitat in urma calatorului cufundat in
noapte. Ce mult a trecut de-atunci de cand
a dispiirut!
Era frumoasil,
mai mult decat frumoasil; era uimitoare. Cand o priveai negrul to izbea, i tot ce-ti inspira era noptatic i adanc. Ochii ei erau douii peteri in
77
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMAT1AD
care schinteia nedeslusit misterul, privirea

ei lumina ca fulgerul : era o explozie in
intunecimi.
AS asemrtna-o cu un soare negru, dacil
s'ar putea inchipui un astru negru raspandind lumina i fericire. Dar ea te facea mai
ales sa te gandeti la lung, care farren-
doiala c'a ales-o prin nestramutata ei inraurire; dar nu luna alba a idilelor, care
seamiina cu o mireasa nepasatoare, ci luna
sinistra si ametitoare, aninata pe bolta
unei nopti furtunoase si leganata puternic
de norii care alearga; nu luna senina i
tainica mangaind somnul oamenilor nevinovati, ci luna smulsii din cer, invinsa i
rrtsvratita, pe care Vrajitoarele thesaliene
o sileau fara mild sii joace pe iarba ingrozitrt!
Sub fruntea ei mica era ascunsa o vointa

nestramutata si un dor nemarginit de
pradrt. Totusi, in josul acestei figuri turbur'atoare, uncle narile infiorate aspirau necunoscutul si imposibilul, izbucnia in ras,
cu o gratie de nespus, o guru mare, roie,
alba si desfatatoare, care te facea sa te
gandesti la minunea unei splendide flori
ce-a inflorit intr'un pamant volcanic.
78
www.dacoromanica.ro
Sunt unele femei pe care ai dori sa Ie'nvingi i sa-ti faci din ele jocul pliicerei, dar
aceasta te robia inteatata incat ai fi dorit

sa te stingi clips cu clips sub privirile ei.
l'
1)
L Al It E 1)
www.dacoromanica.ro
AL. 1'. STAMATIAll
Frumoasa Dorothee
Soarele copleseste orasul cu razele lui
drepte i sagetatoare; nisipul 10 is ochii i
marea sclipeste. Lumea toropita dormiteazil molatic, visand lenevos, i visul acesta e ca un fel de moarte desfatatoare in
care cel care viseaza, pe jumiltate destept,
gustil voluptatea niinicirei lui.
In vremea aceasta Dorothea, puternica

si mandril ca soarele, ratticeste singura pe
stradele pustii, singurA sub nemarginita
bolter de azur, stralucind In bogata lumina
ca o pats neagril si strillucitoare.
80
www.dacoromanica.ro
PAGINI DIN BM:DELUBE
Rataceste, leganandu-si bustul gingas pe

soldurile-i puternice. Rochia-i colantil",
de o matase trandafirie deschisii, contrasteaza puternic cu pielea-i bronzatil si-i infasoara de minune talia lunga, spatele
drept si siinu-i iesit inainte.
Umbrela-i rosie, cernand lumina"; rasfrange pe fata-i sombril un fard stralucitor si aprins ca sangele.
Greutatea bogatului ei par, aproape albastru, ii apleaca pulin pe spate capu-i deheat, dandu-i un aer triumfator si 'n acela
limp plin de reverie. Mari cercei soptesc
in taina la urechile ei micule.
Din cand in cand adierea marei ridica
marginile largei sale rochii, facand sii rasara pulpa-i stralucitoare si superba; si picioru-i
asemanator cu al zeitelor de
marmura pe care Europa le ascunde in
muzeele ei
isi lasa urma pe nisipul subsire. Caci Dorothea e 'ntr'adevar asa de cotheta incat placerea pe care o simte de-a fi
admirata intrece mandria de-a fi desrobita
si, desi nu mai e sclavil, umblii si-acum
filra pantofi.
Euritmic paseste inainte, fericita ca traeste si luminatil de un alb surds marmo81
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
rean, ca si cum ar zrtri departe, in nemArginiri, o oglinda reflectiindu-i mersul si

frumusetea.
In ceasul cilnd si cainii gem sub soarele
dogoritor, ce putere o indeamnrt pe visrttoarea Dorothee stt riltriceasca intruna, frumoasrt si rece ca bronzul?
De ce i-a prtrrtsit crtsula asa de drrtgut
impodobitd i-ale 646 flori si scoarte cumprtrate pe un pre de nimic ii dau infatisa-
rea unui adevArat iatac, in care-i asa de

drag srt se pieptene, srt fumeze, srt se rrtcoreascrt si sii se priveascrt in oglinda marilor ei evantaliuri de pene, in timp ce marea, care bate in tilrm la o sutii de pasi deacolo, tine tovarilsie gandurilor ei nedeslusite ca o prietenrt adevgratrt si mangilietoare, iar cratila de fier
din fundul curtei
in care fierbe mfincarea de crabi cu orez si cu sofran, o tulbura cu mirosul ei
dilitor?
Poate di are vre-o intalnire cu un tanar

ofiter care, de pe depiirtate trtrmuri, a
auzit pe tovariisii lui povestind de fermecrttoarea Dorothee. Negresit 61 ea 11 va
descrie balul dela
ruga, copila naiva,
Opel* si-1 va intreba dacil acolo ar putea
82
www.dacoromanica.ro
PAWN' DIN I3AUDELAIBE
sd se ductt cu picioarele goale, ca la jocurile de Duminicil, uncle chiar biltranele Cafre se'mbata i'nnebunesc de bucurie; i-1
va mai intreba dacil femeile frumoase din
Paris sunt toate mai frumoase deck ea.
Dorothea e admiratii. i rasfkata de 10.
i s'ar simli cu adeviirat fericitit dacii n'ar
fi silita sa stranga ban cu ban ca
rilscumpere surioara, care are unsprezece ani
si totui e implinita, i-atk de frumoasil?
l'a izbuti, frail 'ndoiald, buna Dorothee;
stipanul copilei e prea sgilrcit ca sil pretuiascil alt 1 frumusele deck aceea a banului.
83
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAll
Spovedania artistului
Cat e (le patrunzator sfilritul zilelor de
toainnii! Ali! pittrunzAtor pang la durere !
ciici sunt unele sensatii delicioase al ciiror

vag nu exclude intensitatea,
i nu exist
varf mai asculit decat al Infinitului.
Ce nesfaritil voluptate sali inneci privirea in intensitatea cerului i-a miirei! Sin-
guratate, tilcere, castitate Mit seaman a

azurului! o mica panza tremuriltoare la orizont, atilt de midi i de singuraticil parch
ar fi insiii trista mea viatii: cilntec monoton al valurilor. Toate-aceste lucruri giul84
www.dacoromanica.ro
PAGINI DIN BAUDELAIIII:
desc prin mine sau eu cuget prin ele (cAci

in maretia vis5rei, eul se pierde repede!) ;
ele gandesc, imi zic, dar armonios si pitoresc, fart' subtilitilti, filed silogisme, fart'
deductii.
Totui, aceste ganduri, fie ca izvorasc
din mine, fie ca se desprind din lucruri, devin in curand prea puternice. Voluptatea
prea mare e-o suferinta. Nervii mei prea

incordati nu sunt decat vibratii ascutite si
dureroase.
Si iata: adancimea cerului ma 'nspaimanta, limpezimea lui ma'nnebunete. Li-
nitea marei, monotonia aceluia spectacol, ma revolta... All! oare venic trebue sa
suferi, vesnic sa fugi de frumos? Natura,
vrajitoare Mil. mill, dusmanii pururi biruitoare, uita-ma! .Nu-mi rnai ispiti dorin(ele si mandria! Studiul frumosului e un
duel in care artistul tipa de groazA inainte
de-a fi invins.
85
www.dacoromanica.ro
AL. T. ST,MATIAll
Indemnul la calatorie
Se nice ca e o Cara incantaloare, raiul lui
Dumnezeu, pe care doresc s'o vizitez impreunil cu o veche prietenit Tara ciudata.
i care s'ar putea numi Orientul Occidentului, China Europei, intr'atiita calda i
nestatornica fantazie i-a gasit aci camp
deschis, si 'nteatata a infrumuselat-o cu o
vegetalie bogata i delicatit
Un adevArat rai al lui Dumnezeu, in
care total e frumos, bogat, linitit i cinstit:
in care luxul se 'nfratete cu ordinea: in

care viala este exuberanta si dulce de trait:
86
www.dacoromanica.ro
PAGINI DIN IIAL-DELAIIIE
din care sunt inliiturate neastampiirul i

nepreviizutul; in care fericirea e 'mpletita
cu linitea; in care insdi buciitaria e poeticd, prielnica .i totdeodatd alatiltoare, in
care total iti seamilnd, scumpul men finger.
Cunoti to aceasta infriguratil boald care
tie'acatfi de not in cele mai crlincene mizerii, aceasta nostalgie de-o lard necunos-
cutd, aceasta frilmantare a curiositillei? E

un limit care iii seamilnii, in care totul e
frumos, bogat, linitit .i cinstit; in care
fantazia a clildit i-a impodobit o China
occidentald, in care viMa e dulce de trait,
in care fericirea e 'mpletitd cu linitea. Acolo e bine sil triieti, acolo e bine sa mori!
Da, acolo e bine sa respiri, sa visezi i sit
prelungeti orele prin infinitul sensa(iilor.
Un muzicant a compus Indemnul la vals ;
tine va fi acela care va scrie 'Menu-il la

catalytic, si pe care sil-1 pop oferi femeei
iubite, tovardei alese?
Da, in aceasta atmosfera ar fi bine sa

acolo, unde orele sunt mai lungi
traesti,
i cuprind mai multe ganduri, unde orologiile vestesc fericirea cu o solemnitate mai
adancd i mai plina de inteles.
Pe pAnze strillucitoare sau pe piei aurile
87
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
si de-o bogatie severa, trilesc tainic tablouri

cucernice, linistite si adanci, ca i sufletele
artistilor care le-au treat. Amurgul, care

coloreaza cu atata bogatie sala de rnancare
sau salonul, e cernut prin stofe frumoase

sau prin acele inalte ferestri inflorite pe
care linii de plumb le impart in numeroase
pArticele. Mobile le sunt maxi, curioase, bi-
zare, ferecate cu incuetori i mistere ca .i

sufletele rafinate. Oglinzile, metalurile, stofele, argintilria i faianta lucesc i farmecA
ochii ca niste peisajii tacute i misterioase;
si din toate lucrurile, din toate colturile,

din deschizaturile sertarelor si din cutele
stofelor se inallil un parfum deosebit, un
idu -(t cuninte de Sumatra, care e parca sufletul casei.
Un adevArat rai al lui Dunmezeu, iti
spun, in care totul e bogat, curat si stralucitor, ca o constiinta curatii, ca o bogat
arilmarie de buciaarie, ca o stralucitoare
argint6rie, ca o bijuterie cu fel de fel de

pietre! Comorile lumei aici se 'ntalnesc, ca
in casa unui om muncitor .i care a bine

meritat de la lumea 'ntreagil. Tara ciudata,
mai presus dealt altele, dupes cum Arta e
mai presus de Natures, si in care 'aril, Na88
www.dacoromanica.ro
tura e prefacuta de vis,

indreptata, infrumusetata, reinoita.
Sa caute, sa caute vesnic , sii mareasca
neincetat hotarele fericirei lor, acesti alchhnisti ai horticulturei! Sii dea premii de
mii si zeci de mii de fiorini aceluia care va
deslega ambitioasele for probleme! Eu,
mi-am gasit laleaua neagra si dahlia albastreil
Floare neasemuita, lalea regasita, alego-
rica dahlie, nu-i asa ca acolo, in aceasta

frumoasii tares atat de linistita si-atat de
plina de visuri, ar fi bine sa 'nfloresti? Nu
te-ai simbi oare acolo inramata in analogic

la, si nu te-ai putea oare oglindi cum zic
misticii
in propria to corespondentei?
Visuri! vesnic visuri! si cu cat sufletul
e mai ambillos si mai delicat, cu atat visurile sunt mai greu de indeplinit. Fiecare
om are in el doza lui de opium natural,
neincetat produsa si reinnoitii, Vii, de

cand ne nastem i panes cand murim, cate
ceasuri train pline de adevarata fericire,

Aline de doruri implinite .i hotaritoare?
Vom trai i ne vom pierde oare vreodata
in acest tinut pe care 1-a creat gandul meu,
acest linut care-ii seamana?
89
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAll
Aceste comori, aceste mobile, acest lux,

aceasta ordine, aceste parfumuri, aceste
flori minunate, esti tu. i tot tu esti, aceste
marl fluvii i aceste canaluri lini tite. Iar
aceste corabii uriase care alunecil pe ele.

inciircate de bogiitii $i de pe care se'nallii
cantecele monotone ale pilotilor, sunt gandurile mele care dorm sau care se rostogolesc pe sanul tau. Tu le conduci cu dragoste catre marea care e Infinitul, ritsfranglind adancimele cerului in oglinda su-
fletului tau curat;

si cand, ostenite de
leganarea valurilor si'ncrircate de bogatiile
Orientului, ele se intorc in portul natal,
sunt tot gandurile mele incarcate de comori, care revin din 'Mina la tine.
90
www.dacoromanica.ro

MN,
Caine le si flaconul
Frumosul mcu caine, bunul meu
caine, cutule dragi, vino incoa sa miroi
un minunat parfum cumpilrat dela cea
mai mare parfumerie din ora".

Si cainele, dand din coada, ceea-ce e,
dupii piirerea mea, semnul corespunzAtor
zambetului i rasului nostru, se-apropie i
curios 1i intinse botul umed spre flaconul
destupat; apoi, deodatil speriat se dildu inaria i'ncepu sil ina latre cu furie.
-4 Ah! caine ticillos, dacil ti-a fi dat
un pachet cu murdarii, 1-ai fi mirosit cu
91
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAll
deliciu i poate ca 1-ai fi mancat. Astfel,

chiar i tu, nevrednic tovarils al tristei mele
vieli, semeni cu publicul, ciiruia niciodatA

nu trebue sd-i oferi parfumuri delicate, ci
dimpotrivii murdiirii alese cu grije".
t.
.\
I;
www.dacoromanica.ro
I)
II
SUFLETUL LUI
BAUDELAIRE
www.dacoromanica.ro
A 11
A 11 1 E AST 11
asca Itti Baudelaire
www.dacoromanica.ro
1?
.1
7'
Opera lui Charles Baudelaire, peiltru

cei mai multi cititori si admiratori, se rezunzei in volumul de poezii : Les Fleur.
du Mal.
Totufi, dansul a &That si (die opere, care
data nu stau pe acelac plan cu volumul

ii complecteazei fiinta literarei
de poezii
sub aspectul (le critic si de cugeteitor.
Cerceteind volumele lui: Oeuvres Posthames, L' Art Romantique, Lettres $i Les
Paradis Artificiels, am extras aceste Cugetdri si hnpresii, pe care le-am grupat in
95
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAll
urmeitoarele cinci capitole: I Poezie

Literaturei
Critica II Dumnezeu
Satan
III lubirea
Fenieea IV Viola V Mama_
Din cele 226 de Cugeteiri si Impresii,

care alceituesc cartea de fag 134 sunt extrase din Oeuvres Posthumes, 67
din
L'Art Romantique, 22
din Lettres si 3
din Les Paradis Artificiels.
Dupei cot stim, pond astdzi n'a apdrut
in limbo franceza nici o culegere de Cugetari ci Impresii extrase din opera poetului
nostru.
Alegerea si gruparea ne apar(in.
A. 7'. S.
1927
96
www.dacoromanica.ro
LUI
D. NANU
POETULUI SI PIIIETENULUI
A. T. S.
1927
www.dacoromanica.ro
ate., ie
e4.71--i-
ze
02:Z4,14-- eetio
114
etriee0"
" 9,
ee's
fr67,
,9t."4jer7
g4/4"-C- 1-.)44).
-v/
/erio
C,
I
Poezie
Literatura
Critics
A fi un om mare .i un sfant pentru sine

iata singurul lucru important.
2
Ar fi miraculos ca un critic sa devie

poet, dar e cu neputiniii ca intr'un poet
sii nu fie .i un critic.
Adancimi nelAnuite de cugetare in pro99
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
verbele populare: gauri silpate de genera1ii de furnici.

4
Arta care va corespunde trebuinLei de
toate zilele va fi totdeauna cea mai

onoratil.
5
Amestecul grotescului
tragicului e
phicut spiritului, dupil cum dezacordurile
stint phicute urechilor blazate.
6
Arabescurile constituesc cel mai ideal si

cel mai spiritualist clintre toate desenurile.
7
A fi om practic mi s'a pTirut totdeauna

hidos.
1848 n'a fost phicut decal prin faptul

ca fiecare facea atunci utopii, intocmai
cum poetii clildesc castele in Spania.
1848 n'a fost incantiitor cleat prin excesul insusi al ridicolului.
Robespierre nu e demn de stimat decal

pentru cateva fraze frumoase.
100
www.dacoromanica.ro
Adevarata muzica sugereaza aceleai

idei in capete diferite.
9
Am o sete diabolica de inveselire, de

glorie i de putere. Asta, trebue s'o spun,
e strabatuta, adeseori, nu tocmai cat ar trebui, nu-i aa scumpil mama?, prin dorinta
de a-ti placea.
10
Aceste blestemate sarbatori au privileuoi 1 sa ne-aminteasca intr'un mod crud

cat de repede trece timpul, cat de rau e intrebuinlat, i ce plin e de dureri.
11
Ah! scumpa mama, mai ne-a ramas

oare timp sa fim fericiji? Nu mai cred; -patruzeci de ani, un consiliu judiciar, datorii enorme, i insfilrit, mai rau deck
()rice, voinla pierduta, infrilnta! Cine tie
dacii spiritul, el Insui, nu este alterat? Nu
tiu nimic, nu mai pot s'o tiu, fiindcii am
pierdut chiar insuirea sfortarei.
Mai inainte de toate, vreau sa-ti spun un
101
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
lucru pe care nu ti-1 spun destul de des,

pe care to it ignorezi fara indoiala, mai
ales dacil ma judeci dupil aparente, e c
duiosia mea pentru tine creste neincetat.
E o rusine sil-ti marturisesc ca aceasta duiosie nu-mi da nici milcar puterea de-a ma
ridica. Nlil gandesc la anii care au trecut,

ingrozitorii ani, imi petrec timpul gandindu-mii cat de scurtil e viata, nimic mai
mult; i voiraa din zi in zi mi se rugineste.
Dacil vreodatil un om a cunoscut, tanar,
spleenul si hipohondria, desigur, acela
stint eu. Si cu toate acestea, am o dorinta
de viatil, si as voi sa cunosc putin siguraraa
(zilei de maine), gloria, multumirea de
mine. Ceva teribil imi spune: niciodata, i
altceva imi spune: incearcd. Din atatea
planuri si din atatea proecte, ingrilmadite

in doua sau trei cartoane, pe care numai
indraznesc sa le deschid, ce voi sfarsi?

poate niciodatil nimic.
12
Ceea-ce e treat de spirit e mai trainic

decilt materia.
13
Caracterul adevaratei poezii e sil evite

102
www.dacoromanica.ro
torentul i sa" curga linitit i solemn ca
marile fluvii cand se apropie de mare :

moartea i infinitul lor.
14
Cand voi izbuti sa inspir desgustul i

oroarea generala, voi cuceri singuriltatea.
15
Cand vild un scriitor, neprigonit de mizerie, neglijand ceea-ce face bucuria ochilor i incantarea imaginatiei, imi vine sa
cred ca -i un scriitor foarte redus, ca sa nu
zic mai rau.
16
Cine dintre not n'a simtit ca in sufletul

lui se sbat douit fiinte? Vreau sa vorbesc
despre acei al ctiror spirit a fost din copilark totdeauna dublu: actiune i intenjie,
vis i realitate; totdeauna intaiul pligubind
pe al doilea, unul uzurpand partea celuilalt.
17
Cu toate ca poezia ii are inteadevilr

hotarele ei, totui, prin forla geniului, domeniul ei e aproape nelimitat.
103
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
18
Ce este omul superior?

Nu e specialistul. E omul tibnit i de educatie gene-
ral. sa fii bogat i totu.5i s5 iubeti munca.

19
Cu cat devin mai nefericit. cu atat devin

mai mandru.
20
Cu prilejul straniilor discursuri tinute la
moartea lui Edgar Poe, am observat ca
Panteonul literaturei e mai putin respectat

decat cimitirul comun, in care un regulament al politiei ocrotete mormintele impotriva profan5rilor inocente ale animalelor.
21
Cu cat forma e mai strans5, cu atat ideea

tanete mai intensa. Orice idee se potrivete sonetului: bufoneria, distinctia, pasiunea, visul i meditatia filosofica. El cuprinde frumusetea metalului i-a mineralului lucrate cu ingrijire. A(i bAgat de seamy
ca o bucata de cer zariU1 printr'o ferestruicil, intre dou5 stand apropiate sau printr'o
104
www.dacoromanica.ro
arcada, iti d i o idee mai adanca a infinitului decat vasta privelite vazuta din varful unui munte?!... Cat despre poemele
lungi ele sunt refugiul acelora cari nu pot
s le faca scurte. Orice poem care ne obosete atentia, nu este o poema.
22
Cat de putin data to vei cobori in tine

insuti, daca iti vei intreba sufletul, dacil iti
vei rechema amintirile, vei simti ca Poezia
n'are i nu poate avea all stop decat cultivarea El insiii,
i nici o poema nu va fi
mai mare, mai demna de numele de poema, decat aceea care a fost scrisa numai i
numai pentru placerea de a o scrie.
23
Cer tragic. Epitet de un ordin abstract

aplicat unei fiinte materiale.
24
De Maistre i Edgar Poe m'au invatat

sa cuget.
25
De ce privelitea marei ne 'ncanta tot105
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
deauna si-atat de mult? Pentructi ne chi in
acela timp ideea de nemiirginire si de

miscare.
26
Din fericire, rilsar din cand in cand reparatori de nedreptati: critici, amatori, oameni ciudali cari afirma ca nu toatii picture e in Rafael, nici toatil poezia in Racine,
ca poelii minori au multe pagini bune,
trainice si fermecatoare, si c i 'nsfarsit oricat ai iubi frumuselea obsteascil, obisnuitil
din poelii si artistii clasici, nu ti-este inglidull sa treci cu vederea frumuselea singu-
lars, frumuselea create de imprejurari 5i

caracteristica moravurilor.
27
De cate on impartasindu-i unui prieten

pasiunile sau preferintele tale literare, nu
ti-a raspuns: lath ce nu 'nteleg, caci ceea
ce 'mi spui nu se potriveste cu nici una din
pasiunile tale si nici cu doctrina ta!". Si-atunci i-ai raspuns: Se poate, dar totusi e
asa. Imi place; imi place, poate tocmai pen
truce e cu desavarsire opus fiinlei mele".
106
www.dacoromanica.ro
28
Descriind realitatea, poetul se degradeazs si se coboaril la rangul unui simplu dascill; descriind ceea-ce s'ar putea intampla,
r6mane credincios menirei sale: e un suflet colectiv care intreabil, care plange, care sperii, i care cateodatii. presimte.
29
Delacroix era un curios amestec de scep-
ticism, de pat*, de dandysm, de vointri

arzatoare, de iretlic, de despotism i 'nsfarit de un fel de bunatate particularil
care insolete totdeauna geniul.
30
Din copililria mea: sentiment al singuratillei. Cu toatii familia, i 'n mijlocul casentimentul unei
marazilor, mai ales,
soarte pururea singur.
Cu toate acestea, sete aprinsil de viatil i
de pliicere.
31
Dandy-ul trebue s aspire venic sil fie

sublim. Trebue ss trileascil i s doarma in
fala unei oglinzi.
107
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAll
32
E in lumea spirituals ceva misterios

care se numete nenoroc, i nimeni dintre
not n'are dreptul sa discute cu Fatalitatea.
E zeita cea mai putin inteleasa dintre toate
i care se bucura, mai mult decat toti papii
i decat toti preotii buditi, de privilegiul
de-a nu grei niciodata.
33
Entuziasmul provocat de orice lucru in

afarii de abstractiuni, e semnul unui temperament filea vointa, bolnavicios.
34
Eu cred ca farmecul nespus i misterios

care se desprinde din contemplarea unei
corabii i mai ales a unei corabii plutind,
se datorete
in primul rand
regularitatei i simetriei, care sunt unele din cele
dintai cerinti ale sufletului omenesc, tot
aa de insemnate ca i complexitatea i armonia ; i, in al doilea rand, inmultirei succesive i bogaliei tuturor curbelor i figuri-
lor imaginare infaptuite in spatiu de elementele adevilrate ale obiectului.

Ideea poetics desprinsa din aceasta mi108
www.dacoromanica.ro
care a liniilor, e aceea a unei fiinte vaste,

nelarmurite, complicate dar euritimice ; e
aceea a unui animal plin de genie, suferind
.i suspinand toate suspinele si toate ambiiile omene0.
35
Fraza poetica poate sil imite (si prin aceasta se 'nrudeste cu arta muzicala 1 cu
stiinta matematica) linia orizontalii, linia
dreaptil suitoare, linia dreapta coboritoare;
ea poate sil urce cu varful catre cer, faro
gafaiala sau sil coboare perpendicular catre intern cu iuleala intregei greutati; ea
poate urmari spirala, poate descrie parabola sau zigzagul, infaisand o serie de unghiuri supra pose.
36
Frumoasele, marile si puternicile corilbii, cu 'nfatisarea obisnuita i melancolick usor leganate pe apele lini tite, parch
privindu-le
porni spre tarn fericirei?
ne soptesc
cand oare vom
37
Fara 'ndoiala ch va amintiii de o comedie intitulatil: Genie 5i Dezordine. Ch dez109
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
ordinea e in legaturii cateodata cu geniul,

aceasta dovedeste ca geniul este extraordi-
nar de puternic; din nefericire, titlul de

mai sus, pentru multi tineri, exprimii nu
un accident, ci, dimpotrivii, o inrudire.
38
Frumosul este alciltuit dintr'un element

etern, invariabil, a carui cantitate este insii
foarte greu de determinat, si dintr'un element relativ, circumstantial,
sau mai
bine zis din mai multe elemente: epoca,
moda, morala, dragostea.
39
Florile Raului sunt sfarsite. Sunt in lucru coperta si portretul. Cuprind 35 de poe-
zii noi, si fiecare poezie veche a fost profund refacutit

Pentru intaia oars in viata mea, sunt aproape multumit. Cartea este aproape
bine, si va rilmane, aceasta carte, ca mar
turia desgustului meu si-a urei mele impotriva tuturor lucrurilor.
40
Forma didacticii e cea mai mare dusmana a adeviiratei poezii.

110
www.dacoromanica.ro
41
Gratie acestui minunat i nemuritor instinct al Frumosului, not privim Pitmantul cu toate privelitile lui, drept un rezumat, o corespondents a Cerului.
42
Germania exprima reveria prin linii, Anglia

prin perspective.
43
Hotarit lucru: inspiratia e sore bung cu

munca ordonata, de toate zilele. Aceste
cloud contrarii nu se exclud, ca de altfel
toate contrariile din care e alcatuitil natura.
Inspiratia se supune ca foamea, ca digestia, ca somnul. Fare 'ndoiala ca sufletul
e inzestrat cu un fel de mecanicil cereascii,
de care nu trebue sa te ruinezi, ci dimpo-
triva sa tragi partea cea mai glorioasa.
precum medicul trage toate foloasele din

fiziologia trupului.
Dacil vrei sa traeti intr'o contemplare
continua a operei de maine, munca zilnica
va ajuta inspiratia, dupe cum un scris citet
te poate lamuri mai repede i dupe cum

111
www.dacoromanica.ro
AL. 1'. STAMATIAll
totdeauna scrii clar cand cugetarea e sign

rs si puternica.
44
In once mare doliu national e o istovire

a pulsului obstesc, o innoptare a minlilor
asemenea unei eclipse de soare,
imagine de-o clip:I a sfarsitului lumei.
45
In ()rice schimbare e ceva infam .i pl5cut totodata, ceva de necredinta si de noutate. Aceasta e destul ca ss explice Revolutia Francezil.
46
Imaginalia este darul eel mai stiinlific

dintre fortele sufletesti, pentru ca numai
prin el putem prinde analogia universalii,
sau, ceea-ce
in misticism
corespondentO.
se numeste
47
In fiecare cuvant e ceva slant care ne opreste sa facem din el un joc de cuvinte. A
manui cu dibacie o limbO, e un fel de vriijitorie evocatoare. Numai atunci coloarea
112
www.dacoromanica.ro
vorbeste ca o voce adancil si vibranta; monumentele crest, conturandu-se pe fondul

zarei; animalele si plantele
solii Uritului i-ai 115ului
1i articuleaza grimasa
for neechivoca; parfumul desteapta gAndirea si arnintirile
corespondente; iar pasiunea murmura.
48
In zamislirea oricarei cugetari sublime

e-o tremurare care se resimte in creierul
mic.
49
in avantul scriitorilor tineri ea $i 'n avantul tinerelei fizice, e o frumusete draceascii, misterioasi; care to face sii le ierti
mune cusururi.
50
In anumite stari sufletesti aproape supranaturale, intelesul adanc at vietii izvorilste intreg din spectacolul pe care it avem inaintea noastrii, oricat de obisnuit it
fi. El intrupeazil simbolul acestui inteles.
51
In fiecare scriitor striduceste cu o pu113
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAll
tere mai vie sau mai potolitil o flacara

principals.
Cliateaubriand a cantat dureroasa glorie a melancoliei i-a uritului. Victor Hugo.
mare, teribil, nemarginit ca o crealie mistica, ciclopean, ca sa ne exprimilm astfel

infiltieaza puterea elementelor naturei
i armonioasa for lupta. Balzac
mare,
infricoator i tot pe-atat de complex
in-
trupeazii monstrul unei civiliza ii 5i toate

luptele, toate ambitiile i toate indarjirile
ei. Gautier, e dragostea inchinata numai i
numai frumosului, cu toate nuantele lui, in
graiul cel mai potrivit.
52
In materie de arta, miirturisesc ca nu

urdsc excesivul; dimpotriva, moderatia nu
mi-a parut niciodata semnul unei firi antistice puternice.
Ilni plat aceste isbucniri de sanatate, aceste revarsari de vointa care se 'ncrusteaza in opera ca smoala aprinsa in pamantul unui vulcan, .51 care, in viata zilnica, inseamna adesea faza, plina de desfatari, urmand unei marl crize morale sau
psihice.
114
www.dacoromanica.ro
53
In literature ca i 'n morald, e tot atilt de

primejdios pe cat e de glorios, sa fii deheat. Cu cat suntem mai nobili cu atilt suntern mai singuri.
54
lnteleg sil parase ti o cauzil pentru ispita

de a sti ce vei incerca servind alta.
55
lncerc sa micsorez toate supArilrile mele
printr'o munch regulate. Cand voi izbuti,

voi fi eel mai mandru i cel mai linistit dintre top oamenii, voi fi salvat.
56
lntelegi to acum de ce 'n mijlocul dezolantei singurAtati care mii impresoara, am

p5truns asa de adanc geniul lui Edgar
Poe, si de ce i-am zugrivit asa de bine infricosata lui viatti?!
57
In muzicil, in picturii i chiar in poezie,

care e totusi cea mai complectil dintre arte,
se afla totdeauna o lacuna pe care inchipuirea auditorului o intregeste.
115
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
58
In dragoste ca si 'n literature, simpatiile

sunt involuntare.
Adevaratele simpatii sunt minunate, caci
falsele, stint de neele sunt doi in until,
suferit, caci nu fac decat in aparenta until.
Iatit de ce admit si admir camaraderie

atat timp cat e intemeiatil pe legaturi adanci de gandire si de temperament. Ea e
una din admirabilele manifestari ale naturei, una din numeroasele aplicari ale acestui sfant dicton: unirea face putere.
Aceea lege a sinceritatei si-a naivitalei
trebue sa carmuiasca antipatiile. Sunt cu
toate acestea oameni care isi creaza dusmani (ca tin admirattiri), din zapaceala. A
ceasta e o fapta foarte nesocotita, caci inseammt a-ti face un dusman pe gratis. Un
glonte deviat sa nu credeli ca nu raneste

inima dusmanului, fare sa mai amintim ca
poate sa raneasca pe until din martorii
lup lei.
59
ldeea pe care omul si-o face despre frumos se imprima in toata fiinta lui, ii motetoleste sau ii indreapta haina, ii rotunjesle
11 6
www.dacoromanica.ro
sau ii aliniaza gestul i

cu timpul -- ii
schhnbil chiar trasaturile chipului. Omul
sfarete prin a fi ceea-ce a voit sa fie.
60
In afara de inceputurile vielei unei natiuni, cand poezia este in acela timp expresia sufletului i repertoriul cunotinlelor ei, istoria puss in versuri este o abatere
dela legile care guverneaza cele douti genuri: istoria i poezia; e o in jurie adusa celor cloud Aluze. In perioadele cu desavar-
ire inaintate se face in lumea spirituals o

diviziune a muncei care intarete i perfectioneazii fiecare parte, i atunci acela care
incearca ss creeze poemul epic, aa cum
it intelegeau natiunile mai tinere, rises
micoreze efectul magic al poeziei prin lungimea nesuferita a operei, i in acela time
frustreaza istoria, rapindu-i o parte din in(elepciune i din severitate, calitati pe care
naliunile mature i le pretind.
61
La poejii adeviirati nu exists metafora,

comparatie sau epitet care sa nu fie o adaptare exacta la imprejurarea pe care o
117
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAll
infatieaza, fiindcii aceste metafore, cornparatii i epitete sunt isvorite din nesecatul
fond al universalei analogii, 5i nu pot fi

luate de aiurea.
62
plictisesc in Franta, mai ales ca toata

lumea seamana lui Voltaire. Emerson 1-a
uitat sa-1 treacii printre Reprezentantii umanitafei.
.fir fi putut scrie un frumos capitol: VolMM
taire sau antipoetul, regilor tuturor gurttcascil, printul superficialilor, anti-artistul.

preclicatorul grajdarilor.
63
Mai e oare nevoe sa-ti miirturisesc i tie

care ca atatia allii nu m'ai inteles
cu
in aceasta carte amara: Florae Raului,
mi-am pus tot avantul sufletului, toata suavitatea, intreaga mea credinta (travestitil).
Intreaga mea tnii?
E adeviirat ca a fi ispitit sii scriu dimpotrivil, ba chiar sa jur cii e o carte de arta
rece, de prow, de jonglerie,
dar atunci
as minji ca un biirbier de mahala.
118
www.dacoromanica.ro
P.\ GINI DIN BAUDELAIRE
64
i\Iarii artiti, cand sunt critici, analizeaz:i

laudii cu mai mare dragoste calitatile
cari lipsesc facultatilor for creatoare.
i
65
Mai multi critici au spur: aceasta opera,

intr'adevar frumoasa prin minutiozitatea
i vioiciunea descrierilor, nu cuprinde un
singur personagiu care sa 'nfiltieze morala prin care sa vorbeasca constiinta autorului. Unde este personagiul proverbial i
legendar, insarcinat sa liimureasca fibula
i sil 'ndrumeze inteligenta cititorului? Cu
alte cuvinte, unde este rechizitoriul?
Absurditate! eternit i incorigibilit confuzie a functiunilor i a genurilor!
0 adevaratii opera de arta n'are nevoe de rechizitor. Logica operei satisface toate cererile moralei, i cititorul e Bator sa tragic
concluzia din concluzia autorului.
66
Mai toata viala noastrii e cheltuitil in curiozitati prosteti. In schimb, stint allele
care ar trebui sa Mate la culme curiozitatea oamenilor, si care, judecandu-i dupn

traiul for de toate zilele ii last reci.
119
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
Uncle ne sunt prietenii morti? De ce suntem aici? Venim de undeva? Ce este liber-
tatea? Poate ea sa se potriveascrt legei divine? NumArul sufletelor este finit sau infinit? Dar num5rul planetelor locuite?
67
iMijloc de a fi original: sinceritate absohit6.

68
Nu uitati in dramil: miraculosul, vrAjitoria i romanescul.

69
Nu dispretuiti sensibilitatea nimanui.

Sensibilitatea fiecaruia e propriul sau geniu.
70
Nu cunosc sentiment mai turburtitor (te-
at admiratia. Prin greutatea de-a ti-o exprima intr'un chip demn, se aseamanil cu
iubirea.
71
Natiunile n'au oameni marl decat farii

voia lor,
ca i familiile.
120
www.dacoromanica.ro
Ele ii dau toate silin ele ca sit nu-i alba.

De aceea, omul mare, ca sa existe, trebue
sA dispue de o foriti de atac mai mare decat puterea de rezistentri desfAsuratil de
milioane de indivizi.
72
Nu stint decilt trei fiinte demne de respect: preotul, soldatul i poetul; acel care
binecuvinteaa acel care sacrificil i se sacrificA si acel care ciintrt. Restul e filcut
pentru bici.
73
Necesitatea de-a chinui izvorilste din

stratul pticatos al inimei omeneti, insetat
de voluptilli.
Cruzime i voluptate, sensatii identice,
ca frigul $i cilldura ultimelor grade.
74
Nimic nu-i mai interesant Pe piimant

deck religiile.
Existil o religie universals factitil pentru
alchimistii glindului, o religie care se des121
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAll
prinde din om, socotit ca un memento divin.

75
Nici un muzicant nu izbutete ca Wagner sa zugraveascei spatiul i adancimea.
material i spiritual. El e stilpan pe acea

artil care traduce, prin gradatii fine, tot
ceea-ce e neasemuit, imens, ambitios, in
omul spiritual i natural. Ti se pare cate()data, auzind aceastA muzica inflacliratll i
a-tot-stilpanitoare, ca vezi zugrilvite pe fonametidul noptilor
sfaiat de reverie
toarele conceptiuni ale opiului.

76
Nu dintr'o vanitate literary prosteasca

te intreb dacil ai primit un numiir din Revista Contemporanil cu versuri de mine.
Fiindca nimic nu trebue pierdut. Cine tie
dacii nu te vei simli Inteo zi fericitA sii
strangi tot ce-am fkut?!
77
Niciodatil n'am vilzut o paletll preparat5

cu atata minutiozitate i cu atata delicatete
ca aceea a lui Delacroix. Semilna cu un

122
www.dacoromanica.ro
huchet de flori asortate inteun mod savant.

78
Nu existil amiinunt de prisos cand e sil

zugrilvesti caracterul unor anumi #i oameni.
79
Nu vreau sip spun ca poezia nu innobisa fiu bine inleles -leazil moravurile
sau ca rezultatul ei final nu este sa ridice
omul deasupra nivelului intereselor vulgare; crici evident ar fi o absurditate. Sus(in insa cii data poetul a urniiirit un stop
moral, el si-a micsorat forta poetic i poi
chiar sa pariezi c<< opera sa va fi proastii.
80
Orice poet, care nu stie exact cu cote anumite cuvinte se poate asocia un cuvfint.
e incapabil sa exprime o idee oarecare.
81
Orice opera mare si severil nu se poate

incrusta in amintirea oamenilor i nici
nu-si poate cuceri locul in istorie film crancene impotriviri.
123
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
82
Oamenii nu stiu cu ce riibdare i cu cc

indarjire a inzestrat Providenia pe acei
cdrora le-a incredintat o misiune.
83
Omul de litere este dusmanul lumei.

84
0 lacrima sau Uri surds pe fata unui urias este o originalitate aproape divinii.
85
Orice idee este, prin ea insg i, inzestratd

cu o viatd nemuritoare, cuici forma este independentd si nu moleculele alciituesc
forma.
86
Omul de geniu se bucurd de privilegiile

unor anumite principii, numai sg nu fie
thiunatoare ordinei, care ne-ar scandaliza
daces le-am intiilni la simplul cetdtean sau
la adevilratul pdrinte de familie.
87
Odatd cu poezia 5i sorbind poezia, odatd

cu muzica i sorbind muzica, sufletul intrevede splendorile de dincolo de mormant.
124
www.dacoromanica.ro
88
Oricat de puternic ar fi geniul unui om.

oricat de mare i-ar fi avantul, funclia oficiala ii soarbe din puteri, ii innnue libertatea, ii intunecrt limpezimea judeatei.
89
Omul de litere ruleazil capitaluri si deteaptit pofta gimnasticei intelectuale.

90
Pe zi ce trece se mAreste prripastia intre

spirit si brutii.
91
extragil wide
Precuni omul poate
doctorii din unele otravuri foarte puternice,
extragA not i subtile fetot aa poate
riciri chiar din durere. din fatalitate i din
dezastre.
92
Poti fi in acela timp un om din popor i

un spirit distins, precum poti fi un prost i
totusi inzestrat cu un geniu special.
93
Pulini oameni 1i dau seama cat farmec

si 661 vrajil adaogii bunrttatea
fortei.
125
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
94
Pub licul in fata geniului e un ceasornic

in intarziere.
95
Poate ar fi dulce sa fii pe rand victima

si calau.
96
Prin alegerea subiectelor i prin metoda

sa dramatica, Wagner se apropie de antiprin energia pasionata a exprechitate,
siei, el este astazi reprezentantul cel mai
adevarat al naturei moderne.
97
Poezia isi a junge siesi. Eternii, n'are nevoe de nici un ajutor dinafari.
98
Poetii ilu tri si-au imparlit demult provinciile cele mai infloritoare ale Poeziei.
Ali-a parut cu haz si cu atilt mai plilcut cu
cat sarcina era mai anevoioasti, sil extrag
frumusetea din tint i urit.
99
Poezia se nrudeste cu muzica printeo

126
www.dacoromanica.ro
prozodie ale carei radacini se infig mai a&Inc in sufletul omenesc decat ar banui
vre-o teorie clasica.
Poezia se 'nrudete i cu arta picturala,
cu arta culinary i cu a toaletei prin putinta
de-a exprima orice senzatie de suavitate
sau de amaraciune, de fericire sau de groaza, prin imperecherea cutPirui substantiv
en cutare adjectiv asemanator sau opus.
100
Revo lutia, prin sacrificiu, confirma superstitia.

101
Superstitiile stint rezervoarele tuturor adeviirurilor.

102
Stint oameni cari nu pot sa petreaca deck in grup. Adeviiratul erou se distreaza
singur.
103
Sunt unii tineri cari prea increzuti in geniu i 'n inspiratie, cred cy au si dreptul sy
nu se supue nici unei discipline. Ei uitil ca
127
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
geniul trebue
ca i saltimbancul incercat
sil-i expue de mii de on viata exercitiindu-se in ascuns, inainte de a danta in
fata publicului; uita ca inspiratia, inteun

cuvant, este riisplata deprinderei i-a
muncei cotidiane.
104
Scriitorii care se laudil cii 'mpArtiiese

opiniunile cele mai cumin(i, cele mai clasice, nu dovedesc nici intelepciune nici milsurA, nici macar o obinuitil politete, ciind
e vorba sit analizeze opiniunile care le stint
contrarii.
105
Semnul operilor cu adeviirate artistice

este sa fie un izvor inepuizabil de evocari.
106
S'ar nice di Wagner iubete mai ales

pompele feudale, aduniirile omerice, in
care zace o Ingriimildire de forte vitale,
multimele infl karate zildiminte de elecde unde stilul eroic til.5nete cu o furie naturalii.
tricitate uman<<
128
www.dacoromanica.ro
107
Stoicismul, religie care n'are deck o sinaura taina: sinuciderea.

108
Sunt clipe in viata in care timpul si spatiul sunt mai profunde si sentimentul existentei imens de rnarit.
109
Si ca culme a ridicolului, trebue ca 'n

mijlocul acestor nesuferite sguduiri care
cea mai oboma uzeaza, sa fac versuri,
sitoare ocupatie pentru mine.
110
Semnul caracteristic al adevaratilor poeti este sa poata esi din insisi, i sit 'nieleaga naturile deosebite de-ale lor.
111
Sa ai fericirea la doi pasi, aproape in

mina i sa n'o poti prinde! Si sa tii Ca nu
numai vei fi fericit, dar ca Inca vei face fericit 9i pe acela pe care s'ar cuveni sa-1
faci fericit!
Adaogii la aceasta suferintil si pe aceea
129
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
pe care to poate n'o vei putea intelege:

cand nervii unui om stint prea slabi1i prin-
tr'o multime de umilinti si de suferinti,

dracul, in ciuda tuturor hotaririlor, se furiseaza in toate diminetile in creierul sau
sub forma acestui indemn: de ce sii nu mil
odihnesc o zi in uitarea tuturor lucrurilor.
Voi indeplini noaptea asta i dintrodata,

toate lucrurile urgente. l i pe urma noaptea
vine, sufletul e spaimantat de mullimea lu-
crurilor intarziate, o tristete sdrobitoare

aduce neputinta si a doua zi aceea come-
die se joaea cu aceea bunt' credinta, cu

aceeas incredere i cu aceea constiintrt.
112
Tinerii scriitori cand vorbesc cu invidie
de un tanar confrate, spun: Frumos de-
but, a dat norocul peste el!", negandinduse ca orice debut a fost totdeauna precedat
si ea este urmarea altor douiizeci pe care
danii nu le cunosc.
Nu tiu clack cineva siTa facut reputatia
dintrodata; cred inssa mai curand ca orice
succes se did intr'un raport aritmetic sau
geometric fates cu puterea scriitorului, sau
ca este rezultatul succeselor de mai 'nainte,
pe care adeseori nu le cunoatem.
130
www.dacoromanica.ro
113
Tannhauser infatiseaza lupta a doua

principii care au ales inima omeneasca
drept principal camp de bataie, adica a
carnei cu spiritul, a infernului cu cerul, a
lui Satan cu Dumnezeu.
114
Te imbratisez mama si to rog sit nu consideri acest scandal (procesul volumului

Florile Rdului), care pricinuieste o adeva-
rata emotie in Paris, decat ca temelia norocului meu literar.

115
Ura e o licoare pretioasa, o otrava mai

scumpri decat a vestitilor Borgia, caci e fa-
cuta din sangele, din sanatatea, din sornnul nostru si din doua treimi ale amorului
nostru! Trebue deci sit fim mai sgarciti
cu ea.
116
Un artist, un om inteadevar demn de

acest nume, trebue sit aiba ceva esenlial
sui generis, grajie caruia sa fie el si nu altul.
131
www.dacoromanica.ro
IN11
AL. T. STAMATIAD
117
Va veni timpul tend vom intelege ca

mice literature care nu e 'nfrAtitn cu tiinta
.1 cu filosofia, e o literature omicidn i
suicidil.
118
Veuillot este atilt de bildilran i un atilt

de mare dusman al artelor inclit iti vine
sa crezi ca toatil democratia lumei s'a refugiat in sufletul lui.
119
Vitiul loveste in dreptate si'n adevilr,

revolta intelectul si constiinta; dar ca insulin adusii. armoniei, ca disonantii, va
rani mai ales unele spirite poetice
i de
aceea cred c nu exagerez socotind mice
incillcare impotriva rnoralei, frumosului

moral, drept o greealil impotriva ritmului
si a prozodiei universale.
132
www.dacoromanica.ro
7-4
t
___
r
F
fa
r /4442
*e..4 P"AvY
I..
r-!h-..
ez,
CA.
II
DUMNEZEU SATAN
120
Chiar daces Dumnezeu n'ar exista, religia ar fi

121
Ce este diderea in piicat.? Daces este uni-
tatea devenitii dualitate, Dumnezeu a dizut. Cu alte cuvinte, crealiunea nu este ea

caderea lui Dumnezeu?!
133
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
122
Dumnezeu este singura fiintil care, ca

sil donmeascil, n'are nevoie sa existe.
123
Este in rugaciune o operatic magicil.

Rugaciunea e una din marile forte ale dinamicei intelectuale. Este in ea ca un circuit electric.
124
E mult mai greu sil-1 iubesti pe Dumnezeu decat srt crezi in el. Dimpotrivil, e
mull mai greu pentru oamenii din secolul
acesta sa creadil in Diavol deck sil-1 iubeascii. Toatii lumea '11 simte si nimeni nu
crede in el. Sub limit subtilitate a Diavolului.

125
In orice om si in fiecare clipii sunt dourt
avanturi in acela timp: unul spre Dumnezeu, altul spre Satan.

Rugilciunea dare Dumnezeu sau spiritualitate, e dorinta de-a to inalta in grad:
rugaciunea dare Satan sau animalitate, e
bucuria de a cobori. La aceasta din urma
134
www.dacoromanica.ro
trebue adilogate: iubirea de femei si convorbirile intime cu animalele: cainii, pisicile.

126
Nisticismul: trasura de unire intre paganism si crestinisin.

127
Nu trebue sa credem ca diavolul ispiteste numai pe oamenii de geniu.

Fara 'ndoiala ca dispretuieste pe imbecili, dar nu se lipseste de ajutorul lor. Dim-
potriva, in ei isi pun toata nadejdea isbandei.

128
Nimic nu exista fara scop. Deci existenla

mea are un scop. Care scop? Nu-1 stiu. Asa
dar nu stint eu acela care mi 1-am ales. De-
sigur e unul mai intelept cleat mine. Deci

trebue sa ma rob aceluia sit ma lumineze.
129
Omul care si-a spus rugaciunea de sea-
ra, e un capitan care si-a pus santinelit

Poate sa doarma.
135
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAAIATIAD
130
Paganismul i crestinismul se complecteaza, se explica unul prin altul.

131
Poate sa nu-ti lipseascil spiritul si totusi

sa cauti in Dumnezeu complicele i amicul care lipseste totdeauna. Dumnezeu e
vesnicul duhovnic in aceasta tragedie in

care fiecare este eroul.
132
Se glisesc camiltari si asasini care sa se

roage lui Dumnezeu: Da, Doamne, sa -mi
reuseasca afacerea viitoare". Dar rugaciunea acestor misei nu micsoreaza omagiul rugaciunei mele.
133
Preotul este grandios, fiindca to face sa

crezi lute() mullime de lucruri minunate.
Daca Biserica, vrea sa faca totul si sa fie
totul pe pamant, e in firea spiritului omenesc. Popoarele adorii autoritatea. Preotii
sunt servitorii i sectarii imaginatiei.
Tronul altarul, maxima revolutionarit
136
www.dacoromanica.ro
134
Setea nesatioasa de-a ti tot ce este dincolo i care reveleazil viala, este dovada
cea mai vie a nemurirei sufletului nostru.
135
Spania pune in religie cruzimea primiIlya a iubirei.

136
Umilintele mele n'au fost deck atentii

din partea lui Dumnezeu.
137
Venica Venus (capriciu, isterie, fantazie) este una din formele seducilloare ale
Diavolului.
137
www.dacoromanica.ro
A UDEL AIR EDese!h

III
IUBIREA
FEMEEA
138
Biserica neputand sa suprime amorul,

a voit cel putin sil-1 dezinfecteze si a creat
casiltoria.
139
Cine-i aceia care n'a sacrificat prea mult
acestui infricoOtor idol:

femeea? Si
cine nu stie ca tocmai aceia care i s'au inchinat cu tot sufletul au avut sa sufere
mai mutl!
138
www.dacoromanica.ro
140
Ceea-ce e plicticos in iubire, e ca este o

crima in care nu te poti lipsi de un cornplice.
141
Ceea-ce face sa ne fie si mai scumpil fe-
meea iubitii, e desfraul trait cu celelalte

femei. Cu cat ii rapim din placerile sensuale, cu atata o adorilm. Constiinta ca ai
nevoie sa fii iertat te face mai curtenitor.
142
Ceea-ce nu e pulin diform are aerul

banal, de unde reese ca neregularitatea,
adica neprevazutul, surpriza, uimirea sunt
o parte esentiala si caracteristica a frumuselei.

143
Cu cat o femee e mai streina de not cu

atat o iubim mai mult.
144
Dintr'un concubinaj aprins, poti ghici

placerile unei tinere crtsnicii.
139
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
145
Despre nevoia de a bate femeea.
Poli sa bali pe cei pe care-i iubesti,

exemplu: copiii. Dar aceasta inseamna sa
suferi atunci ciind i-ai disprelui.
146
E scris femeei sa fie sugestiva, ea traeste cu sufletul in inchipuirile pe care le

aprinde si pe care le fecundeazil.
147
Femeea e fiinta care proecteaza cea mai

mare umbra sau cea mai mare lumina in
visurile noastre.
148
Femeea n'are puterea abstracliunei: nu

tie sa separe spiritul de corp, e simplistil
Un satiric ar spune:
ca toate animalele.
pentruca n'are decal corp...
149
Femeea este natural?, adica de nesuferit.

150
lubirea vrea sa sfarame hotarele-i proprii, sa se topeasca cu victima, precum in140
www.dacoromanica.ro
PAWN' DIN BAUDELAIRE
vingatorul cu invinsul si cu toate acestea

sa pastreze drepturi de cuceritor.
151
Intre unele femei si panglica Legiunei

de Onoare e o asemanare: nu-li mai plat
pentruca s'au murdarit in contact cu unii
oameni.
152
In iubire, ca i aproape in toate afacerile omenesti, intelegerea prieteneasca se

datoreste unui cuvant cu doua intelesuri.
Acest cuvant e placerea. Barbatul striga :
0, ingerul meu! Femeea suspinA: Mama,
mama! Si acesti doi imbecili sunt incredintati ca dau acelas concert.
153
Iubirea se aseamana cu o tortura sau cu

o operatie chirurgicala. Dar aceasta idee
poate fi adancita p'anii la durerea cea mai
amara. Chiar atunci cand cei doi amanhi
ar fi foarte indragostiti i plini de dorinhi
reciproce, unul din ei va fi mai linistit sau
mai putin entuziast. Ace la sau aceea este
chirurgul sau calaul ; celalalt : subiectul,
victima. Ali auzit acele suspine
prelu141
www.dacoromanica.ro
111.AL. T. STAMATIAD
acele gechile unei tragedii dezonorante
mete, acele tipete, acele sughituri? Cine nu
le-a rostit, tine ni le-au smuls flea sa ne
putem impotrivi? Acei ochi de somnambul,

acele membre ai caror muchi se umflii i
se incordeaza ca sub actiunea unei pile
ca fenomene, desigur ca sunt

mai grave, mai stranii decat exemplele pe
care ni le da betia, delirul, opiul in cele mai
funeste rezultate. Si iatA ca pe chipul omenese
pe care Ovidiu it credea anume facut ca sa oglindeascil stelele nu mai pop
galvanice,
citi dealt expresiunea unei cruzimi ne-
bune, care se stinge inteun fel de rnoarte.

Caci, desigur, a savari un sacrilegiu numind extaz acest fel de nimicire.
Spaimantator joc, in care unul din jucatori trebue sa piardli conducerea regatului silu.
Odatii, in fata mea, s'a 'ntrebat in ce

consta cea mai mare pliicere a iubirei. Cineva raspunse foarte natural: a poseda i
altul: a to da. Cel dintai, cu alte cuvinte,
spunea: voluptatea mandriei i celtdalt:

voluptatea umilirei.
In sfarit, se gasi un neruinat utopist

care raspunse ca cea mai mare plilcere a
142
www.dacoromanica.ro
iubirei e s creezi cetaleni pentru patrie.

Eu, va spun: singura i suprema volup-
tate a iubirei zace in siguranta de a face

raid. barbatul 4i femeea Viu, de cand se
nasc, ca in durere e toatA voluptatea.
154
Iubirea poate sa izvoreasca dintr'un

sentiment generos: placerea de a se prostitua, dar peste putin e falsificat de dorinta
de-a stApani.
155
In sufletul fiecaruia exists plAcerea ne-
strAmutata de a se prostitua, ceea-ce ne

aratA cif omul are groaza de singuratate.
Vrea sa fie doi. Omul de geniu urea sa fie
unul, deci singer. Gloria inseamnA a ramane unut.
Aceasta groazA de singurAtate, nevoia de
a-ti uita eul in bratele unei femei, o numim
intr'un mod nobil: nevoia de-a iubi.

156
Micat de acele voluptilti care se aseamana cu amintirile, induioat de gAndul

unui trecut netrAit, de atAtea greeli, de
143
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
atatea certuri, de ate tea nimicuri pe care

trebue sa i le ascunda unul altuia, Incepu
sa planga i caldele lacrimi picurara, in
Intunericul noplei, pe umarul gol al scumpei i venicei lui iubite incantatoare.
Ea tresari, i la randul ei se simli in-
duioatil i invinsa. Intunericul atipi orgoliul i cochetaria ei de femee rece, i astfel
aceste douil fur* scapatate, dar suferind

Inca prin cele cateva fibre de noblele ce le
mai ramasesera, se 'nliintuiril deodatil, topind
in ploaia lacrimilor i-a sarutarilor
tristelele trecutului cu Indoelnicele sperante ale viitorului. Desigur ca danii nicidata n'au sorbit voluptatea cu o mai nebuneasca Infrigurare ca 'n aceasta noapte
de melancolie i de infrangere; voluptate
hranitil din durere i din remucari.
157
Mul umita unei actiuni a spiritului cu
totul speciala indragostitilor cand sunt
poei, sau poetilor cand sunt indragostiti,

femeea se infrumuseteaza cu toate farmecele naturei inconjuratoare, i natura
se bucura Into mplator de farmecele pe
care femeea iubita le revarsa, fara sa tie,
cerului, pilmantului i valurilor.
144
www.dacoromanica.ro
158
Oamenii cei mai putin pudici iubesc ca

femeea iubita sa fie pudica.
159
Prostia e adeseori podoaba frumusetei,

caci ea da ochilor acea stralucire trista de
helestaie intunecate i acea liniste greoae,
uleioask de mail. tropicale.
Prostia e pastratoarea frumusetei; ea
alunga sbarciturile; e un cosmetic divin

care ne apara idolii de mucaturile pe care
cugetarea le pastreaza pentru noi, neputinciosi savanti ce suntem.
160
Totdeauna m'am intrebat de ce li s'au

dat voe femeilor sa intre in biserici. Ce pot
oare vorbi cu Dumnezeu?
161
Un trup slab e mai gol, mai indecent de-
cat un trup gras.

162
Voluptatea celui care intretine are in

acelas timp ceva de finger i de stapanitor.
Binefacere i cruzime.
Ea e independenta de sex, de frumusete
si de genul animal.
145
www.dacoromanica.ro
10
r.,4-2...--s
-..
.
.
qt,:,..,=1,...r..-
1.,,e
1&.
,,./........-. .ii,..'
t \' tiii.
.._.. X -./,_
\ ..1's
"--=r, I r r4 1. te
..
5,
.14 'f.., '..r...
:V'*!4'
-. -,'
.Sc'?,, , k ..
I
1! e 4a;...,4,,
L.
tlitS4,
Iv; .
77e4
,...-,
3.,!TiVefiE;
;1 levii
er
. it..,ez a X)
4-i. 9,4- : ',,, ?..
r"
,y/(1.4 ,..,.. I/
lit/
1...g...f..._1C.;
Y.:limier
-____,_fit'
_-:.d
-n. 712
t
,..
17 r I
"r
BAUDEL AIRE
Manuscris
IV
VIATA
163
Adeviirata civilizatie nu sta nici in gaz,

nici in maina cu aburi, nici in mesele spiritiste, ci in descreterea treptata a PAcatului Originar.
164
Am ajuns la convingerea ca prostia de

astazi 1i are o misterioasa utilitate, i ca,
printr'un mecanism atotadeseori, Raul
se schimbil in Bine.
puternic
116
www.dacoromanica.ro
165
A consimti sa fii decorat inseamna a recunaaste statului i regelui dreptul de-a te

judeca si de-a te ilustra.
166
Batjocura, insulta, nedreptatea, sunt admirabile lucruri, si am fi ingrati data n'am

fi recunoscatori Nedreptatei.
167
Cel dintai ins are tot dreptul sa vorbeasca de el insusi, numai sa te faca sa
petreci.
168
Cu tot progresul fagaduit de-atlita amar

de vreme, vesnic vor ram'ane destule urme
ca sa simtim brutala tiranie a Pacatului

Originar.
169
Ce poate fi mai iluzoriu decat progresul,
pentruca omul, cum se vadeste zilnic, e

asemenea i egal omului, adica pururea in
stare salbatecii. Ce sunt primejdiile din
147
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
codru i campii, pe Tanga ciocnirile i conflictele zilnice ale civilizatiei?! Fie ca omul
Ii omoara victima in centrul oraului, fie
ca i-o ucide In pildurile intunecate, nu-i

tot omul primitiv, adica cel mai perfect
animal de pradii?
170
Ceea-ce gura se deprinde sa spuie, anima

se obinuete sa creada.
171
Cel mai urit dintre sentimentele omeneti este invidia.

172
Comertul e, prin firea lui, satanic. Comertul e imprumutul inapoiat, e imprumutul cu subintelesuri: DA-mi mai mull
decat Ili dau.
Spiritul oricarui comerciant e complect
viiat.
Comer(ul e natural, deci e infam.

Cel mai putin infam din toti comerciantii e acela care zice: Sit fim virtuosi ca sa
ciltigam mai mult deck protii- vitio0".
Pentru comerciant insai cinstea e o speculatie folositoare.

148
www.dacoromanica.ro
Comerlul e satanic, fiindca e una din intruparile egoismului, cea mai josnica i cea
mai pacatoasrt.
173
Daca te urrnArete nenorocul, e cA-ti lip-
sete ceva: baga bine de seamA ce, i stu-
diaza jocul vointelor vecine, pentru a-ti

strAmuta mai cu uurint5 sfera, dincolo de
hotarele nenorocului.
174
Dad. s'ar Intampla ca un ins, furat de

lene 1 de reverie, sA fie deteptat prin puternice lovituri de bici,
biciuitorul, n'ar
fi cu adevarat amicul i binefacatorul celui
Asemeni in politics, adevAratul sfant e

acela care biciuete i ucide poporul pentru binele poporului.
175
Dupa o orgie te sirup totdeauna mai singur, mai pArasit.

176
E cu neputintA sa citeti un jurnal din

once zi, luna sau an, fArA sit nu gaseti la
149
www.dacoromanica.ro
AL. T. STANIATIAD
fiecare rand semnele celei mai spilirnantatoare perversitali umane si totodatil laudele cele mai neasteptate aduse probitaki,
buniaritei, milei,
cum si afirmi rile cele
mai nerusinate In ce prive.te progresul si
civilizalia.
Once jurnal, dela intaiul si panes la ultimul rand, nu-i decat o lesatura de orori:
rilzboae, crime, furturi, nerusidari, torturi.
crimele prinlilor, crimele naliunilor, crimele particularilor,
o belie de cruzimi
universals; i acesta e desgusta'torul aperitiv pe care 11 is omul civilizat la fiecare
masii.
Totul in aceastii lume, oglindeste crima:

jurnalul, zidul i chipul omului.
Nu pot sa 'nleleg cum un suflet curat

poate citi un ziar farce un fior de desgust.
177
Este o oarecare lasitate, sau mai degrabil o oarecare moliciune In oamenii cinstili.
178
In legatura cu somnul
aventura sinistra, pe care o repetilm in fiecare seara
putem spune ca oamenii se culcil zilnic
150
www.dacoromanica.ro
PAGINI DIN BAUDELAIIIE
cu o indrasneala care ar parea inexplicabilil clack' n'am ti ca decurge din ignorarea

pericolului.
179
Lumea nu trilete in armonie deck gralie Echivocului; numai printr'un universal

echivoc lumea cade de acord, cAci data,
din nefericire, ai putea sa priveti in adilncul fiecaruia nu to -ai mai putea intelege
niciodata cu nimeni.
180
Multi prieteni
multe milnui.
181
Nu 'ncape amor propriu fatil de-acei pe

care li iubim si care ne iubesc.
182
Numai guvernAmiintul aristocratic e inlelept i temeinic.
Monarhia sau republica clildite pe democralie stint deopotrivil de absurde i de

wbrede.
183
Omul
prin urmare fiecare din not
e atilt de depravat din fire inciit mai uor
151
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
admite o decrtdere obteascii decat Interne-
ierea unei hierarhii cuminti.

184
Omul soarbe aerul ()data cu lumina, de
aceea poporul are dreptate sa spuna ca

noaptea aerul e neprielnic lucrului.
185
Omul iubete atat de mult societatea, incat chiar cand fuge de ora, fuge tot ca sa
caute lumea, adica sa refacri oraul la tarit
186
0 placere, o fericire neateptata, o intamplare de nimica norocoasii, inrilurete

0 asurprinzator caracterul i spiritul.
ventura fericita, o reuitrt afacere bilneascrt, 10 dau not i puternice avanturi.
187
Poporul este adorator nriscut al focului:

al focului de artificii, al incendiilor, el Insusi incendiar.
188
Pentru ce democratii nu iubesc pisicile,

e uor de ghicit. Pisica e frumoasrt, des152
www.dacoromanica.ro
teapta ideea luxului, a curateniei
a VO-
luptiltei.
189
Savareti o egala nedreptate atribuind

monarhului meritele i vitiile poporului pe
care it guverneaza.
Aceste merite i viii sunt aproape in
general
dupa cum statistica i logica
le-ar putea dovedi
urrnarile atmosferei
guvernamantului de mai 'nainte.
Ludovic al XIV motenete oamenii lui
Ludovic al XIII i glorie. Napoleon I mo-
tene0e oamenii lui Carol al X i glorie.

Napoleon al III mo*tene0e oamenii lui Ludovic-Filip i dezonoare.
In totdeauna guvernul trecut e raspunzator de moravurile celui ce urmeaza, atat

cat poate un guvern sa fie raspunzator de
on ce s'ar intampla.
Intreruperile nemteptate pe care imprejurarile le aduc domniilor, nu ingaduiesc ca aceasta lege sa fie cu totul exacta,
in ce privete timpul. Deasemeni nu se
poate insemna exact unde se sfarete o inraurire, dar aceastA inraurire va dAinui in
intreaga genera tie care s'a desvoltat sub

ea.
153
www.dacoromanica.ro
AL. T. STANIATIAD
190
Se spune ca am treizeci de ani, dar data
am trait Intr'un minut, trei..., n'am oare

nouazeci de ani?!
191
Spiritul, bataia de joc, ironic poate sa

nu excluda mila, dar aceasta e rar.
192
Tari lor protestante le lipsesc dourt elemente neaparat trebuincioase fericirei unui
om bine crescut: porn*. i evlavia.
193
Toti cei ce zic: ma urmarete nenorocul,

n'au avut Inca un succes adevarat, sau nu
1-au cunoscut de loc.
194
Toti burghezii care rostesc la fiecare

pas: imoral, imoralitate, moralitate in arta
i alte prostii ca acestea, ma fac sa ma gradesc la una din acele Flori ale trotuarului,
care
insolindu-ma intr'o zi la muzeul
Luvrului, unde nu mai fusese niciodatil154
www.dacoromanica.ro
I i ascundea privirea i ma tragea intruna

de maneca, spunandu-mi:
in fata nemuritoarelor statui i tablouri
cum e cu
putinja sa se expuie publicului asemenea
neriOnari?!
195
Un fir de placeri marunte alcatuiesc fericirea.

196
Un functionar, un ministru, un director

de teatru sau de jurnal pot fi uneori demni
de respect, dar niciodata divini. Sunt ini
fora personalitate, nascuti pentru functii,
adica pentru trebuintele publicului.
197
Viata n'are deceit un singur farmec: far

inecul jocului. Dar dacil ne este indiferent
castigul sau pierderea?!
155
www.dacoromanica.ro
COURBET 13 aullelaire
in
185:1
MUNCA
198
Amanand orice actiune pe care o ai de

indeplinit, eti amenintat sa n'o mai poti
indeplini niciodatil.
199
A lucra, inseamnii a lucra fara incetare,

a to uita pe tine insuti lucrand, a fi numai
vointa, pururi in actiune.
200
Cu cat lucrezi, cu atilt lucrezi mai bine,

156
www.dacoromanica.ro
cu atat vrei sa lucrezi mai mult. Cu cat

produci, cu atat devii mai fecund.
201
Cel mai bun leac impotriva mizeriei, impotriva boalei i-a melancoliei, nu-i decal
unul singur: dragostea de munch.
202
Clue refuza placerile pure ale activitillei

cinstite, nu mai poate simli decat placerile
teribile ale vitiului.
203
De ce as izbuti, dacil nici n'am incercat?!

204
Dii-mi, Doamne, .puterea sa-mi indeplinese punctual datoria in toate zilele i sii
devin astfel un erou i un sfant.
205
Daca ai lucra in fiecare zi, viaja ji -ar fi

mai usoara.
206
Fii-ti datoria in toate zilele i increde-te

In Dumnezeu pentru a doua zi.
157
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAI)
207
In fiecare clipa suntem sfaramali de
ideea ca timpul trece. In douil chipuri putern sa scaptim de acest vis urit: prin pia-
cere $i prin munca. Munca ne intareste.

Placerea ne istoveste. Cu cat ne absoarbe
una cu atat ni-e sila de cealalta.
208
Insusirea de-a raspunde cerintelor fiecarui minut, cu un cuvant punctualitatea,

trebue neaparat sa-si gaseasca rasplata.
209
Jocul, calauzit chiar de stiintil, oricat ar
fi el de rodnic, daca e intermitent, va fi

invins de mune& oricat ar fi ea de mica,
daca e continua.
210
Lucreazil cu furie, fara scop, ca un nebun. Vei vedea rezultatul.

211
Munca, forty progresiva i acumulatoare, poarta dobanzi ca i capitalul i 'n

insusirile si 'n rezultatele ei.
158
www.dacoromanica.ro
212
Munca imediata, chiar neizbutita, pretuete rnai mull deck reveria.

213
Nici o lucrare nu e prea mare afara de

aceea pe care n'ai curajul s'o incepi. Cu
timpul se schimbil intr'un vis urlt.
214
Nu poll uita ca timpul trece decat intrebuintandu-1.

215
Orice intarziere a unui act de voinla e o

particica de substanta pierduta. Cat de pagubitoare este deci ovaiala i catil energie
ni se cere ca sa 'mplinim aceste pierderi.
216
Obiceiul de-a-ti indeplini datoria alunga

frica.
217
Placerea de-a-i economisi energia rodnica trebue sa inlocuiasca la omul matur,

placerea ce-o simte tanilrul de-a i-o risipi.
159
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAAIATIAD
218
Parca e un facut ca oamenii s i nu-si indeplineasca la vreme datoria; sunt incredintat ca de-aci decurge saracia omului de
geniu, iar norocul prostului din punctualitatea cu care si-o indeplineste.
219
Pretuirea numai a ceea ce-i necesar si

iata linia
dispretul a tot ce-i de prison,
de conduita a inteleptului i-a omului stoic.
220
Putintt munca, repetata de 365 de on

(pe an), da de 365 de on putini bani, adica
o suma enorma. In acelas timp, gloria

e facuta.
221
Singurul mijloc ca sa catigi bani e sil

muncesti intr'un mod dezinteresat.
222
Trebue sa lucrezi, daca nu de placere,

cel putin de disperare, caci
judeciind
bine a munci e mai putin obositor decitt
a petrece.
160
www.dacoromanica.ro
PIGINI DIN BAUDELAIRE
223
Totul se poate indrepta: nu-i Inca timpul pierdut.

224
Totul nu se 'nfiiptue4te deck incetul cu

incetul.
225
Un 4ir neintrerupt de mici vointe dau

un mare rezultat.
226
Voluptatea placerei ne leagii de prezent,
grija vietei ne face sil ne gandim vesnic

la viitor.
Acel care e robit plticerei, adica prezen-
tului, imi face impresia unui-om rostogolindu-se inteo prapastie i care, voind su
se agate de arbuti, ii smulge i ii tariite
odatil cu &instil.
161
www.dacoromanica.ro
ti
INDICE
Nurnarul arata ordinea Cugetarilor
Abstractiuni 33
Adevaruri 101
Admiratie 70
Aer 184
Afacerebaneasca reusita 186
Altar 133
Amanti 153
Amanunt de prisos 78
Amanare 198
Amor 138
Amor propriu 181
Analogie universals
46, 61
Aventura fericita 186

Balzac (H. de) 51
Bani (A castiga) 221
Bate (A) 145
Batjocura 166
Batae de joc 191
Biciuitor 174
Blade 164
Biserica 133, 138
Boa la 201
Borgia 115
Bruta 90
Bunatate 93
Burghezi imbecili
Anglia 42
194
Antipatii 58
Camaraderie
58
Arta 4, 52
Caracteristica frumuArtist 116
setei 142
Artisti mari 64
Carol X 189
Avantul scriitorilor
Cauza 54
tineri 49
Avantul tineretei fizi- Caderea in pacat 121
Ca lau 95
ce 49
162
www.dacoromanica.ro
Debut 112
Decadere obteasca
Casatorie 138
Cel dintai ins 167

Cer tragic 23
183
Cerinti ale sufletului Decorat 165
omenesc 34
Cerul 41
Delacroix (E) 29, 77

Delicat 53
Democrat 188
Desen arabesc 6
Desfrau 141
Desgust 14
Dezacorduri 5
Diavol. Vezi: Satan
Diform 142
Chatcaubriand 51
Chinui (A) 73
Civilizalie 163, 169
Comerciant 172
Cornell 172
Concubinaj 144
Convorbiri intime cu
animale 125
Director de jurnal
Corabie 34, 36
Creatiune 121
196
Credinta in opera 76
Crestinism 126, 130
Crima 176
Critic-i 2, 64
Cruzime 73
Director de teatru
196
Do liu national 44
Drama 68
Dumnezeu 113, 120,
121, 122, 124, 125.
Cugetare sublima 48
131, 136, 160, 206
Curiozitati prosteti
Dumanul lumei 83
66
Echivoc 179
Cuvant 47, 80
Emerson (R.-W.) 62
Dandy 31
Datoria 204, 206, 216. Entuziasm 33
218
Erarhie cuminte 183
163
www.dacoromanica.ro
INDICE
Functie oficiala 88
Functionar 196
Gautier (Theophile)
Erou 102, 204

Excesiv 52
Existents 128
Familic 71
51
Geniu 37, 88, 94

Fatalitate 32
Geniu special 92
Fecund 200
Femee 139, 143, 145, Geniu si Dezordine
146, 147, 148, 149,
151, 157, 160
37
Fericire 111, 195
Germania 42
Gimnastica intelectuOa 89
Glorie 155
Fericire neasteptata
Glorie (Sete de) 9
Femeea iubita 141,

158
186
Fericiri noun 91
Fericiri subtile 91
Filosofie 117
Florile Rilului 39, 63.

114
Foe 187
Forma didactics 40
Forma 21, 85
Forth 93
Franta 62
Fraza poetics 35
Frica 216
Frumosul 38, 59
Grij a vietei 226

Grotcsc 5
Gura 170
Guvernamant 189
Guvernamant aristocratic 182
Hugo (Victor) 51
Idee 21, 85
Imaginatie 28, 46
Imbecili 127
Inima 170
Inspiratie 43, 103
Instinct al frumosului 41
164
www.dacoromanica.ro
Insults 166
Ludovic XIII 189
Insi fara personalita- Ludovic XIV 189
te 196
Ludovic Filip 189
Invidie 171
Lume 179
Ironie 191
Lume spirituals 32
Maistre (Joseph de)
Isbuti (A) 203
24
Ispita 54
Mama 25
Istorie 60
Iubire 140, 150, 152, Materie 12
Manusi 180
153, 154, 155
Iubirea de femei 125 Mandru 19
Melancolie 201
lucerca (A) 203
Mira 191
lndrepta (A) 223
Ministru 196
Infaptui (A) 224
Misiune 82
Intarziere 215
Intelept 219
Alisterele victei si ale
Inveselire (Sete de) 9
lumei 66
Joe intermitent 209
Misticism 126
Jurnal 176
Mizerie 201
Lacrima 84
Moderatie 52
Lacuna 57
Moliciune 177
Limbs 47
Monarh 189
Literature 53, 58, 117 Monarhic 182
Lucra (A) 199
Mora la 53
Lucra cu furie, fara Mora lit. in arta 63,
scop (A) 210
194
Lucrare prea mare
Munca 201, 207, 211,
213
222
165
www.dacoromanica.ro
IND]CE
Munch continua 209

Munch cotidiand 43,
155, 169, 183, 184,

185,
103, 205
218
Om bine crescut 192

Om civilizat 176
Om de genie 86, 127,
Munch dezinteresata
221
Munch intensa 200

155
Munch neisbutita 212 Om de litere 83, 89
Munch regulath 55
Om din popor 92
Munch repetata 220
Om mare 1, 71
Muzica 8, 57, 87
Om matur 217
Napoleon I 189
Om practic 7
Napoleon III 189
Om superior 18
Natiune 71
Opera artistica 103
Nedreptate 166, 189
Opera mare 81
Nefericit 19
Opinii clasice 104
Nemurirea sufl. 134
Opinii contrarii 104
Nenoroc 173, 193
Ora* 185
Nobil 53
Orgie 175
Norocul prostului 218 Original 67
Oameni anumiti 78
Originalitate aproaOameni cinstiti 177
pe diving 84
Oamenii cei mai pu- Oroare generala 14
tin pudici 158
Ovidiu 153
Ocupatie obositoare
Panglica Legiunei de
109
Onoare 151
Om-oameni 59, 82, 91, Panteonul literaturei
93, 102,
125,
129,
20
166
www.dacoromanica.ro
Poeti adevarati 61,

Pasiuni literare 27
110
Pacatul Originar 163
168
Poeti clasici 26
Poeli ilutri 98
Paganism 126, 130
Poeli minori 26
Pamantul 41
Pastratoarea frumuse Poezie 13, 17, 22, 40,
57, 60, 79, 87, 97, 99
lei 159
Petrece (A) 222

Pictura 57
Pisica 188
Placere 152, 207
Politica 174
Popor 133, 174, 184,
187, 189
Preot 72, 133
Placere (Sete de) 30 Prieteni 180

Placerea de-a econo- Progres 168, 169
misi energia rodni- Prost 92
cil 217
Prostia 159
Placerea de-a risipi Prostia de astazi 161

energia rodnica 217 Prostitua (A se) 155
Placeri marunte 195 Proverbe populare 3
Providenta 82
Placeri pure 202
Prozodie
universals
Placerile viliului 202
119
Podoaba frumusctei
159
Poe (Edgar) 20, 24.

56
Poem epic 60
Poems 21, 22
Poet 2, 28, 72, 80
Public 94
Punctualitate 208, 218
Putere (Sete de) 9

Racine (Jean) 26
Rafael 26
Rasplata 208
167
www.dacoromanica.ro
INDICE
Raul 164
Realitate 28
Religie 74, 120, 135
Religie universals 74
Reparatori de nedrep
tati 26
Republica 182
Reputatie 112
Reverie 42, 212
Revolulia FrancezA 45
Revoluhie 100
Rezultat mare 225

Ritm universal 119
Robespierre 7
Rugaciune 123, 125,
Scop 128
Scop moral in poezie

79
Sensibilitate 69
Sentimentul existenlei 108
Sf ant 204
Skint adevarat 174

Mint pentru sine 1
Simpatie 58
Singuriltate 14, 30,
155
Singuri 53
Sinucidere 107
Societate 185
Soldat 72
Somnul 178
132
Rugaciune de sears
129
Sonet 21
Satan 111, 113, 124,
Spania 135
Spatiu 108
Siiracia omului de ge- Spirit 12, 90
Spirit distills 92
niu 218
Spirit dublu 16
Sarbritori 10
Stiiri sufl. anumite 50
Schimbare 45
Stoic 219
Scriitor-i 15, 104
Scriitori tineri 37, 103 Stoicismul 107
125, 127, 137
112
Succes 112
168
www.dacoromanica.ro
Una mie optsute patruzeci si opt 7
Succes adevarat 193

Suflet 43, 87
Suflet curat 176

Suparari 55
Superstitie 100, 101
Suras 84
Soviiia la 215
Ura 115
Urias 84
Versuri 109
Venus 137
Veuillot (Louis) 118
Stiinta 117
Tannhauser 113
Viatil (Dorin(a de) 11
Viata 50, 108, 197, 205
Temperament bolniivicios 33
Timpul 10, 108, 207.
214, 223
Tragic 5
Treizeci de ani 190
Tron 133
Trup Bras 161
Trup slab 161
Tanar 217
Tari protestante 192
Viata (Sete de) 30

Victims 95
Vitiu 119
Voltaire 62
Vointa infranta 11
Vointi mici 225
Voluptate 73, 153, 156
Voluptatea celui care

intretine 162
Voluptatea placerei
226
Wagner (R.) 75, 96,
Umilinta 136
106
169
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
POEMELE IN PROZA
ALE LUI BAUDELAIRE
TRADUCERE
EDITIA I. Tipografia Poporul. Bucureyti
1912.
Ilustratii de Gropeanu, Poitevin-Seheletti si Steriadi.
1914.
EDITIA IL Biblioteca Luceafarul. Bucureyli
EDITIA III. Biblioteca Universal& Bucureyli -- 1921.
EDITIA IV. PAGINI DIN BAUDELAIRE

DesenuriManuserise Autografe
Revtizttfa Si maritd. Editura Adeverul
1934.
NOTE CRITICE
Milestria deosebitil a D-lui Stamatiad, ce-a

tiut sa 'mprumute hlamidei cu care a imbr5.cat inspiratiile marelui poet straluciri de
diamant, iar fondului tezaurul ealitiltilor
D-sale suflete*ti, ne'ndreptatesc sa afirmam
ca poemele lui Baudelaire, traduse astfel in romanete, pot fi socotite ca o producere semioriginala, care face cinste literaturei noastre.
Versuri ,si Proza
-- Mart 1912
170
www.dacoromanica.ro
I. M. RASCL"
D-1 Stamatiad avea toata pregatirea Sri ne

dea aceste traduceri.
Viola Nona -1 April 1912
OVID DENSUSIANU
Fraza cu fraza citite, ne patrund auzul si
simtirea i ne lash in urma impresia netearsa

a ceva perfect.
Rampa
5 Mai 1912
M. CRUCEANU
Poetul Al. T. Stamatiad a salvat barca in-
spiratiei baudelairiane, purtand-o printre stancile periculoase ale cuvantului romanesc.

Vittoria
31 Mai 1912
HIDALGO
Citind cele doutizeci i cinci de poeme iti dai
sama ca traducatorul nu s'a multumit numai

sa gaseasca cuvantul, ci 1-a cantarit, 1-a ales,
1-a *lefitit, 1-a legat cu celelalte, cautand sa dea
frazei romane5ti, nu numai intelesul, dar i
muzicalitatea i armonia frazei originale.

Rampa
Iunie 1912
ALEXANDRU FILIPESCU
Aluzicalitatea frazei, limba curat literara,

simtul transpunerilor sufleteti, vor fi remarcate de oricine va citi aceste traduceri, capatand totodata convingerea ca o mai bunti
macire cu grew se mai poate face.
Convorbiri Literare.
Iulie 1912
TR. D. LAZ.kRESCU
171
www.dacoromanica.ro
ADAOS
D-1 Stamatiad a adaptat cu-atilta indemanare

spiritului romanesc, textul francez, i cu-atata
meteug artistic a transpus ideile lui Baudelaire, 'lute admirabila limbs romaneascii, Meat tot aceea placere i aceleai emotii de ordin estetic iti produc cititul ambelor texte: cel
romilnesc ca i cel original.
Viitorul 11 Februar 1914 TEODOR SOLACOLU
172
www.dacoromanica.ro
DE CONSULTAT
ALBERT: Poeme in proza de Ch. Baudelaire, traduse de Al. T. Stamatiad. Universal Literal., 23 Februar 1914.
BOGDAN-DUICA (G.): Un simbolist
Al. T. Stainatiad, Poemele in proza ale lui Baudelaire. Ronicinul (Arad), 5/18 Mai 1912.
CRUCEANU (Mihail): Traducerile. 1?ampa, 5 Mai
1912.
DENSUSIANU (Ovid): Al. T. Stamatiad, Poemele in

proza ale lui Baudelaire. Viaja Nona, 1 April 1912.
E. [I. M. RASCU]: Al. T. Stamatiad, Poemele in
proza ale lui Baudelaire. Versuri $i Proza (Iasi),
Mart 1912.
FILIPESCU (Alexandru): Traducerile la noi. Ramp,
14 Iunie 1912.
HIDALGO: Baudelaire in romaneste de Al. T. Stamatiad. Viilorul, 31 Mai 1912.
LAZARESCU (Tr. D.): Al. T. Stamatiad, Poemele in
proza ale lui Baudelaire. Convorbiri Literare,
Julie 1912.
NADEJDE (Iosif): Poemele in proza ale lui Baude-
laire, traduse de Al. T. Stamatiad. Adeverul, 28

Mart 1912.
PETRONIUS: Bibliofilia poetului Stamatiad. Viitorut, 12 Mai 1912.
R.: Poemele in proza ale lui Baudelaire. Acliunea,

28 Februar 1914.
[SOLACOLU T.] : Baudelaire in romaneste in tra-
173
www.dacoromanica.ro
ADAOS
ducerea poetului Al. T. Stamatiad. Viitorul,
11
Februar 1914.
STOIKA (C. T.): Al. T. Stamatiad, Poemele in

proza ale lui Baudelaire. Saptamana politica si
cultural& 19 Mai 1912.
V.: Baudelaire in romfineste. Noua Revista Romani,

26 August 1912.
: Ch. : Baudelaire
Poeme in prozil, traduce

de Al. T. Stamatiad. Absolutio (Iasi), 1 Mart 1914.
174
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
SUFLETUL LUI
BAUDELAIRE
CULEGERE *I TRADUCERE
EDITIA I. Editura Salonul Literar. Arad
1927.
Editvra Adeverul. Bucure$ti
1934.
EDITIA II. PAGINI DIN BAUDELAIRE

NOTE CRITICE
Cartea este sugestiva i nu-i gasete echi-
valentul nici in literatura franceza: un breviar al lui Baudelaire, Francezii n'au facut
Inca. Este un merit al scriitorului nostru sa fi

compulsat, dintr'o lecture atenta a marelui nelini*tit i nelin4titor, acele franturi de gaud,
strigate ale inimei i imagini de vis, menite sa
complecteze o icoana rareori banuita. Nimeni
nu va mai putea vorbi, citind culegerea D-lui
Al. T. Stamatiad, despre un Baudelaire libertin. Oricine va trebui mai de grabs sa recunoasca in poetul francez, gravitatea morale
a unui om dintr'o veche rasa de credincioi,
tragica lui silinta catre bine, lupta pentru
175
www.dacoromanica.ro
ADAOS
mantuirea lui din mlatinele desgustului, catre limanul impacarei cu sine.

Get( Urea Februar 1912
TUDOR VIANU
Inca ()data, in lunga sa cariera literara, D-1

Stamatiad ofera literaturei romane, parfumul
greu de chiparoasa ametitoare al sufletului

baudelairian.
Sburillorul
F. ADERCA
Mart 1927
Deosibit de interesanta incercarea poetului

Al. T. Stamatiad, de-a reconstrui sufletul lui
Baudelaire din diverse cugetari si impresii
extrase din opera autorului Florilor Rau lui.
Printr'o perspicace i'ndemanatica grupare
a for in capitole, aceste franturi de ganduri
se'ntregesc In-Wan ascutit profil spiritual al.
lui Baudelaire; metoda lui Stamatiad c in

adevar originals.
C111,6'1111:1
28 April 1927
NAE IONESCU
*-
D-1 Stamatiad a tradus nu numai c'o admirabila con:,;tiinta literara, dar si c'o rara intelegere a nuantelor color mai dificile de redat in romane.5te.
Propilee Literare
TEODORESCU-BRANISTE
15 Mai 1927
Ilt
Traducatorul de azi al' lui Baudelaire este

in primul rand, un mare credincios : nicidata nu va fi gasit luand in desert numele
176
www.dacoromanica.ro
Doinnultd. .5i Domini]." pentru Al. T. Stamatiad este arta sa.
Ca poet, ca traducator al lui Maeterlinck,

ca alcatuitor al acestui volum, ca prozator,
ca om, apoi, D-sa a trait intreaga D-sale viala

in funcfie palpitanta de-o nobila credinta in
misiunea artei. Lucrul acesta, fireste, caracterizeaza totdeauna o chemare, si pecetlueste o
izbanda.
In Baudelaire, D-1 Stamatiad a gasit un su-
flet fratern, pe care si-a luat sarcina sa ni-1

redea, in ceea-ce a socotit ca e mai caracteristic geniului poetului francez.
Indrep(ureu
31 Mai 1927
N. DAVIDESCU
*
Poetul Al. T. Stamatiad a avut o Nina idee
si mai ales priceperea necontestata literary
de-a alege din operile lui Baudelaire, o seric
de Cugetari si impresii", pe care le dil publicului romanesc, in ingrijita traducere, sub
fitlul: Sufletul lui Baudelaire. Autorul lui
Fleurs du Mal", ne apare inteo lumina
noua : Poetul se dubleaza de filosof si de dugetator.

Viitorai 30 Lillie 1927
TAUSAN
*
Volumasul de lath e o opera do pietate si
de perseverenta. In limbs franceza nu exista
o asemenea culegere.
Stint aici nenumarate si minunate perle pe
177
www.dacoromanica.ro
ADAOS
care pasionatul nostril- prieten le-a cities cu

rilbdare si gust; vie iti infatiseaza un Baudelaire nou, mai profund si mai cuminte dealt
acel al poeziilor.
Cele trei Cricuri
Mute 1927
E. SPERANTIA
*
lntre putinii cultului baudelairian, de la
noi, D-1 Al. T. Stamatiad ocupa un loc de
frunte. Stint cincisprezece ani de child a tillmacit cu superioare calitilti de transpozitie
Poemele in prole ale lui Baudelaire, dupil

cum, de ciltiva ani, aplica o interesanta ino-
vatic poeziilor din Flori le rilului", pe care le
traduce in versuri albe, si uncle chiar neritmate.

Familiaritatea poctului nostril cu autorul
Albatrosului" trebuia sa ducil si la o cunoastere mai amanuntita a intregii lui opere si ca

o consecinta, la aceastii culegerc.
Un indice alfabetic intregeste practicitatca
acestui breviar baudelairian pentru a carui
compunere si tebnicA, D-1 Stamatiad binemerita dela literatura romilneascii.

Universal Literar
25 Septemvre 1927
PERPESSICIUS
31*.
Intr'o palcheta ingrijit tiparita, D-1 Stamatiad ne da o culegere de peste 200 cugetari din
opera in proza si din scrisorile lui Baudelaire.
Din aceste extrase, bine alese, elegant si sobru talmacitc, facem cunostintri cu o alai fa178
www.dacoromanica.ro
'eta
neasteptatil
a sufletului lui Baudelaire. E un alt Baudelaire.
Ritmul Vremei
August-Septemvre 1927
GEORGE DUMITRESCU
*
Eram deprinsi a cunoaste pe poetul ;,fiorului nou" in poezic, mai molt in latura lui
profund deprimant-pesimista, decat ca pe-un
mistic cu resurse de'naltare si izvoare de puteri dincolo de fortele firefti. Din spicuirile
interesante ale D-lui Stamatiad, culese cu un
gust, o pricepere, si-o patrundere a notelor
mai esentiale inteun actor, demne de un critic de mina intaia, constat'Am un continent
nou in sufletul poetului decadent.
Pe acest nou Baudelaire, in opinia generalil
literary dela noi, unde cunoasterea poetilor

streini este in deobste superficiala, it datorim
numai D-lui Stamatiad.
Basarito
Septemvre 1927
I). NANU
179
www.dacoromanica.ro
ADAOS
DE CONSULTAT
A: Al. T. Stamatiad: Sufletul lui Baudelaire. Adeviitul
Literar, 12 Februar 1928.

ADERCA (F.) : Principiile si metoda lui Baudelaire.
Sburatorul. Mart 1927.
AMPOIANU (Manole) : Al. T. Stamatiad: Sufletul lui
Baudelaire. Cosinzeana (Cluj), Ianuar 1928.
D. [AVIDESCU] (N.): Insemniiri. Baudelaire in romfinete. Indreptarea, 31 Mai 1927.
DUMITRESCU (G.): Al. T. Stamatiad: Suf letul lui
Baudelaire. Ritmul Vremei, August Septemvre
1927.
FORTUNESCU (C. D.): Sufletul lui Baudelaire. Arhivele 011enieL Mai 1927.
G. B.: Al. T. Stamatiad: Sufletul lui Baudelaire.
Floarea Soarelui, Noemvre 1927.
[IONESCU Nae]: Foileton bibliografic: Sufletul lui
Baudelaire. Cuvantul, 28 April 1927.
NANU (D) : Sufletul lui Baudelaire. Reistiritul, Sep temvre 1927.
PERPESSICIUS: Al. T. Stamatiad: Sufletul lui Baudelaire. Universal literar, 25 Sepemvre 1927.
TAUSAN: OugetArile lui Baudelaire strfmse de Al.
T. Stamatiad. Viitoral, 30 Iunie 1927.

TEODORESCU-BRANISTE: Sufletul lui Baudelaire.
Propilre Literate, 15 Mai 1927.
SPERANTIA (E.): Al. T. Stamatiad: Sufletul Jai
Baudelaire. Cele trei Crisuri, Iunie 1927.
[VIANU TUDOR]: Cronica. Sufletul lui Baudelaire_
Grin( lirea, Februar 1927.
180
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
POEME IN PROZA
LUI ARSENE HOUSSAYE
I
Portul
Oriunde, oriunde
lI
13
15
III
18
IV
V
VI
Geamgiul
Streinul
Multimea
Am $i ajuns !
22
24
27
VII
VIII
IX
Idealul
Ceasornicul
BAtranul saltimbanc
Ferestrele
Tintawl dibaci
XI
XII
XIII
'30
32
34
Visurile
Pralitura
XV
Himera . . .
Odaia fermecat5
XVI
Ochii
XVII
La unu noaptea
XIV
.......
181
www.dacoromanica.ro
37
42
44
46
49
52
57
60
CUPRINSUL
XVIII Nebunul si statua zeitei Venus

XIX Darurile Ursitoarelor
XX
XXI
63
65
69
Imbatati-vd
Amurgul
71
XXII Mangaierile lunei

XXIII Clipa aleasa"
..
XXIV Frumoasa Dorothee

Spovedania artistului
XXVI Indemnul la calatorie
..
74
77
80
84
80
.
.
XXV
XXVII Caine le si flaconul
91
PREFATA
I
Poezie
Literatur5
II
Dumnezeu-Satan
III
Iubirea Femeea
IV
Viaa
95
Critics
99
Munca
INDICE
133
138
140
156
162
ADAOS
170
1 82
www.dacoromanica.ro
DESEN URI -MANUS CRISE - AUTO GRAFE
BaudelaireAutoportret
BaudelaireDesen
BaudelaireDesen
BaudelaireDesen
BaudelaireDesen
.
VI
Zacharie Astruc
II
III
IV
Masca lui
Baudelaire
VII
BaudelaireManuscris si autograf
VIII BaudelaireDesen si autograf

X
Baudelaire=Desen
BaudelaireManuscris
XI
CourbetBaudelaire in 1853
IX
41
51
79
92
183
www.dacoromanica.ro
94
99
133
138
146
156
A. Foil evin-Sclielett i
www.dacoromanica.ro
AL. T. STAMATIAD
Poeme
DIN TRAMBITE DE AUR
MARGARITA RE NEGRE
Poeme
PE DRUMUL DAMASCULUI
Poeme religioase
Opera premiata de Ministerul .4rtelor 1923
$i de Academia Romand 1924
Pagini alese
POEZII
Opera premiatd de Academia Romand 1926
CETATEA CU PORTILE
INCHISE
Parabole
Opera premiatd de Soc. Scriit. Romani 1922
CATIVA SCRIITORI
Note critice
FEMEILE CIUDATE
In colaborare cu C. Mule(
Piesd inteuta act
GogaPeticd -SavescuMaetertincic

LUI CH. BAUDELAIRE
Traducere
SUFLETUL LUI BAUDELAIRE Culegere
Cugetari si paradoxe
si traducere
CICLUL MORTEI DE
M. MAETERLINCK
Traducere
InteriorOaspetele nepoltitOrbii
Editia IV
Cartea
Romaneasca
Editla II
Cartea
Romaneasca
Editia II
Casa $coalelor
Cultura
Romaneasca
Editia II
Biblioteca
Semanatorul
Arad
Biblioteca
Teatru de Maine
Editia V
Biblioteca
Universala
Editia III
Salonul Literar
Arad
Cultura
Nationale
Editia II
Cultura
LUI 0. WILDE
Cartea
Ronianeasca
Traducere
CATRENELE LUI
OMAR KHAYYAM
Traducere
Cu o notitd introductivd, note si Idmuriri
DIN POEZIILE LUI LI PO
Traducere
Revised lunard
SALONUL LITERAR
Mart 1925Mai 1926
Romaneasca
Editia II
Cartes
Romaneascit
Socec
Arad
VOR APAREA
PEISAGII SENTIMENTALE
POEZIA CHINEZA
Poeme
An tologie
EDIT UR A ADEVERUL- S.A.

PRETUL 60 LEI
r.
www.dacoromanica.ro

Pagini Din Baudelaire

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pagini Din Baudelaire

Încărcat de

Informații document

Descriere originală:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pagini Din Baudelaire

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STAMATIAD

araski.aviezde ddi witazle

Aenhyt imartraPea, &Mote

PAGINI DIN BAUDELAIRE

PE DRUMUL DAMASCULUI Poeme religioas e

Opera premiata de Soc. Scriit. Romani 1922

SUFLETUL LUI BAUDELAIRE Culegere

POEMELE IN PROZA ALE

EDITURA ADEVERUL- S. A. - BUCURESTI

LUI ARSENE HOUSSAVE

Scuznpul meu antic, i(i trimet o mica lu-

crare despre care nu s'ar putea spunedeceit seiveirind o nedreptate

ale acestei intortochiate fantazii se vor uni

rea numeroaselor for raporturi. Tu insuri,

PAGINI DIN BAUDELAIRE

Coate dezolantele sugestii pe care acest

lozia nu mi-a fost cu noroc. Indata ce

m'am apucat de lucru, mi-am dat sama nu

ca f &earn ceva (data aceasta se poate

care oricare altul afarei de mine s'ar fi

PAGINI DIN BAUDELAIRE

valurilor le leagrina armonios, pardi sunt

sta, mai e un fel de placere misterioasa i

PAGINI DIN BAUDELAIRE

Eu unul cred ca m'a simti bine tocmai

rei; se spune ca-i zidit in marmura si ca po-

porul uraste inteatata vegetatia, incrit

gustul tau; un peisaj alciituit din lumina

Sufletul meu nu raspunse.

Poate ti-ar surade mai mult Batavia ?

gim spre tarile asemanatoare mortei.

Ne-am inteles, sarmane suflet! Sa fugim

PAGINI DIN BAUDELAIRE

cel mai departat farm al marei Baltice; si

intuneric, in vreme ce aurorile boreale ne

rul casei for si nu 'ndraznesc sa intre de

PAGINI DIN BAUDELAIRE

insfarsit acei cari nu se hotarrtsc decal dupes

varsesc fapte cu repeziciunea unei sageti

Unul din prietenii inei, cel mai panic

on in fir, incercarea nu izbuti; a unsprezecea alit insa, ea intrecu toate asteptgrile.

Insfarsit un altul, sfios din tale-afaril,

atilt de sfios ca pleca privirea chiar in Lila

De multe on am cazut i eu prada acestor crize i avanturi ciudate, care ma

fac sa cred ca nite Demoni se furieazil in

obosit, dar cu o dorinta ne 'nfranta de-a

dil fu un geamgiu, al carui strigat ascutit

I-lei, geamgiule, hei!", it strigai eu,

vino sus". In aceea clipa, tresarind de

PAGINI DIN BAUDELAIRE

sa urce atatea trepte si mai mult ca sigur

ii zisei: Cum? dumneata n'ai geamuri

colorate? geamuri roze, rosii, albastre, geamuri magice? Nerusinatule! i indraznesti

macar geamuri prin care privind sa ni se

Intrai repede in odaie i punand mina

uor sa cads greutatea mea drept pe

marfa geamgiului. Ghiveciul II izbi cu atata putere incat 11 rasturna la piimant:

inot tot asa de rasunator ca .i un palat de

Rostesti un cuvant al carui inteles