PG-22/F2, Ed. 1/Rev.

CONSILIUL JUDEEAN BRASOV SPITALUL CLINIC JUDETEAN DE URGENTA BRASOV Str. Calea Bucureti, nr. 25-27, Braov, 500326, Tel: 0268/320022, 0372676271 Fax-uri: 0268/333015, 0372676351 Cont RO 32 TREZ 131 50 41 XXX000280 Trezoreria Braov; cod fiscal 4384117 Pagin web: www.hospbv.ro Email:

ISO 9001:2008

[email protected]
Operator date cu caracter personal 17323

MANUAL DE RECOLTARE

Page 1

PG-22/F2, Ed. 1/Rev. 0

INTRODUCERE Manualul de recoltare este un ghid care cuprinde descrierea tehnicilor de recoltare si receptie a probelor biologice (inclusiv pe cele de autorecoltare) cat si materialele necesare fiecarui tip de recoltare. Acest ghid este utilizat in laboratorul de analize medicale al SC SILMEDO SANTE S.R.L. de personalul implicat in activitatea de recoltare si receptie a probelor pentru a asigura obtinerea unor probe biologice care sa permita efectuarea unor analiza de calitate. Laboratorul de analize medicale Spitalului Clinic judetean de Urgenta Brasov efectueaza urmatoarele tipuri de analize: o o o o o o o hematologie coagulare biochimie imunologie bacteriologie micologie parazitologie

LISTA ANALIZE EFECTUATE DE LABORATORUL SPITALULUI CLINIC JUDETEAN DE URGENTA BRASOV

Denumirea analizei 1. HEMATOLOGIE 1.1 Teste de morfo-fiziologia sangelui Hemoleucograma completa Numaratoare de reticulocite Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) Examenul citologic al frotiului sanguin Examenul citologic al maduvei osoase (Medulograma) Concentratul leucocitar

Timp de eliberare rezultat

24 ore 24 ore 24 ore 24 ore 3 zile 24 ore Page 2

PG-22/F2, Ed. 1/Rev. 0 Celule lupice 1.2 Reactii citochimice Citochimie - Hemosiderina medulara ( coloratia Perls) Citochimie - Fosfataza alcalina leucocitara (indice FAL) Citochimie - Esteraze nespecifice Citochimie - Mieloperoxidaza leucocitara (MPO) Citochimie - Reactia acid periodic Schiff (PAS) Citochimie - Hemosiderina urinara 1.3 Teste de imunohematologie Rezistenta globulara osmotica Test Coombs direct Test Coombs indirect Test Coombs tipizare Determinare grup sanguin ABO Determinare factor Rh 1.4 Teste de hemostaza Timp de sangerare Timp de protrombina (PT) International Normalised Ratio (INR) Timp de tromboplastina partial activata (APTT) Fibrinogen D-dimeri 1.5 Celule sangvine din lichide de punctie Numaratoare automata de hematii/leucocite din lichide de punctie Numaratoare de leucocite/hematii din LCR Numaratoare de leucocite/hematii din lichidul articular Numaratoare de leucocite/hematii din lichidul de dializa peritoneala Numaratoare de leucocite/hematii din lichidul pericardic Numaratoare de leucocite/hematii din lichidul peritoneal Numaratoare de leucocite/hematii din lichidul pleural 2.BIOCHIMIE 2.1 Biochimie generala din sange Acid uric seric Amilaza serica TGO (transaminaza glutamica oxaloacetica) TGP (transaminaza glutamica piruvica) Bilirubina totala Bilirubina directa 24 ore 3 zile 10 zile 3 zile 3 zile 3 zile 3 zile 24 24 24 24 24 24 24 24 24 24 24 24 ore ore ore ore ore ore ore ore ore ore ore ore

24 ore 24 ore 24 ore 24 24 24 24 ore ore ore ore

24 24 24 24 24 24

ore ore ore ore ore ore Page 3

PG-22/F2, Ed. 1/Rev. 0 Calciu ionic seric Calciu total seric Clor seric Cistatina C Colesterol Colesterol HDL Colesterol LDL CHE (Colinesteraza) Creatinina serica CK (Creatinkinaza) CK-MB (Creatinkinaza MB)) Fosfataza alcalina Fosfor seric Fier seric GGT (Gama-glutamil transferaza) Glucoza serica LDH (lactat dehidrogenaza) Lipaza Magneziu seric Potasiu seric Proteine totale serice Sodiu seric Trigliceride serice Uree serica Testul de toleranta la glucoza per os (75 g) Electroforeza proteinelor serice Electroforeza proteinelor serice cu imunofixare 2.2 Biochimie - proteine specifice din sange Albumina serica Beta-2 microglobulina Complement C3 Complement C4 Imunoglobulina G (IgG) Imunoglobulina M (IgM) Imunoglobulina A (IgA) Imunoglobulina E (IgE) Factor reumatoid Proteina C reactiva (PCR) Hemoglobina glicozilata (Hb A1c) Feritina 24 ore 24 ore 24 ore 24 ore 24 ore 24 ore 24 ore 24 ore 24 ore 24 ore 24 ore 24 ore 24 ore 24 ore 24 ore 24 ore 24 ore 24 ore 24 ore 24 ore 24 ore 24 ore 24 ore 24 ore 24 ore 3 zile 7 zile 24 24 24 24 24 24 24 24 24 24 24 24 ore ore ore ore ore ore ore ore ore ore ore ore Page 4

PG-22/F2, Ed. 1/Rev. 0 Transferina 2.3 Biochimie din urina Acid uric urinar Albumina urinara Albumina urinara/24 ore Amilaza urinara Calciu urinar Clor urinar Clearance la creatinina Creatinina urinara Creatinina urinara/24 ore Fosfor urinar Fosfor urinar/24 h Glucoza urinara Glucoza urinara /24 h Potasiu urinar Proteine totale urinare Proteine totale urinare/24 ore Sodiu urinar Uree urinara Examenul sumar de urina Examenul sedimentului urinar Proba Addis-Hamburger 2.5 Biochimie din materii fecale Hemoragii oculte in materii fecale Proba de digestie 3. IMUNOCHIMIE 3.1 Markeri tiroidieni TSH (Hormonul stimulant al tiroidei) FT4 (Tiroxina libera) T3 (Triiodotironina) Tiroglobulina 3.2 Hormoni de fertilitate FSH (Hormon foliculo-stimulant) LH (Hormon luteinizant) Estradiol Progesteron Prolactina Testosteron HCG beta free (gonadotropina corionica umana libera) 24 ore 24 24 24 24 24 24 24 24 24 24 24 24 24 24 24 24 24 24 24 24 24 ore ore ore ore ore ore ore ore ore ore ore ore ore ore ore ore ore ore ore ore ore

24 ore 24 ore

24 24 24 24 24 24 24 24 24 24 24

ore ore ore ore ore ore ore ore ore ore ore Page 5

PG-22/F2, Ed. 1/Rev. 0 HCG total (gonadotropina corionica umana totala) 3.3 Markeri suprarenalieni ACTH (hormon adrenocorticotropic) Cortizon DHEA-S (dihidroepiandrosteron) 3.4 Hormoni de glicoreglare Insulina Peptid C 3.5 Markeri ososi Osteocalcina Beta-crosslaps PTH (Parathormon) Vitamina D3 3.6 Markeri tumorali AFP (Alfa fetoproteina) CEA (Antigen carcinoembrionar) CA 125 (Antigen carbohidrat 125) CA 15-3 (Antigen carbohidrat 15-3) CA 19-9 (Antigen carbohidrat 19-9) CA 72-4 (Antigen carbohidrat 72-4) CYFRA 21-1 NSE (Enolaza neuron specifica) PSA (Antigen specific prostatic) PSA-free (Antigen specific prostatic-free) 3.7 Markeri cardiaci Troponina T hs NT pro BPN 3.8 Markeri anemie Folati serici Vitamina B12 4. MARKERI VIRALI HAV anticorpi IgM HBs anticorpi HBs antigen HBe antigen HBe anticorpi HBc anticorpi IgM HDV anticorpi HCV anticorpi HIV 1/2 Anticorpi 24 ore 24 ore 24 ore 24 ore 24 ore 24 ore 24 24 24 24 24 24 24 24 24 24 24 24 24 24 ore ore ore ore ore ore ore ore ore ore ore ore ore ore

24 ore 24 ore 24 ore 24 ore 24 ore 7 zile 3 zile 3 zile 7 zile 7 zile 7 zile 3 zile 24 ore Page 6

PG-22/F2, Ed. 1/Rev. 0 EBV (virus Epstein Barr) anticorpi IgG EBV (virus Epstein Barr) anticorpi IgM CMV (virus citomegalic) anticorpi IgG CMV (virus citomegalic) anticorpi IgM 5. IMUNOLOGIE- BOLI AUTOIMUNE Anticorpi anti-nucleari (ANA) Anticorpi anti-nucleari (ANA) tipizare 6 antigene Anticorpi anti-nucleari (ANA) tipizare 8 antigene nucleare Anticorpi anti-ADN dublu catenar Anticorpi anti-histone Anticorpi anti-RO (SSA) Anticorpi anti-LA (SSB) Anticorpi anti-Jo-1 Anticorpi anti-SCL 70 Anticorpi anti-Rib P Anticorpi anti-Sm Anticorpi anti-RNP/Sm Anticorpi anti-citoplasma neutrofile (ANCA) Anticorpi anti-citoplasma neutrofile (ANCA) screening Anticorpi anti-PR3 (anti-proteinaza 3) Anticorpi anti-MPO (anti-mieloperoxidaza) Anticorpi anti-CCP (citric citrulinat peptid) Anticorpi anti-MCV (mutated citrulinat peptid) Anticorpi anti-gliadina Anticorpi anti-cardiolipina Anticorpi anti-cardiolipina screening Anticorpi anti-cardiolipina IgM Anticorpi anti-cardiolipina IgG Anticorpi anti-cardiolipina IgA Anticorpi anti-tesuturi (ASMA, AMA, LKM, AACP ) Anticorpi anti-mitocondriali M2 Anticorpi ciroza biliara primitiva (PBC) Anticorpi anti-SLA/LP Anticorpi anti-LC1 Anticorpi anti-TPO (Anti-tireoperoxidaza) Anticorpi anti-TG (Anti-tireoglobulina) Anticorpi anti-TSHR (Anti-receptor TSH) Crioglobuline 6.SEROLOGIE BOLI INFECTIOASE VDRL (Venereal Disease Research Laboratory, test 7 7 7 7 zile zile zile zile

3 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 3 zile 3 zile 7 zile 7 zile 3 zile 3 zile 3 zile 3 zile 3 zile 7 zile 7 zile 7 zile 3 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 24 ore 24 ore 24 ore 7 zile non24 ore Page 7

PG-22/F2, Ed. 1/Rev. 0 treponemic) RPR (Rapid Plasma Reagin, test non-treponemic) TPHA (test de hemaglutinare pentru treponema pallidum ) ASLO (anticorpi anti-streptolizina O) Toxoplasma gondi - anticorpi IgG Toxoplasma gondi - anticorpi IgM 7. TESTE DE MICROBIOLOGIE 7.1 ORL Examen microscopic al exudatului faringian pentru fusospirili Cultura din exudatul faringian antibiograma Cultura fungi din secretia linguala Examen microscopic din secretia nazala Cultura din secretia nazala antibiograma Examen microscopic din secretia otica Cultura din secretia otica antibiograma Cultura din lichidul de timpanocenteza antibiograma 7.2 Oftamologie Examen microscopic din secretia conjunctivala Cultura din secretia conjunctivala antibiograma Cultura din lichid intraocular antibiograma Cultura din raclajul cornean antibiograma 7.3 Tract respirator inferior Examen microscopic din sputa Cultura din sputa antibiograma Examen microscopic din lavaj bronhoalveolar Cultura din lavaj bronhoalveolar antibiograma 7.4 Tract gastrointestinal Cultura din bila antibiograma Examen coproparazitologic Antigen Helicobacter pylori din scaun 7.5 Tract urogenital Urocultura antibiograma Examen microscopic din secretie vaginala Cultura din secretia vaginala antibiograma Cultura din secretia cervicala antibiograma Cultura din dispozitive contraceptive intrauterine antibiograma Examen microscopic din secretie uretrala Cultura din secretia uretrala antibiograma

24 ore 24 ore 24 ore 3 zile 3 zile

2 4 7 2 4 2 4 4 2 4 4 4

zile zile zile zile zile zile zile zile zile zile zile zile

2 zile 4 zile 2 zile 4 zile 4 zile 24 ore 24 ore 4 zile 2 zile 4 zile 4 zile 4 zile 2 zile 4 zile Page 8

PG-22/F2, Ed. 1/Rev. 0 7.6 Lichide de punctie Examen microscopic din lichide punctie (peritoneal, pleural, pericardic, articular) Cultura din lichid pleural antibiograma Cultura din lichid peritoneal antibiograma Cultura din lichid pericardic antibiograma Cultura din lichid articular antibiograma Examen microscopic din lichid de dializa peritoneala Cultura din lichid de dializa peritoneala antibiograma 7.7 LCR Examen microscopic din LCR (frotiu colorat Gram) Cultura din LCR antibiograma 7.8 Sange Hemocultura antibiograma 7.9 Plagi si abcese 7.9.1 Supuratii ale tegumentului si plagi superficiale nechirurgicale Cultura din supuratie tegument (celulita, foliculita, erizipel, panaritiu) antibiograma Cultura din supuratie plaga nechirurgicala (plaga traumatica, muscata/intepata) antibiograma Cultura din supuratie ulcer cutanat cronic (ulcer varicos/escara de decubit antibiograma) Cultura din supuratie arsuri antibiograma 7.9.2 Abcese si infectii ale plagilor profunde Examen microscopic din puroi Cultura din puroi (abces visceral, peritoneal, pleural, pelvin, adenite supurate, etc) antibiograma Cultura din supuratie plaga chirurgicala antibiograma 7.10 Investigarea microbiologica a tesuturilor si biopsiilor Cultura din tesuturi/biopsii antibiograma 7.11 Infectii osteo-articulare Cultura din fragmente de os si tesuturi moi asociate cu osteomielita antibiograma Cultura din proteze articulare infectate antibiograma 7.12 Infectii ale canulelor intravasculare si prelevate asociate Culturi din canule intravasculare si prelevate asociate antibiograma 7.13 Micologie Cultura fungi antifungigrama Identificare dermatofiti

2 4 4 4 4 2

zile zile zile zile zile zile

4 zile 2 zile 4 zile 10 zile

4 zile 4 zile 4 zile 4 zile 4 zile 4 zile 4 zile 4 zile

4 zile 4 zile

4 zile 7 zile 7 zile Page 9

PG-22/F2, Ed. 1/Rev. 0 7.14 Prelevate Autocontrol Prelevate Autocontrol: cultura Prelevate Autocontrol: cultura Prelevate Autocontrol: cultura Prelevate Autocontrol: cultura

de pe suprafete de pe tegument maini din microaeroflora din lichide sterile

7 7 7 7

zile zile zile zile

LISTA DE ANALIZE EFECTUATE DE URGENTA Denumire analiza Hemoleucograma TGO TGP Glicemie Uree Creatinina Bilirubina totala Bilirubina directa Amilazemie Amilazurie Creatinkinaza(CK) Creatinkinaza MB(CK-MB) LDH

24h/24h Eliberare rezultate 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h

Page 10

PG-22/F2, Ed. 1/Rev. 0 Na K Cl INR(PT) APTT Ex.sumar de urina complet LCR(ex.microscopic ,biochimic,insamantari culturi) Uroculturi(insamantari) Lichide biologice de punctie(ex .biochimic,insamantari culturi) Hemoculturi 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h-3zile 3 zile 3 zile 7 zile

LISTA DE ANALIZE EFECTUATE DE URGENTA PENTRU PACIENTI INTRENATI IN SPITAL NUMAI SAMBATA SI DUMINICA Denumire analiza Fosfataza alcalina Proteine totale GGT Eliberare rezultate 2h 2h 2h

Page 11

PG-22/F2, Ed. 1/Rev. 0 TIPURI DE PROBE PRIMARE: In laboratorul de analize medicale al Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Brasov se efectueaza analize din urmatoarele tipuri de probe: o o o o o o o o o o o sange pe anticoagulant (hematologie, coagulare, hemoglobina glicozilata) sange fara anticoagulant exudat faringian secretie nazala lichide de punctie sange pentru hemoculturi secretii otice,uretrale,plagi secretie conjunctivala puroi scuama secretii de pe sonde,mese,proteze etc. Se prelucreaza probe obtinute de la pacienti prin autorecoltare: o o o o urina pentru examen de urina urina pentru urocultura materii fecale pentru coprocultura materii fecale pentru examen coproparazitologic

CEREREA DE ANALIZE: Recoltarea probelor se face zilnic intre orele 7.30 - 11:00, iar a celor de urgenta non-stop 24ore din 24. Laboratorul lucreaza probe in regim de urgenta. Solicitarea analizelor de catre pacienti/ medici solicitanti se face: 1. solicitari de pe sectiile spitalului in format electronic 2. pe formulare tip emise de CASA DE ASIGURARI DE SANATATE daca vin din partea medicilor aflati in relatii contractuale cu Casa de Asigurari (medici de familie, medici specialisti). 3. pe formulare de Bilet de trimitere cu plata (PG-03/F5), in cazul solicitarilor cu plata. o o o o o o Cererile de analize (indiferent de tipul si provenienta lor) includ, dupa caz: nume, prenume, sex, varsta, CNP, adresa, numar de telefon datele de identificare ale medicului prescriptor: nume, cod parafa tipul probei: sange, urina, fecale, exudat faringian, exudat nazal etc. analizele solicitate informatii clinice despre pacient (boli suferite, tratamente efectuate etc.) data si ora recoltarii probei primare Page 12

PG-22/F2, Ed. 1/Rev. 0 Pentru pacientii din spital cererile se fac direct prin sistemul electronic al spitalului ,probele fiind apoi etichetate cu cod de bare si aduse la laborator,in containere speciale. Pacientul va semna pe cererea de analize ca este de acord cu recoltarea probelor biologice si cu efectuarea analizelor solicitate pe cererea de analize (biletul de trimitere sau cerere de analize verbala), cat si pentru calitatea si autenticitatea probelor autorecoltate. Pentru verificarea identitatii pacientului si a completarii corecte a cererilor de analiza, acestuia i se solicita un act de identitate, apoi se verifica daca s-a facut identificarea corecta a tipului de proba primara si a analizelor solicitate. Cererile de analize se prezinta registratorului medical care le inregistreaza in Registrul electronic de receptie pacienti. Probele recoltate vor fi inscriptionate de catre asistentul care efectueaza recoltarea cu acelasi cod de cerere (ID) pe care pacientul il primeste la inregistrarea cererii sale. INSTRUCTIUNI DE PREGATIRE A PACIENTILOR PENTRU RECOLTARE Reguli generale Recoltarea sangelui Majoritatea probelor lucrate in laboratorul de analize medicale al Spitalului Clinic Judetea de Urgenta Brasov sunt recoltate pe sectiile spitalului si UPU,respectandu-se regulile in vigoare. Sangele se recolteaza si in laborator de catre un cadru medical cu competenta pe acest domeniu. S-a demonstrat ca unele analize sunt influentate de alimentatie, altele nu. Din acest motiv se recomanda ca recoltarea sangelui sa se faca pe nemancate. Seara se va manca mai devreme si putin, fara grasimi, caci o alimentatie bogata in grasimi poate produce seruri lipemice, fenomen care poate falsifica rezultatele analizelor. Persoanele care obisnuiesc sa manance dimineata este bine sa-si ia cu ele un pachetel cu alimente pentru a manca imediat dupa recoltarea sangelui. Nu se recomanda efectuarea analizei de sange la persoanele care vin de la distante mari cu trenul sau masina, obosite, nedormite, nervoase; in aceste situatii rezultatele analizelor pot fi afectate. Pregatirea adultului pentru analize Pe sectiile spitalului recoltarea analizelor se face orcind este necesar.Insa la marea majoritate a pacientilor internati cat si din ambulator ,recoltarea se face dimineata (intre orele 7.00 si 11.00), pe nemancate. Pentru pacient recoltarea nu trebuie sa fie dureroasa, voluminoasa sau lenta. Pacientul este invitat sa se aseze pe scaunul de recoltare explicandu-i-se tehnica de recoltare in termeni accesibili, fara exagerari, deoarece pacientii sunt mai capabili sa faca fata durerii, stressului situational daca cunosc ce-i asteapta. Pacientului i se permite sa puna intrebari si i se raspunde cu amabilitate. Cand nu este capabil, Page 13

PG-22/F2, Ed. 1/Rev. 0 pacientul este ajutat si mentinut in pozitia optima pentru recoltere pentru a preveni accidentele. Pentru obtinerea unor rezultate concludente ale analizelor, pacientul este interogat asupra eventualelor tratamente medicamentoase, viroze, diaree, iar femeile nu trebuie sa fie in perioada menstruala. Acesti factori pot modifica temporar rezultatele analizelor medicale. Protocol recoltare probe de sange o pacientul trebuie sa fie nemancat pentru a evita probele lipemice (12 ore); o pacientului i se va recomanda evitarea efortului fizic si a activitatilor stresante inainte de recoltare. Pregatirea copilului Pregatirea copiilor in vederea recoltarii probelor de sange trebuie sa reduca stresul si anxietatea care se manifesta aproape in egala masura atat la copii cat si la parinti. Pentru copiii mici nici o pregatire prealabila nu este de folos, astfel: o in mod sigur copilul va plange o este nevoie de imobilizarea copilului o plansul copilului se datoreaza mai mult mediului nefamiliar, prezentei persoanelor straine, lipsei parintilor din zona recoltarii o prezenta parintilor poate incuraja copilul. Copiii mai mari incep sa constientizeze frica, iar plansul se datoreaza si durerii resimtite in timpul recoltarii. Este foarte important sa fie diminuata frica copilului prin lamurirea lui despre ce se va intampla astfel: o se explica copilului in cuvinte simple manevrele ce urmeaza a fi efectuate o orice lamurire trebuie data inainte cu 5-10 minute de recoltare o se pot folosi jucarii care sa distraga atentia copilului de la manevrele de recoltare o in timpul recoltarii este foarte probabil sa fie nevoie de imobilizare. Prezenta parintilor ajuta foarte mult; o se convinge copilul ca procedura de recoltare nu este o pedeapsa. RECOLTAREA PROBELOR BIOLOGICE Laboratorul de analize medicale al Spitalului Clinic Judetean de Urgente Brasov este dotat cu o camera de recoltare cu compartiment pentru recoltarea probelor de sange si receptia probelor de urina si materii fecale si un compartiment pentru recoltarea produselor pentru microbiologie Camera de recoltare este dotata cu instalatii de incalzire corespunzatoare pentru a se asigura confortul termic si aerisirea. Se asigura intimitatea pacientilor la recoltare prin inchiderea usilor in timpul recoltarii si limitarea accesului altor persoane (pacienti sau personal) la prezenta asistentei care recolteaza. Page 14

PG-22/F2, Ed. 1/Rev. 0 In cazul in care in timpul desfasurarii manevrelor de recoltare pacientul face lipotimie sau alte manifestari declansate de reactia de teama la recoltare, se aseaza pacientul in pozitie orizontala prin extensia spatarului scaunului sau pe pat, ridicand membrele inferioare mai sus decat nivelul capului pentru favorizarea circulatiei cerebrale. Daca pacientul nu-si revine sau apar convulsii sau alte manifestari mai grave Registratorul medical anunta Unitatea Primire Urgente pentru acordarea primului ajutor de catre o persoana calificata. Materiale necesare recoltarii: In o o o o o o compartimentul pentru recoltarea probelor de microbiologie exista: Recipiente din material plastic urocultoare sterile coprocultoare sterile recoltoare sterile pentru exudat faringian manusi de unica folosinta lame pentru microscop

Sala pentru recoltarea probelor de sange este dotata cu: o o o o o o o o o o vacutainere pentru probe de biochimie vacutainere pentru probe de hematologie vacutainere pentru probe de VSH vacutainere pentru probe de coagulare si fibrinogen tampoane sterile, plasturi, alcool pentru dezinfectia tegumentelor ace sterile pentru adulti si pentru copii ace fluturas (copii cu vene greu accesibile) holder, seringi de unica folosinta garouri stative pentru vacutainere si recipiente din plastic pentru transportul probelor catre compartimentul biochimie, hematologie, imunologie

Tehnica recoltarii probelor de sange: Pentru asistentul care efectueaza recoltarea, procedura incepe cu spalarea mainilor, dezinfectia lor si aplicarea manusilor de unica folosinta. Recoltarea se face pentru obtinerea unei probe unice sau multiple conform cererii de analize. Tuburile de recolta sunt vidate, sterile, de unica folosinta cu sau fara anticoagulant in functie de tipul de proba ; in laborator se utilizeaza : o tuburi cu EDTA cu capac mov/roz - pentru hemoleucograma o tuburi cu citrat (in proportie 9 :1) cu capac bleu/verde - pentru teste de coagulare o tuburi cu citrat (in proportie 4 :1) cu capac negru/mov - pentru VSH Page 15

PG-22/F2, Ed. 1/Rev. 0 o tuburi cu heparina cu capac verde/portocaliu pentru chimie clinica (plasma) o tuburi fara anticoagulant cu capac rosu/incolor - pentru teste de chimie clinica, imunologie, serologie (ser) ; se pot folosi si tuburi cu activator de coagulare si gel separator. Ordinea utilizarii tuburilor este urmatoarea : tub fara aditivi tub cu citrat tub cu heparina tub cu EDTA. Tehnica este urmatoarea : o se abordeaza venele accesibile la plica cotului (cefalica, bazilica), radiala, venele de pe fata dorsala a mainii o se face staza venoasa prin aplicarea garoului o se repereaza vena care trebuie abordata o se aseptizeaza tegumentul cu tamponul cu solutie alcoolica asteptand pana la evaporarea alcoolului o se aplica vacutainerele pentru recoltarea probelor de sange recomandate o se desface garoul o se recolteaza sange in cantitatea dorita o dupa terminarea recoltei, se aplica peste punctie un tampon de vata cu alcool si se extrage rapid acul. o dupa cateva minute (5 minute) se indeparteaza tamponul o se face securizarea locului punctiei prin aplicarea unui plasture Aplicarea garoului mai mult de un minut inaite de recoltarea sangelui poate duce la cresteri >5% ale concentratiilor proteinelor, enzimelor, lipidelor, parametrilor corpusculari, si la scaderi cu pana la 5% ale parametrilor cu greutate moleculara mica: potasiu, creatinina, uree, glucoza, si mai mult cu 10% a timpilor de coagulare. Etapele recoltarii pe vacutainere sunt: o Identificare ID pacientului ( ID primit la receptia laboratorului in urma comenzii scrise solicitata de catre pacient); o In prezenta pacientului este trecut cu un marker permanent, ID pe vacutainerele in care i se va recolta sange; o Pacientul este indrumat sa se aseze pe scaunul de recoltare si este informat asupra procedurii de recoltare; o Se aseaza la indemana materialele necesare pentru recoltare (materiale dezinfectante, garou, ace, vacutainerele cu ID pacientului); o Se inspecteaza zona pentru selectarea venei de recoltare; o Se aplica garoul pentru evidentierea venei de punctionare; o Se dezinfecteaza zona; Page 16

PG-22/F2, Ed. 1/Rev. 0 o Se face punctia venoasa/recoltarea in vacutainer care aspira exact cantitatea de sange necesara; o Se indeparteaza garoul, se scoate acul si se aplica tamponul la locul punctiei, se aplica un plasture pentru securizarea locului punctiei; o Se mixeaza sangele cu anticoagulantul din tub (daca este cazul) prin rasturnarea lenta de 6-8 ori a tubului de recolta; o Se depoziteaza materialele folosite in colectorul de materiale sanitare. Trebuie respectata proportia sange/anticoagulant, deoarece modifica rezultatele testelor de coagulare si a testelor hematologice. In cazul probelor hemolizate, se repeta recoltarea deoarece aceasta influenteaza rezultatele analizelor in special a : FA, amilaza, GGT, enzime, etc. Serurile lactescente interfereaza cu toate determinarile fotometrice (substraturi, elemente minerale, proteine speciale) si testele de coagulare; din acest motiv se repeta recoltarea. In cazul (cum ar fi de pilda probele care se obtin cu dificultate) in care se lucreaza totusi probele intens hemolizate sau lipemice, aceasta informatie este semnalata medicului solicitant la rubrica Observatii din Buletinul de Analiza. In situatia respingerii probelor din motiv ca sunt intens hemolizate sau lipemice, se anunta medicul sau pacientul asupra acestui aspect (Formular de notificare) si se solicita repetarea recoltarii.In cazul in care probele din diferite motive (starea pacientului,imposibilitatea unei noi recoltari,etc)probele se lucreaza mentionandu-se in rubrica de comentarii starea probei. Pacientii intra in camera de recoltare prezentind asistentei, comanda sau biletul de trimitere (cu ID -ul primit la receptie) si eventual cu probele biologice autorecoltate acceptate (recoltate corespunzator). Pentru autorecoltare, pacientii primesc recipiente speciale si instructiuni pentru recoltare. In Registrul de receptie pacienti se trec datele cererii de analize conform Registrului de receptie pacienti. Dupa terminarea recoltarii, probele biologice sunt transportate in cutii de transport speciale spre compartimentul in care vor fi analizate. Serul pentru testele de biochimie si imunologie se centrifugheaza (40003000 g/5 minute) dupa exprimarea cheagului (30-45 minute, la intuneric si la temperatura camerei). Volumul vacutainerelor pentru chimie clinica poate fi intre 2-10 mL in functie de numarul si tipul testelor solicitate. Sangele se recolteaza pentru examene: 1. Hematologice 2. Biochimice 3. Serologice Page 17

PG-22/F2, Ed. 1/Rev. 0 4. Imunologice 5. Bacteriologice Recoltarea se face prin: -intepare - la adult: pulpa degetului - la copil: pulpa degetului -punctie venoasa RECOLTAREA SANGELUI CAPILAR PENTRU EXAMENELE HEMATOLOGICE frotiu periferic, formula leucocitara grup sanguin, Rh

Executie o se aseptizeaza pielea degetului inelar sau mediu cu un tampon cu alcool 90o o se asteapta evaporarea alcoolului o cu o miscare brusca se inteapa pielea pulpei degetului in partea laterala a extremitatii o se sterge cu un tampon uscat prima picatura de sange, se lasa sa se formeze o alta picatura de sange din care se recolteaza cu pipeta sau cu lama o se sterge cu un tampon imbibat in alcool RECOLTAREA SANGELUI VENOS PENTRU EXAMENELE HEMATOLOGICE se recomanda sa se recolteze dimineata pe nemancate se recolteaza in vacutainere cu dop mov, ce contin anticoagulant pentru hemograma : volumul probei este 2-3 ml sange in functie de capacitatea inscrisa pe vacutainer o se recolteaza in vacutainer pentru probele de coagulare: volumul probei este 1,8 sau 4,5 ml sange in functie de capacitatea vacutainerului. o o Dupa recoltare, probele de sange pentru hemograme se aseaza in stativ in ordinea cronologica din Registrul de receptie si, dupa aproximativ 30 minute, se introduc in lucru (avand grija ca prelucrarea sa se faca in maxim 6 ore de la recoltare). Probele de coagulare si dozarea fibrinogenului se recomanda sa se centrifugheze (pentru plasmele deplachetate la 4000-3000 g/15-30 minute) si sa se lucreze in primele 4 ore de la recoltare. RECOLTAREA SANGELUI PENTRU EXAMENE BIOCHIMICE Page 18

PG-22/F2, Ed. 1/Rev. 0 Se efectueaza prin punctie venoasa, dimineata, pe nemancate Se recolteaza 5-10 ml sange pentru a determina: uree sanguina, acidul uric, creatinina, bilirubina, colesterol, lipemie, fosfataza alcalina, transaminaza, amilaza, calcemie, sideremie, glicemia, transaminaze (TGP, TGO) etc. o Sangele se recolteaza in vacutainere fara anticoagulant (cu dop rosu) sau cu separator de gel o o RECOLTAREA SANGELUI PENTRU EXAMENELE SEROLOGICE o Examenele serologice cerceteaza prezenta sau absenta anticorpilor in serul bolnavului. o Aceste examene se utilizeaza pentru diagnosticarea bolilor infectioase (ex. sifilis) sau imunologice. o Recoltarea sangelui se face prin punctie venoasa in volum de 5-10 ml. Probele de imunologie se centrifugheaza dupa o perioada de 30 de minute (timp necesar formarii cheagului) pentru obtinerea serului din care se lucreaza testele solicitate. Pentru toate probele de sange care se centrifugheaza este contraindicata recentrifugarea, chiar si a tuburilor cu gel separator.

Recoltarea si transportul produselor patologice pentru diagnosticul microbiologic

HEMOCULTURA PENTRU HEMOCULTURA efectuata n sistem automat Bact/Alert 3D Flacoane de hemoculturi: 1. Flacon BactAlert standard aerob pentru aduli, cod albastru 2. Flacon BactAlert standard anaerob pentru aduli, cod mov 3. Flacon BactAlert FAN aerob pentru aduli cu inhibitor de antibiotic, cod verde 4. Flacon BactAlert FAN anaerob pentru aduli cu inhibitor de antibiotic, cod portocaliu 5. Flacon Pedi-Bact pentru copii cu/fr tratament antibiotic, cod galben (si pentru lichide de punctie:LCR,pleural,pericardic,ascitic,articular) 6. Flacon MB pentru cultivare de Mycobacterium spp din sange sau lichide de punctie, cod negru Flacoanele se pstreaz la temperatura camerei, ferite de lumin. nainte de folosire se verific data expirrii si integritatea flacoanelor. Flacoanele cu inhibitor de antibiotic, conin crbune, acesta se depune la fundul flaconului, lichidul de deasupra trebuie s fie limpede. La agitare crbunele tulbur mediul. Page 19

PG-22/F2, Ed. 1/Rev. 0

Momentul, ritmul recoltrii: - Recoltarea se efectueaz naintea nceperii tratamentului sau, dac acest lucru este imposibil, se face nainte de administrarea dozei urmtoare, n flacoane FAN cu crbune sau Pedi. - Se recomanda recoltarea unui numar de 3 seturi de hemoculturi in 24 ore. - Cand starea pacientului este critica si se impune administrarea tratamentului antibiotic se recolteaza hemoculturile rapid in interval de 1 ora. - n endocardite infecioase recoltarea nu este legat de un anumit moment al zilei (bacteriemie continu ), se recolteaz 3 seturi de hemoculturi n decurs de 24 de ore - Un set de hemocultur reprezint proba recoltat o ntr-un flacon aerob + un flacon anaerob, sau o ntr-un flacon pediatric - Recoltarea se face prin puncia percutanata a unui vas sanguin. - Cantitatea de sange recomandata la adult: 20 ml /set Metodologia recoltrii: - Se ndeprteaz protectorul de pe flacoanele de hemocultur i se dezinfecteaz dopul cu alcool 70%. - Recoltarea se face cu mare grij pentru a evita contaminarea probei cu flor cutanat. Se identifica locul punctiei venoase.Tegumentul se antiseptizeaz cu alcool 70%, apoi cu tinctur de ioddinspre centru spre periferie, se ateapt s se usuce (30 sec). Se terge suprafaa iodat cu alcool 70%. Atenie la durata optim exercitrii efectului antiseptic, aceasta variaz n funcie de substana utilizata. NU SE PALPEAZA LOCUL DE PUNCTIE. - Se recolteaz cu ac (19 sau 21G) i sering 20 ml de snge (10 ml/flacon). Se recomand recoltarea cantitii maxime iar n cazul n care acest lucru nu este posibil, se prefer introducerea cantitii maxime de 10 ml n flaconul aerob dect mprirea sngelui n mod egal n ambele flacoane. - De la copii se recolteaza minim 0,5 ml maxim 4 ml de snge. - Se evacueaz aerul din sering i se injecteaz coninutul n flacoanele de hemocultur, avnd grij, s nu se introduc cantitate mai mare de 10 ml (presiune negativ n flacon). nti se introduce sngele n flaconul anaerob i cu un ac schimbat n cel aerob. - Dupa introducerea sangelui in flacon acesta se agita pentru a se evita coagularea sangelui - Se eticheteaza fiecare flacon cu numele pacientului,codul generat de sistemul informatic, locul de punctie si ora recoltarii. Nu se aplica etichete pe fundul sticlelor sau pe doua sticle deodata. - Proba se transport imediat la laborator( 2 ore) nsoita de cererea de analiz pe care se lipete codul de bare al flacoanelor. - Cererea de analiza trebuie sa aiba completate urmatoarele date: nume, prenume,s ectie, febra,diagnostic,tratament antibiotic,locul punctiei,data si ora recoltarii,numele persoanei care a efectuat recoltarea,semantura si parafa medicului care a indicat hemocultura. - n cazul n care transportul se prelungete, flacoanele nu se refrigereaz ci se Page 20

PG-22/F2, Ed. 1/Rev. 0 pstreaz calde (maxim 37
C) sau la temperatura camerei (maximum 4 ore)! Incubare: sistem BacT/Alert 3D pana la 7 zile. Numai probele pentru care se observa un semnal pozitiv vor fi procesate.

Exsudatul faringian Scop o Depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui in vederea tratamentului. o Depistarea persoanelor sanatoase purtatoare de germeni Materiale o sterile: eprubeta cu tampon faringian o nesterile: stativ pentru eprubete Tehnica - se recolteaza inainte de administrarea antibioticelor sau sulfamidelor - exudatul faringian se prelev nainte sau la trei ore de la toaleta gurii sau ingestia de alimente. Se aeaz pacientul pe scaun, cu faa spre o surs de lumin, gatul n uoara extensie i ceafa sprijinit de perete. n condiii de iluminare adecvata, se deprim baza limbii cu apasatorul steril i, in timp ce pacientul pronuna vocala A se sterge cu tamponul ferm, dar nu brutal, amigdalele i peretele posterior al faringelui, vizand n special orice zon inflamata, ulcerata, depozite purulente. Cnd exista, falsa membrana trebuie uor desprinsa la periferie i tamponata mucoasa subjacenta. Atat la introducerea cat i la scoaterea tamponului se evita atingerea lui cu baza limbii sau palatul moale. Se reintroduce tamponul n tubul de plastic etichetat. Pentru c prelevarea faringiana declaneaza reflex de tuse, prelevatorul se va proteja cu masca de tifon sau de hartie. Intervalul de timp n care trebuie fcuta examinarea i modalitatile de conservare a probei sunt in funcie de microorganismele urmarite. Recoltarea secretiei nazale o Recoltarea se face cu un tampon mai subtire fixat pe un portampon, cu care se poate patrunde in nazo-faringe Executie Page 21

PG-22/F2, Ed. 1/Rev. 0 o recoltarea se face dimineata o cu tamponul faringian se sterg fosele nazale, apoi tamponul se introduce in eprubeta Exsudatul faringin si nazal trebuie insamantate cat mai repede dupa recoltare daca sunt recoltate in laborator sau trebuie recoltate pe mediu de transport daca pacientul le aduce de la distanta mare. RECOLTAREA PRODUSELOR PATOLOGICE DIN TRACTUL RESPIRATOR INFERIOR Toate probele trebuie sa fie proaspete si recoltate inaintea inceperii tratamentului antimicrobian. Pentru speciile de mycobacterii se recomanda sputa expectorata dimineata devreme. Pentru recoltarea probelor pentru specii de Mycobacterium vezi protocolalele laboratorului de tuberculoza) ). Sputa Pentru probele de sputa materialul necesar este din tractul respirator inferior expectorat prin tuse puternica. Cand tusea este uscata, fizioterapia, drenajul postural sau inhalarea de aerosoli inaintea expectoratiei pot fi de ajutor. Saliva si secretiile din nazofaringe nu sunt potrivite. Probele matinale pentru examinarea speciilor Mycobacterium trebuiesc recoltate in 3 zile consecutive. BAL si probele asociate necesita recoltarea de catre un specialist conform protocoalelor de lucru. Probele care se obtin includ, lavajul bronhalveolar, aspiratia prin canalul bronhoscopului cu sau fara irigare bronsica, periaj bronsic cu perie neprotejata si periaj endobronsic cu perie protejata in sistem de canule telescopate cu dop distal din polietilenglicol Un segment al plamanului este "spalat" cu ser fiziologic dupa insertia unui bronhoscop flexibil, aceasta permitand recuperarea componentelor celulare si necelulare de la suprafata epiteliului tractului respirator inferior. Este o metoda sigura pentru stabilirea unui diagnostic etiologic definitiv de pneumonie si alte infectii pulmonare Lavajul bronhoalveolar indirect (BALI) Un cateter este coborat prin trahee pana cand opune rezistenta. Prin el este injectat ser fiziologic si apoi aspirat. Aceasta metoda ofera o proba din tractul respirator inferior fara a fi nevoie de bronhoscopie si fara riscurile pe care le presupune aspiratia transtraheala Aspiratul bronsic Se obtine prin aspiratia directa de material din caile respiratorii mari prin intermediul unui bronhoscop flexibil.

Page 22

PG-22/F2, Ed. 1/Rev. 0 Aspiratul traheal Aspiratul traheal este recoltat printr-un tub endotraheal. Prezinta aceleasi limitari ca si probele de sputa. Cantitatea adecvata Sputa - Ideal este un volum minim de 1 ml. Transportul Probele trebuiesc transportate si prelucrate in cel mai scurt timp. Sputa poate fi refrigerata pana la 2-3 ore fara o pierdere semnificativa a patogenilor. Orice intarziere peste acest timp permite cresterea excesiva a bacililor gramnegativi, iar speciile de Haemophilus si S. pneumoniae pot fi neviabili. Daca transportul este dificil probele pot fi cultivate in maxim 48 de ore de la recoltare. Daca probele nu sunt prelucrate in ziua recoltarii, rezultatele trebuiesc interpretate cu grija. RECOLTAREA SECRETIEI OTICE Materiale Tampoane, siringi Recipient de plastic steril etan
eizat. Colectarea probelor Timpul optim al recoltrii probelor: Dac este posibil nainte de terapia antimicrobian. Cnd este prezent puroiul sau exudatul. Tipul probei i metoda corect a recoltrii Urechea extern: - se inser un tampon steril pn se ntlne
te rezisten
a se roteste tamponul si se colecteaz lichidul

Lichid de timpanocentez: recoltare efectuat de ctre specialist se curt canalul extern nainte de recoltare tehnica de aspirare cu ajutorul unei siringi

Pentru investigatiile infeciilor fungice, se prefer resturile materialelor din canalul auditiv n locul recoltrii cu tampon. Transportul si stocarea probelor Probele ar trebui transportate si prelucrate ct mai curnd posibil. Page 23

PG-22/F2, Ed. 1/Rev. 0 Tamponul ar trebui transportat n mediu de transport Amies cu crbune. Lichidul recoltat se pune ntr-un recipient steril (ex: urocultor). Dac prelucrarea este amnat, refrigerarea este preferat stocrii la temperatura camerei. Nu se doreste amnarea peste 48h. SECRETII OCULARE Dac e posibil, nainte de initierea antibioterapiei, si de preferat, nainte de aplicarea unui anestezic local, nainte de a efectua toaleta fetei. Se recomand recoltarea de ctre oftalmolog. Recipient: tampon cu mediu de transport Amies . nainte de recoltare tamponul se umecteaz cu ser fiziologic steril. Se recolteaz exudatul acumulat n fundul de sac conjunctival si pe suprafa
a conjunctivelor palpebrale. Transport si pastrare Probele ar trebui transportate
i prelucrate ct mai curnd posibil (2 ore). Exudatele se transport n medii de transport Amies . Dac se ntrzie prelucrarea, se recomand refrigerarea n locul pstrrii la temperatura camerei ntrzieri peste 48 de ore sunt inoportune. LICHIDE INTRAOCULARE SI RACLAJE CORNEENE Dac e posibil, nainte de initierea antibioterapiei. Raclajele corneene i lichidele intraoculare vor fi recoltate de un chirurg oftalmolog: se pot folosi ace sterile pentru aspiraie sau pentru obinere de material de raclaj, i bisturiu steril pentru raclaj de prob/material. Datorit cantitilor mici de material implicat, poate fi necesar ca inocularea plcilor
i pregtirea de lame s fie fcute la patul pacientului . Raclajul cornean trebuie s fie in cantitate suficient ct pentru a face posibil obinerea unei lame
i pentru nsmn
area plcilor de cultur. Dac proba nu e suficient pentru a ob
ine un frotiu
i a inocula plile, atunci culturile vor avea prioritate Transportul Probele ar trebui transportate
i prelucrate ct mai curnd posibil (2 ore). Atunci cnd frotiurile
i inocularea mediilor se fac la patul pacientului, ele trebuiesc transportate imediat ctre laborator pentru prelucrare. Page 24

PG-22/F2, Ed. 1/Rev. 0

Recoltarea urinei Scop o informeaza asupra starii functionale a rinichilor, cat si a intregului organism Materiale o flacoane sterile pentru urocultura sau examen de urina

Tehnica o recoltarea urinei pentru examen sumar de urina: din urina obtinuta de dimineata se preleveaza un esantion de 100-150 ml

o recoltarea urinei pentru urocultura: o urocultura stabileste prezenta bacteriilor in urina o se recolteaza urina de dimineata sau dupa cel putin trei ore de la mictiunea anterioara o prima cantitate de urina emisa, se elimina la toaleta, apoi fara sa se intrerupa jetul urinar, se recolteaza aproximativ 10-20 ml urina intr-un recipient steril. Indiferent de momentul prelevrii, probele de urin trebuie examinate n interval de max. 2 ore. Dac intervalul nu poate fi respectat, probele trebuie refrigerate la 40C imediat dup prelevare. La primirea recipientului se verific dac volumul probei este suficient si dac recipientul este adecvat. Prelevri din cateter Se dezinfecteaz cu spirt cateterul Cu ajutorul unei seringi cu ac (sterile) se punioneaz cateterul, evitnd zona pungii. Alternativ, se poate recolta ntr-un vacutainer, care nu conine anticoagulant, cu ac i holder. Se va evita recoltarea urinii din punga de drenaj ( poate fi invadat cu bacterii de contaminare)

Transportul probelor Dup recoltare proba se transport la laborator

Page 25

PG-22/F2, Ed. 1/Rev. 0 n cazul n care proba nu poate fi transportat la laborator n 2 ore de la recoltare, se va pstra la frigider (2-8C) cel mult 24 ore. Nu se congeleaz.

RECOLTARE ABCESE SI PLGI - se evit utilizarea tampoanelor pentru recoltare de cte ori este posibil, se prefer aspiratul sau biopsia Pentru rni nchise
i aspirate: - se pregte
te tegumentul cu alcool 70% apoi cu tinctura de iod 1-2%; se ndeprteaz iodul cu alcool nainte de recoltare Pentru rni deschise: : - Curai mecanic deschiderea tractului de la suprafaa plgii, fr a utiliza un agent bactericid, pentru a elimina ct mai mult posibil din flora superficiala. - Se spal cu ser fiziologic steril nainte de recoltare - Se prefer recoltarea de
esut viabil - Se recolteaz biopsie de la baza leziunii - A nu se trimite culturi de leziuni superficiale pentru culturi anaerobe. Biopsie de margine de ran este produsul patologic preferat pentru anaerobi, micobacterii i fungi - Dac prelucrarea este ntrziat, se prefer refrigerarea fa
de stocarea la temperatura ambientului Transportul probelor si stocarea Se recomand un volum de minim 1 ml puroi. Probele ar trebui transportate
i prelucrate ct mai curnd posibil Volumul probelor influen
eaz timpul de transport acceptat. Volumul mare al materialului purulent men
ine viabilitatea anaerobilor pentru mai mult timp. Descoperirea anaerobilor e compromis cnd timpul de transport este mai mare de 3 ore. Un volum mic de produs patologic asigur supravie
uirea anaerobilor 30 minute. Pentru a asigura izolarea anaerobilor se indic recoltoarea speciale sau transportul n siring cu acul obturat de un dop, manevr care implic risc pentru personal. Pentru izolarea anaerobilor se interzice refrigerarea probelor. Pentru germeni aerobi cnd recoltarea se face pe tampon acesta se transport pe mediu Amies simplu sau cu crbune. . ntrzierea peste 48 ore nu este dorit.

Page 26

PG-22/F2, Ed. 1/Rev. 0 RECOLTAREA FIRELOR DE PR, A SCUAMELOR TEGUMENTARE, FRAGMENTELOR UNGHIALE
I RACLAJELOR SUBUNGHIALE PENTRU EVIDEN
IEREA DERMATOFI
ILOR Recipient: - de plastic steril cu capac prevzut cu filet, ambalat individual (urocultor) - tampon steril in cazul leziunilor de epidermofitie circinata Recoltarea: Firele de par se recolteaza cu ajutorul unei pense, de preferat sub lumina UV, in camera obscura. Nu este necesara dezinfectarea anterioara cu alcool sanitar. Fragmentele unghiale si raclajele subunghiale se recolteaza de la nivelul jonctiunii tesutului sanatos cu cel lezat, prin raclare cu o chiureta sterila sau prin cupare cu ajutorul unei foarfece. Anterior recoltarii se dezinfecteaza zona cu alcool sanitar. Scuamele tegumentare se recolteaza prin raclarea zonei active a leziunii (de obicei periferica) cu ajutorul unei chiurete sterile sau prin stergere apasata si repetata cu un tampon steril preumezit in ser fiziologic steril. Recoltarea cu tamponul este recomandata in cazul leziunilor de epidermofitie circinata si presupune insamantarea imediata a prelevatului pe medii de izolare. Anterior recoltarii se dezinfecteaza zona cu alcool sanitar Transportul si pastrearea probelor In maxim 72 ore, exceptie tampoanele care se transporta imediat la laborator LCR Timpul optim de recoltare Preferabil naintea antibioterapiei dar aceasta nu trebuie ntrziat a
teptnd punc
ia lombar
i cultura. Colectarea
i metodele folosite Se pregte
te tegumentul ca i pentru hemocultur (alcool 70%, tinctur de iod 1% 2-4 minute, alcool 70%). NU SE MAI ATINGE TEGUMENTUL PREGTIT PENTRU RECOLTARE. n cazul pacien
ilor alergici la iod se folose
te doar alcool) Colectare conform protocoalelor locale. Se realizeaz de ctre medicul specialist Cantitatea
i numrul de probe recoltate Cantitatea ideala minimum 1 ml; pentru Mycobacterium species, se recolteaz ct este posibil . LCR- ul este recoltat secven
ial, n 3 sau mai multe containere numerotate, sterile, cu capac cu
urub, din plastic. Este recomandat
i colecterea unei probe adi
ionale cu fluor pentru determinarea glucozei, dar acest tub trebuie lsat la sfar
it . Page 27

PG-22/F2, Ed. 1/Rev. 0 n practic primul
i ultimul speciment este trimis pentu analiza bacteriologic iar a 2 prob pentru proteine.

Transportul probelor Specimenele se transport
i se proceseaz ct mai repede posibil (pentru N.meningitidis produsul trebuie s ajung n laborator n maxim 15 min.). Considera
ii speciale pentru a minimaliza deteriorrile Specimenul trebuie nsmn
at pentru cultur, ideal ntre 15 minute
i 2 ore maxim dup recoltare. Celulele distruse sau ntrzierile pot da o imagine ce nu reflect starea real a pacientului. Nu se nghea
specimentul pentru alte analize nainte de microscopie
i cultura bacterian. LICHIDE DE PUNC
IE Probele sunt recoltate de obicei de ctre practicienii cu experien
. Se pregte
te tegumentul ca i pentru hemocultur (alcool70%, tinctura de iod 1% , 2-4 minute, alcool 70%). NU SE MAI ATINGE TEGUMENTUL PREGTIT PENTRU RECOLTARE. n cazul pacien
ilor alergici la iod se folose
te doar alcool) 1. Se colecteaz lichidul folosind un ac steril i o sering. - Pentru organisme aerobe i anaerobe, se recolteaza 10 ml ntr-un recipient steril cu capac filetat (urocultor). a. Recipientele PEDI sau MB pentru hemocultura pot fi umplute cu 0,5-4 ml lichid de punc
ie urmnd aceea
i procedur ca
i n cazul hemoculturii, aceasta atunci cnd lichidul recoltat este n cantitate suficient sau se suspicioneaz prezen
a unui microorganism sensibil. b. Pentru izolare viral, se pot trimite 3 ml de lichid sau mai puin ntr-un flacon steril cu capac filetat (urocultor). c. n cazul n care se suspecteaz tuberculoz sau infecii fungice, sunt necesare volume mai mari. Colecta se va face n recipient steril cu capac filetat (urocultor). 2. Lichidul peritoneal i lichidul de ascit pot fi recoltate n cantitate mai mare, fapt ce crete ansa obinerii unei culturi pozitive, deoarece ele pot conine un numr sczut de microorganisme i de obicei sunt necesare metode de concentrare. 3. Lichidul sinovial se recolteaz n general n cantiti mai sczute, fapt care poate mpiedica identificarea microorganismelor. 4. Transport imediat catre laborator. 5. Pentru cultivarea anaerobilor lichidul recoltat trebuie s fie n cantitate mai mare de 1 ml pentru a putea fi transportat n laborator n maxim 30 minute fr a folosi recipiente speciale. NU SE REFRIGEREAZA. 6. Nu recolta
i lichide de punc
ie pe tampoane sau vacutainere de chimie sau hematologie. Page 28

PG-22/F2, Ed. 1/Rev. 0

Transportul probelor Prelevatele patologice trebuie transportate i procesate n cel mai scurt timp posibil fara refrigerare sau incubare prealabil. Volumul probelor influeneaz intervalul de timp acceptabil pentru transport. Cantitile crescute de prelevat purulent menin viabilitatea germenilor anaerobi pentru mai mult timp. Dac prelucrarea probelor este ntrziat, se recomand refrigerarea acestora. ntrzieri de peste 48 de ore nu sunt indicate. Daca se dore
te izolarea de Histoplasma capsulatum sau anaerobi NU SE REFRIGEREAZ. RECOLTAREA LICHIDULUI DE DIALIZ nainte de instituirea tratamentului antimicrobian dac este posibil Atunci cnd exist probleme n manipularea
i transportul ntregii pungi de dializ, se aspir con
inutul acesteia cu o seringa cu ac steril
i se transfer ntr-un container steril, ce nu permite curgerea; Dac se folosesc sticle de cultur cu snge, acestea trebuie inoculate cu 5-10 ml de efluent, n condi
ii de asepsie; Ideal, un volum de minimum 50 ml Transportul Probele ar trebui transportate
i prelucrate cat mai repede posibil (maxim 2 ore) Dac se ntrzie prelucrarea, proba poate fi refrigerat, nu lsat la temperatura camerei; Nu se ntrzie prelucrarea probei peste 12 ore; CATETERE Catetere (venoase, unturi ventriculo-peritoneale, peritoneale) Se dezinfecteaz pielea din jurul locului de abord al cateterului cu alcool 70%, se ndeprteaz/se extrage cateterul folosind tehnici aseptice ( se
ine de captul expus
i se evit contactul cu tegumentul)
i se taie un segment de 4 cm din vrf, folosind foarfeca steril. Metoda semicantitativ cultura de pe suprafa
a/exteriorul cateterului. Segmentul terminal (4cm) al cateterului este rsucit de 5 ori peste ntreaga suprafa
a plcii de geloz snge cu ajutorul unei pense sterile Metoda cantitativ. Cateterul recoltat se plaseaz ntr-un recipient steril cu capac (urocultor) fr mediu de transport Observa
ie : Procedurile de dezinfec
ie cutanat depind de protocoalele locale
i pot varia. Nu se accept vrfuri de cateter Foley Exudatele Se recomand recoltare prin aspira
ie. Page 29

PG-22/F2, Ed. 1/Rev. 0 Se poate preleva
i cu un tampon din zona inflamat din jurul locului de inser
ie a canulei Transportul si pstrarea probelor Probele trebuie transportate
i prelucrate ct mai curnd posibil (maxim 1 or), pentru a evita uscarea. Exudatele trebuie transportate pe medii de transport Amies PROTEZE naintea nceperii terapiei antimicrobiene, dac este posibil. Profilaxia antibiotic pentru chirurgie trebuie temporizat pn la recoltarea probelor. Proba va fi recoltat de un chirurg ortoped. Transportul Probele ar trebui transportate
i procesate ct mai repede posibil. Este acceptat c volumul probei influen
eaz timpul de transport. Piesele mari de os men
in viabilitatea anaerobilor mai mult timp. Dac procesarea este ntrziat refrigerarea este preferat pstrarii la temperature camerei. Nu se recomand ntrzieri mai mari de 48 ore. RECOLTAREA PROBELOR GENITALE TIMPUL OPTIM DE RECOLTARE A PROBELOR Inaintea inceperii terapiei antimicrobiene pe cat posibil. TIPUL DE PROBE SI METODE DE COLECTARE Secretiile tract genital Secretia cervicala si vaginala profunda ar trebui luata cu ajutorul unui specul. Este importanta evitatea contaminarii produsului cu secretie de la nivelul vulvei. Pentru Trichomonas, ar trebui recoltata secretie de la nivelul fornixului posterior, incluzand zone clare cu candida. Daca infectia pelvina, incluzand gonoree, este suspectata, se recolteaza de la nivelul cervixului. Probele separate trebuie colectate in medii de transport corespunzatoare pentru detectarea virusurilor sau C. trachomatis Secretia vaginala profunda Dupa introducerea speculului, tamponul pentru recoltare se ruleaza ferm pe suprafata criptelor vaginale. Apoi secretia trebuie plasata in mediu de transport Amies cu carbune. Secretia cervicala Dupa introducerea speculului in vagin, tamponul trebuie rotat in endocervix. Apoi secretia trebuie plasata in mediu de transport Amies cu carbune. Page 30

PG-22/F2, Ed. 1/Rev. 0 Secretia uretrala Contaminarea cu microorganisme din vulva sau preput trebuie evitata.Pacientii nu trebuie sa urineze cel putin o ora inainte de recoltare. Pentru barbati, daca secretia nu este evidenta, se incearca masajul prostatei si se recolteaza exudatul de la nivelul penisului. Tamponul de recoltare este trecut usor prin meatul uretral si rotit. Apoi secretia trebuie plasata in mediu de transport Amies cu carbune. Dispozitivele contraceptive intrauterine (IUCDs) De preferinta se trimite intreg dispozitivul. Secretia rectala Secretia rectala este luata in timpul proctoscopiei. Lichide si puroi Acestea sunt luate din trompele uterine, canalul tubo-ovarian, abcesele Bartholin in timpul operatiei. CANTITATEA ADECVATA SI NUMARUL DE PROBE CORESPUNZATOR Lichide si puroi- preferabil un volum minim de 1 ml. TRANSPORTUL PROBELOR SI STOCAREA Se face in recipiente sterile inchise etans. Probele ar trebui transportate si prelucrate cat mai curand posibil. Ideal, inocularea probelor pentru N. Gonorrhoeae este facuta direct pe mediu de cultura imediat la patul pacientului si incubata fara intarziere. Timpul de transport trebuie redus pe cat posibil. Pentru H. Ducreyi inocularea directa pe mediu asigura dezvoltarea optima. Probele ar trebui transportate in mediu de transport Amies cu carbune. Daca prelucrarea este temporizata , refrigerarea este preferabila stocarii la temperatura ambianta. Temporizarea mai mult de 48 ore nu este de dorit. Depistarea portajului de streptococ grup B Momentul optim al recoltarii Inainte de terapia antimicrobiana acolo unde este posibil Tipul probei si metoda de recoltare Tamponati portiunea inferioara a vaginului si rectul cu acelasi tampon sau cu doua tampoane diferite Nu sunt recomandate tampoane pentru recoltarea de la nivelul cervixului Tampoane sterile in mediu de transport Amies Cantitatea adecvata si numarul necesar de probe 1 tampon combinat vaginal 1 tampon combinat rectal Transportul si pastrarea probelor Page 31

PG-22/F2, Ed. 1/Rev. 0 Probele trebuie transportate si prelucrate cat mai repede posibil Tampoanele trebuie transportate in mediu Amies . Daca prelucrarea probelor e amanata, refrigerarea lor e de preferat pastrarii la temperatura camerei.Amanarea peste 48 de ore nu este de dorit.

INSTRUCTIUNI PENTRU AUTORECOLTARE Recoltarea urinii Pentru precizarea diagnosticului, medicul consultant recomanda aproape totdeauna si un examen de urina. Analiza urinei se face nu numai in bolile aparatului urinar, ci si in bolile altor organe. Recoltarea urinei se face la domiciliu. In raport cu analiza solicitata se recolteaza: o fie urina de dimineata o fie urina din 24 de ore. Recoltarea urinii pentru sediment si sumar de urina Persoanele, indiferent de sex, care recolteaza urina la domiciliu, in spital in vederea analizelor curente, trebuie sa respecte urmatoarele indicatii: o pacientul foloseste doar urocultor primit de la laborator sau cumparat din farmacie o se va recolta urina proaspata de dimineata, imediat dupa desteptare, dupa toaleta locala, direct in recipient, din jetul din mijloc; volumul necesar de urina este de 50-100 ml; nu are importanta faptul daca persoana a mai urinat in timpul noptii; proba se va aduce la laborator in cel mai scurt timp cu putinta, daca acest lucru nu este posibil, proba se va pastra la rece. o pe urocultor se va lipi o eticheta cu codul de bare o daca medicul suspecteaza o infectie urinara, recomanda pacientului sa faca o urocultura. In aceasta situatie, urina se va recolta tot dimineata in conditii de sterilitate, intr-un urocultor steril procurat de la laborator, sau de la farmacie.

Recoltarea urinii pentru urocultura Proba se recolteaz din prima urin de diminea sau dup cel puin trei ore de la miciunea anterioar. Page 32

PG-22/F2, Ed. 1/Rev. 0 Volumul probei trebuie s fie de aprox. 10 ml. o se spala mainile cu apa i sapun si se usuca cu hartie de toaleta; o se face toaleta organelor genitale cu apa si sapun o se clateste abundent regiunea decontaminata cu apa fiarta i racita apoi se sterge cu un tampon steril; o pacientul urineaz cca 100 ml urina in closet o fara a intrerupe jetul de urina, pacientul va prinde in flaconul steril jetul mijlociu, cu precautii pentru a nu atinge gura recipientului de tegumente. Recipientul de recolta este steril, de unica utilizare, transparent si cu gura larga. Nu se accepta recolta in eprubeta pentru ca predispune la contaminarea probei; o fara a intrerupe mictiunea se retrage recipientul din jet, o la pacientele cu scurgeri vaginale se introduce in vagin un tampon steril de vata. Prelevarea urinii de la copilul necooperant o se decontamineaz i se usuc organele genitale externe i perineul; o se fixeaz n jurul perineului sau vulvei orificiul unei pungi sterile de material plastic; o n lipsa acestui dispozitiv, se pndete momentul miciunii pentru a prinde proba n recipientul de recolt Recoltarea urinii pentru proba Addis-Hamburger Se face toaleta zonei genitale cu apa si sapun. Prima urina de dimineata se arunca; pacientul ramane la pat; se recolteaza urmatoarea urina la un interval de 3 ore fara a se consuma lichide. Se recomanda utilizarea unui urocultor. Intreg volumul de urina recoltat se aduce la laborator intr-un interval de timp de 2 ore. Recoltarea urinei din 24 de ore In cazul in care este necesara recoltarea urinei din 24 ore se va proceda astfel: se goleste vezica urinara, dimineata la ora 6. Incepand de la aceasta ora, se recolteaza toata urina pana a doua zi la ora 6. Pentru a nu se pierde din cantitatea de urina se recomanda sa se urineze separat, inainte de scaun. Se masoara apoi volumul urinei din 24 de ore si se noteaza. Apoi se amesteca si se omogenizeaza urina (in cazul in care a fost recoltata in mai multe sticle) si se opreste pentru laborator numai o cantitate de 100-200 ml, iar restul se arunca.

Reguli particulare o cand persoana care colecteaza urina lucreaza, este elev sau student, urina din 24 de ore se poate recolta intr-o zi de repaus Page 33

PG-22/F2, Ed. 1/Rev. 0 o pentru copiii mici se va utiliza dispozitiv special o pe timpul recoltarii urina se va tine la rece iar vara se va pastra la frigider, pentru a nu se altera; cand cantitatea de urina recoltata in 24 de ore este mai mare de un litru, se va recolta in mai multe recipiente o femeile vor specifica daca urina a fost recoltata in perioada menstruala sau daca au utilizat ovule cu medicamente cu 24 de ore inainte de analiza o se va comunica laboratorului daca bolnavul este sub tratament si ce medicamente a folosit o inainte de analize cu circa 24 ore nu se vor consuma cantitati mari de lapte sau derivate din lapte care tulbura urina si produc o crestere a calciului din urina; de asemenea, persoanele care urmeaza un regim fara sare trebuie sa comunice laboratorului pentru a se cunoaste de ce cantitatea de sare din urina este scazuta o nu se va transporta urina la laborator in borcan fara capac sau cu capac neinchis ermetic, deoarece exista riscul scurgerii de urina si contaminarii altor persoane cu microbi sau virusuri prezente in urina. Recoltarea materiilor fecale Analiza materiilor fecale este indicata pentru descoperirea bolilor digestive de natura: - parazitara (oua de paraziti intestinali): examen coproparazitologic - precum si pentru stabilirea gradului de digestie a alimentelor, a prezentei sangelui in scaun etc.: examen coprologic. Recoltarea pentru examen coproparazitologic Recoltarea materiilor fecale pentru analiza oualor de paraziti se face in recipiente special (colectoare de plastic cu lingurita), primite de la laborator. In lipsa acestora, se pot recolta in recipiente sau vase din material plastic sau sticla, bine spalate si bine inchise cu capace sau dopuri. Sunt bune cutiile din material plastic sau sticlele ramase de la medicamente. Nu se vor recolta materii fecale in cutii de carton, cutii de chibrituri etc. intrucat exista riscul infectarii persoanelor care transporta si prelucreaza aceste materiale. Se recolteaza materii fecale emise spontan in coprorecoltor fara mediu de transport inaintea administrarii oricarui tratament antiparazitar. Se recolteaza o cantitate mica din mai multe parti ale bolului fecal. Trebuie evitata contaminarea cu urina. Daca recoltarea a fost facuta seara, proba se va pastra la rece. Examenul coproparazitologic trebuie repetat de 3 ori din 3 scaune emise spontan, consecutive. (ex: dac pacientul are un scaun /zi se aduce cte un scaun pe zi; dac sunt dou scaune n aceeai zi se aduc ambele scaune n recipiente diferite i nc unul n ziua a doua). Este indicat sa se recolteze 3 probe la interval de 5-7 zile deoarece eliminarile de paraziti sunt intermitente. Page 34

PG-22/F2, Ed. 1/Rev. 0 In cazul in care in scaun se observa viermisori sau fragmente suspecte de viermi intestinali acestia vor fi recoltati cu o pensa si introdusi intr-un vas de sticla sau de material plastic prevazut cu capac care se inchide ermetic. Pentru ca acesti paraziti sa nu se usuce si sa se altereze, se va turna peste ei spirt sanitar sau apa sarata si dupa aceea vor fi transportati la laborator. Nu se vor transporta parazitii in hartie, in vata, deoarece exista pericolul de infestare a persoanelor care executa analizele. Pentru examenul parazitologic se vor recolta materii fecale emise n mod spontan, fr utilizarea de purgative uleioase sau laxative pe baz de crbune. Se vor recolta i primi la laborator orice fragment suspect, mucoziti sau produse nedigerate prezente n fecale. De la recoltare trebuie ca proba s ajung n laborator n max. 4 ore; dac nu este posibil vor fi pstrate la +40C i apoi aduse la laborator n max. 24 ore. Reguli particulare o La copii mici, materiile fecale se vor recolta din oala de noapte care in prealabil a fost bine spalata. o In caz de constipatie, materiile fecale se vor recolta dupa luarea unui purgativ usor (laxativ). o Se va avea grija ca materialele fecale sa nu se amestece cu apa sau urina. o La recoltarea materiilor fecale pentru cercetarea sangelui (hemoragii oculte) sau pentru cercetarea digestiei alimentelor bolnavul va urma un regim alimentar special, recomandat de medic si nu se va lua nici un medicament cu 24 de ore inainte de analiza Fluturasi de informare Pentru a veni in sprijinul pacientilor pentru autorecoltarea diferitelor produse biologice, Laboratorul pune la dispozitia pacientilor fluturasi cu informatii specifice penru autorecoltare pentru pacientii din ambulator.

CRITERII DE ACCEPTARE/RESPINGERE A PROBELOR RECOLTATE SAU AUTORECOLTATE: Probele autorecoltate sunt mai intai examinate de asistentul de la recoltare care observa daca ele corespund din punct de vedere calitativ, cantitativ, al recipientului in care este adusa proba, al respectarii conditiilor de sterilitate la recoltare. Cand se introduc in lucru se urmareste daca proba autorecoltata sau recoltata in laborator este identificabila sau corect identificata. Page 35

PG-22/F2, Ed. 1/Rev. 0 Se resping si nu se lucreaza probele: o o o o o o o o incorect recoltate, in recipiente neadecvate insuficiente cantitativ sau in cantitate ce depaseste instructiunile, probe de sange hemolizate, probe de sange lipemice, orice tip de probe care nu sunt corect identificate/etichetate/numerotate specimen neadecvat recoltat (de ex: saliva in loc de sputa) specimen transportat/stocat inadecvat.

In cazul (cum ar fi de pilda probele care se obtin cu dificultate) in care se lucreaza totusi probele intens hemolizate sau lipemice, aceasta informatie este semnalata medicului solicitant la rubrica Comentarii din Buletinul de Analiza. INSTRUCTIUNI PENTRU ETICHETAREA PROBELOR PRIMARE: Probele primare se inscriu cu ID-ul pacientului/ cod de bare (pentru hematologie) care este format din numarul din Registrul electronic de receptie din ziua respectiva. Acest lucru se face in prezenta pacientului verificandu-se ca toate datele de identificare sa fie corecte. Probele de analizat se introduc in stative si se repartizeaza pe masa de lucru din fiecare sector. INSTRUCTIUNI DE SUPLIMENTARE: PASTRARE A PROBELOR PENTRU ANALIZE

Hemogramele lucrate nu se pastreaza. Serurile pentru teste care urmeaza a fi efectuate (teste de imunologie, de exemplu) se pastreaza la frigider sau in congelator in functie de tipul testului cat si de stabilitatea analitului in proba in tuburi numerotate cu ID -urile corespunzaroare . INDEPARTAREA CONSUMABILELOR UTILIZATE LA RECOLTARE: Dupa efectuarea recoltarii materialele utilizate se colecteaza in recipiente speciale: acele in recipient de plastic de unica folosinta cu pereti rigizi iar seringile si materialul moale contaminat cu sange (tampoane de vata sau tifon, plasturi) se colecteaza in cutii de unica folosinta din carton. Dupa ce s-au umplut (nu mai mult de 2/3 din capacitatea lor), recipientele de colectare de unica folosinta se transporta in spatiul pentru depozitare temporara unde se depun in containerul pentru deseuri biologice. De aici vor fi colectate de firma specializata care le transporta la incinerator. Ulterior recoltarii, se procedeaza la decontaminarea locului de munca folosind solutii clorinate pentru suprafete lavabile si pentru pavimente. Page 36

PG-22/F2, Ed. 1/Rev. 0 INSTRUCTIUNI PRIVIND TRANSPORTUL PROBELOR Transportul probelor recoltate in pavilioanele externe, se face in genti de transport care se pot curata si dezinfecta usor, cu monitorizarea temperaturii si a timpului de transport conform procedurii Recoltarea, transportul si receptia probelor biologice. Data: 01.12.2012 Intocmit SL :Dr.Daniela Neculoiu

Page 37