Bucovina Forestieră 14(1): 77-85, 2014 Comentarii

Făgetele primare din România, o contribuţie la Patrimoniul

Mondial UNESCO

Iovu-Adrian Biriş

Iovu-Adrian Biriş, 2014. Romania’s primary beech forests, a contribution to UNESCO

World Heritage. Bucov. For. 14(1): 77-85, 2014.

Abstract. The World Heritage List (WHL) of UNESCO currently comprises

1007 properties in 161 States Parties. Most of these sites are cultural (779)
and only 197 are natural sites whereas 31 are mixed sites with outstanding
universal cultural and natural values. Romania has only 8 sites registered
on WHL of UNESCO, 7 cultural sites and one natural site – The Danube Delta
Biosphere Reserve - being underrepresented in relation with the real value
of its natural patrimony. Beech is a deciduous species exclusively European
and the beech forests constitute the potential natural vegetation for the tem-
perate zone of Europe. Beech forests represent an outstanding and globally
unparalleled example of the ongoing ecological processes of post-glacial
expansion. This is a key factor for supporting the nomination of beech for-
ests under WHL of UNESCO. Romania, the country with the larges area of
beech forests and well preserved primary beech forests, has an important re-
sponsibility for the conservation of an adequate and representative network
of beech forests. Considering these aspects, the Ministry of the Environment
and Climate Change - Department for Waters, Forests and Fisheries, National
Forest Administration – Romsilva, Forest Research and Management Insti-
tute, WWF Danube-Carpathian Programme Office and Greenpeace CEE Ro-
mania Foundation have signed a protocol for collaboration having as target
the selection of certain beech forests to be included on the WHL of UNESCO.
Keywords nature based tourism, territorial marketing, ecosystem services.

Autori. Iovu-Adrian Biriş - Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, Bulevar-

dul Eroilor 128, 077190 Voluntari, România.
Manuscris primit 2 iunie 2014, revizuit 3 iulie 2014, acceptat 10 iulie 2014, publicat
online 21 iulie 2014.

Introducere durabile. Pădurile nu fac excepţie de la această

regulă, ceea ce a făcut ca în ultimele decenii
Deteriorarea accentuată a mediului înregistrată interesul pentru acestea şi pentru o gestionare
în ultimele secole şi consecinţele acesteia au durabilă a lor să crească, în strânsă legătură cu
scos în evidenţă importanţa menţinerii unor conservarea naturii şi a biodiversităţii.
componente puţin alterate, ca o condiţie Pentru capitalul natural al Europei, pădurile
fundamentală asociată principiilor dezvoltării reprezintă o componentă importantă, între
77
Bucov. For. 14(1): 77-85, 2014 Comentarii

acestea făgetele fiind considerate drept ex- deţină cea mai întinsă suprafaţă acoperită de
presia identităţii europene în lume (Knapp făgete, peste 10% din totalul făgetelor euro-
2008). Fagul (Fagus sylvatica L.) este specia pene (fig. 2).
europeană cu cea mai largă răspândire a genu- Poate că această răspândire amplă a fagului
lui (fig. 1), întinzându-se de la Atlantic şi până în spaţiul geografic românesc l-a determinat
la Marea Neagră şi din munţii zonei meditera- pe marele profesor şi silvicultor M. Drăcea
neene până în sudul Scandinaviei (Bohn et al. (1938) să afirme: “dacă în terminologia
2000). De altfel, cu circa 21 milioane de ha, noastră forestieră şi în toponimia românească
fagul este cea mai răspândită specie de foioase ar fi prins mai adânc elementul lingvistic
din Europa, cu aproximativ 10% din pădurile slav, România ar fi astăzi o imensă Bucovină.
Europei (fără Federaţia Rusă)(FOREST EU- Intrucât însă, nimic nu este mai latinesc
ROPE, UNECE şi FAO 2011). Făgetele în limba românească ca numele de arbori,
reprezintă vegetaţia naturală potenţială pentru România fiind un imens făget, un intins făgar
cea mai mare parte a Europei Centrale şi de sau făgăraş şi poate fi cu drept cuvânt numită
Vest, iar dacă acestea nu ar fi fost defrişate sau ţara fagilor”. Aceste fraze conţin atâta adevăr
înlocuite cu plantaţii de răşinoase sau cu pajişti încât poate nici cel care le-a rostit pentru prima
şi culturi agricole, în mod natural ar acoperi dată şi le-a făcut celebre nu şi-a dat seama de
cea mai mare parte a arealului pădurilor de această realitate şi asta deoarece făgetele sunt
foioase şi de amestecuri din zona temperată a cele care au o contribuţie majoră la menţinerea
Europei (cca. 65 %) (Knapp şi Fichtner 2011). echilibrului natural al ţării prin reglarea de-
Deşi constituie o formaţie forestieră tânără, bitelor apelor, prin rolul antierozional şi de
care în postglaciar a început pas cu pas o fixare a terenurilor, prin conservarea în aceste
masivă extindere pe continentul european, ecosisteme a unei vaste biodiversităţi, inclusiv
făgetele au colonizat peste jumătate din con- a unor endemite şi relicte terţiare, prin carbo-
tinent. Au ocupat staţiuni cu un spectru eco- nul fixat şi oxigenul atât de necesar pe care îl
logic foarte variat - de la ţărmul mării până la eliberează. La aceste beneficii trebuie adăugat
limita altitudinală superioară a pădurii, de la că fagul furnizează peste 40% din recolta
nisipuri la depozite argiloase, de la roci vul- anuală de lemn a ţării.
canice la calcare, de la soluri sărace (oligotro- În plus, dacă în Europa Centrală şi de Vest
fe) şi acide la soluri bogate (eutrofe) şi bazice, făgete primare (cu naturalitate ridicată) nu mai
de la staţiuni umede la staţiuni uscate - consti- există demult, iar făgetele seculare sunt extrem
tuind numeroase tipuri geografice şi staţionale de rare, în Carpaţi s-au păstrat încă suprafeţe
de ecosisteme, ceea ce face ca făgetele să re- apreciabile de făgete ferite până în prezent de
prezinte un fenomen unic şi cu totul deosebit exploatare şi alte intervenţii antropice majore
la nivel european. (Biriş et al. 2004, Veen et al. 2010).
În decursul ultimelor 2-3 milenii, suprafaţa
pădurilor din Europa s-a redus mult, iniţial Scurtă retrospectivă
datorită păşunatului şi agriculturii, apoi datorită
creşterii populaţiei, apariţiei aglomerărilor ur- Având în vedere larga distribuţie a făgetelor în
bane şi a zonelor industriale. De asemenea, Europa şi importanţa lor ecologică, Comitetul
s-a schimbat semnificativ şi structura naturală Patrimoniului Mondial a considerat că acestea
a pădurilor, ca urmare a exploatării acestora. reprezintă un exemplu remarcabil de evoluţie la
În prezent, peste o treime din făgetele euro- nivel de gen/specie, iar conservarea celor mai
pene sunt localizate în regiunea biogeografică reprezentative eşantioane de făgete din întreg
a Munţilor Carpaţi (cca. 6.900.000 ha), din arealul fagului este de importanţă globală. Ast-
care peste 2.100.000 ha se regăsesc pe terito- fel, în anul 2007, suprafeţe de păduri primare
riul României, ceea ce face ca ţara noastră să şi seculare de fag din Munţii Carpaţi, situate
78
Biriş Făgetele primare din România, o contribuţie la Patrimoniul Mondial UNESCO

Figura 1 Harta răspândirii fagului (Fagus sylvatica) în Europa (după Bohn et al. 2000)

Figura 2 Harta răspândirii fagului în România (ICAS)

pe teritoriul Slovaciei şi Ucrainei, au fost in- serială având denumirea “Făgetele seculare
cluse în lista siturilor Patrimoniului Mondial din Carpaţi”. Este vorba despre 6 componente,
al Umanităţii (UNESCO) ca o nominalizare cu o suprafaţă de 23.512 ha în Ucraina şi de
79
Bucov. For. 14(1): 77-85, 2014 Comentarii

4 componente cu o suprafaţă de 5.766 ha în (Doniţă et al. 2008, Biriş et al. 2004, Veen et
Slovacia. al. 2010). Din aceste considerente, s-a apreciat
În 2011, această reţea a fost extinsă prin in- că selectarea regiunilor adecvate din România,
cluderea celor mai valoroase păduri seculare pentru o posibilă nominalizare transnaţională
de fag din Germania, sub denumirea „Făgete definitivă a unor păduri virgine şi seculare de
din Carpaţi şi făgete seculare ale Germaniei” fag ca situri ale Patrimoniului Mondial UNES-
(5 componente cu o suprafaţă de 4.391 ha). În CO “Pădurile de fag - patrimoniu natural co-
prezent, proprietatea UNESCO este constituită mun al Europei”, este una foarte urgentă (Biriş
din 15 componente, cu o suprafaţă efectivă de et al. 2012, Stoiculescu 2013).
33.669 ha şi cu o zonă tampon de 62.400 ha
(tabelul 1) (Knapp şi Fichtner 2011). Argumente pentru făgetele primare din
Pe parcursul procesului de aprobare a ex- România
tinderii reţelei de păduri de fag incluse în
Patrimoniul Mondial al Umanităţii din anul În vederea unei nominalizări transnaţionale
2011, Comitetul Patrimoniului Mondial a definitive de extindere a siturilor Patrimoniului
recomandat (Decizia 35 COM 8B.13 a celei Mondial UNESCO - „O nominalizare comună
de-a 35-a Şedinţe) celor trei state care au făcut a unor păduri virgine şi seculare de fag ca
nominalizările să asigure o abordare unitară şi situri ale Patrimoniului Mondial UNESCO:
cuprinzătoare, precum şi iniţierea unui proces Pădurile de fag – patrimoniu natural comun al
de identificare a unor posibile suprafeţe din Europei” - au fost selectate peste 40 de situri
întreg arealul natural al fagului (Fagus syl- candidat, provenind din 22 de ţări, care acoperă
vatica). Rolul de coordonator al acţiunilor cele 12 regiuni biogeografice din arealul fagu-
necesare pentru o nominalizare unică la nivel lui (BFR) (fig. 3).
european a fost asumat de Germania. În acest Pentru o prezenţă a României la acest proces
sens, au fost identificate regiunile biogeogra- există numeroase argumente.
fice şi ţările care deţin păduri de fag de o va- (1) În prezent există o singură proprietate
loare excepţională, necesare pentru o nomina- din România înscrisă pe lista reprezentativă a
lizare unică şi finală a siturilor de patrimoniu Patrimoniului Mondial UNESCO la secţiunea
mondial în baza criteriului (ix) al directivelor obiective naturale: Rezervaţia Biosferei Delta
operaţionale (“Operational Guidelines”) ale Dunării. Această proprietate a fost aprobată
Convenţiei Patrimoniului Naţional (UNESCO de către Comitetul Patrimoniului Mondial în
World Heritage Centre 2012). anul 1991, de asemenea pe fondul unui suport
Din studiul elaborat a reieşit faptul că masiv venit din exterior (de ex. cercetările şi
România este ţara cu cea mai mare suprafaţă documentarele realizate de cunoscutul om de
actuală a făgetelor şi, în plus, deţine suprafeţe ştiinţă, explorator, conservaţionist, cineast
importante de făgete primare, care sunt totuşi şi fotograf francez Jacques-Yves Cousteau).
ameninţate acut de exploatarea industrială a Alte două nominalizări (Rezervaţiile naturale
lemnului şi de alte moduri de management Pietrosul Rodnei şi Masivul Retezat) au fost

Tabel 1 Componentele proprietăţii Patrimoniului Mondial „Făgete din Carpaţi şi făgete seculare ale
Germaniei”
Numărul de situri Suprafaţă situri
Ţara Suprafaţă zonă tampon (ha)
componente componente (ha)
Ucraina 6 23.512 34.873
Slovacia 4 5.766 13.818
Germania 5 4.391 13.709
Total 15 33.669 62.400
80
Biriş Făgetele primare din România, o contribuţie la Patrimoniul Mondial UNESCO

înscrise pe lista indicativă naţională (natio- eşantioane reprezentative de păduri reprezintă

nal tentative list) timp de peste 20 de ani, dar o prioritate a autorităţii publice centrale res-
procesul de desemnare nu a fost finalizat, în ponsabile de silvicultură.
prezent acestea fiind excluse. (5) Acordarea statutului de proprietate a
(2) România este o ţară cu un patrimoniu fo- Pa-trimoniului Mondial UNESCO pentru si-
restier de calitate, care deţine cea mai întinsă turi şi obiective naturale din România conferă
suprafaţă de făgete de pe continent (peste credibilitate la nivel internaţional cu privire la
2,1 mil. ha din cele cca. 21 mil. ha existente acţiunile şi practicile de conservare a patrimo-
în întregul areal al fagului) şi, în plus, deţine niului natural adoptate de autorităţi.
suprafeţe importante de făgete primare - peste (6) Desemnarea unor păduri ca situri ale
115.000 ha (Biriş et al. 2004). Patrimoniului Mondial UNESCO ar crea un
(3) Neparticiparea României la acest proces impact mediatic pozitiv deosebit de puternic,
duce la imposibilitatea de a mai desemna ulte- menit să contrabalanseze imaginea actuală a
rior făgete ca situri ale Patrimoniului Natural sectorului forestier dată de o serie de aspecte
Mondial UNESCO, întrucât prin acest demers negative (tăieri ilegale, defrişări, retrocedări
se intenţionează desemnarea unei proprietăţi ilegale de păduri etc.).
seriale transnaţionale finite. (7) Aproape toate ţările ale căror teritorii se
(4) Desemnarea unor păduri ca situri ale Patri- suprapun peste arealul natural al fagului au
moniului Mondial UNESCO ar reprezenta un luat decizia de a participa la acest proces iniţiat
demers care va arăta atât cetăţenilor României, de către Ucraina şi Slovacia cu peste 10 ani în
cât şi opiniei publice internaţionale că gestio- urmă.
narea durabilă a pădurilor şi conservarea unor

Figura 3 Regiunile biogeografice asociate arealului fagului (Pierre Ibisch, Peter Hobson, Hanns
Kirchmeir, Marcus Waldherr, 2013)
81
Bucov. For. 14(1): 77-85, 2014 Comentarii

Activităţi desfăşurate la nivel naţional izare după staţiune (substrat geologic, relief),
vegetaţie (tip de pădure, vârstă, complexul cu
În vederea explorării potenţialului de inclu- alte tipuri de pădure, respectiv alte biotopu-
dere a unor făgete din România pentru o no- ri), condiţii de proprietate (stat, administraţie
minalizare transnaţională, Serviciul Federal locală, biserici, particulari) în măsura în care
pentru Protecţia Naturii din Germania (Bun- sunt disponibile, statutul de protecţie.
desamt für Naturschutz) a solicitat Institutu- Acest proces a dus la identificarea a 25 de si-
lui de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS), turi candidat cu făgete, cu o suprafaţă totală de
prin adresa Z 1.3-544 11-40/11 din 6 ianuarie cca. 31.500 ha, care să fie luate în analiză pen-
2012, să elaboreze un studiu care să vizeze tru o nominalizare transnaţională europeană
identificarea unor zone cu păduri primare şi definitivă (tabelul 2) (Biriş et al. 2012).
seculare de fag din România, în vederea pro- Criteriile utilizate pentru selecţia siturilor
punerii lor pentru a fi incluse în lista siturilor candidat au fost următoarele: (i) statutul de
Patrimoniului Mondial UNESCO. Studiul a protecţie identificat şi cert; (ii) suprafaţă de cel
fost finanţat de către Ministerul Federal pen- puţin 300 ha; (iii) existenţa unor particularităţi
tru Mediu, Conservarea Naturii, Securitate ale mediului, din punct de vedere geologic,
Nucleară şi Construcţii din Germania şi a avut geomorfic, hidrologic, climatic; (iv) reprezen-
următoarele obiective: (i) elaborarea unei hărţi tativitatea, raritatea, unicitatea habitatului /
generale a răspândirii actuale a făgetelor în ecosistemului; (v) diversitatea biologică a
România la scara 1:500.000, (ii) elaborarea speciilor şi habitatelor, inclusiv prezenţa unor
unei hărţi generale a făgetelor primare şi secu- specii endemice, rare şi periclitate; (vi) struc-
lare (cu vârste de peste 160 de ani sau ferite tura şi funcţionalitatea ecosistemului forestier:
de exploatare forestieră cel puţin în ultimii 20 diversitatea complexă, prezenţa unor arbori cu
de ani) cu o suprafaţă mai mare de 300 ha la dimensiuni şi vârste impresionante, prezenţa
scara 1:200.000 şi (iii) identificarea unor si- arborilor morţi; (vii) lipsa activităţilor umane
turi candidat pentru o posibilă nominalizare pe (sau prezenţa foarte redusă a acestora) şi
lista Patrimoniului Mondial în baza criteriu- lipsa dezastrelor naturale; (viii) dimensiunea
lui IX al Ghidului Operaţional al Convenţiei ştiinţifică şi educaţională; (ix) valoarea estetică
Patrimoniului Mondial: reprezentarea pe hărţi a peisajului; (ix) existenţa unor limite naturale,
topografice la scara 1:100.000, scurtă caracter- cu rol de zonă tampon.

Tabel 1 Lista siturilor candidat identificate în România

Nr. Numele pădurii Suprafaţa (ha) Nr. Numele pădurii Suprafaţa (ha)
1 Semenic Izvoarele Nerei 4887,27 14 Corongis - Cobăşel Rodna 990,70
2 Cozia 4386,88 15 Cheile Vâslanului Zoruleasaca 876,80
3 Defileul Jiului 1768,80 16 Vidraru 800,00
4 Valea Higeg 1727,82 17 Coşava Mică 728,93
5 Sălătrucu 1485,14 18 Siriu 716,21
6 Valea Cernei 1386,53 19 Groşii Ţibleşului 698,40
7 Buila - Vânturăriţa 1375,68 20 Pădurea Glodeasa 529,44
8 Cernişoara 1367,16 21 Creasta Nemirei 528,64
9 Pădurea Pleşu Rusca Montană 1353,51 22 Motrul Mare 457,80
10 Strâmbu Băiuţi 1167,41 23 Retezat 349,32
11 Cheile Nerei 1152,11 24 Codrii seculari de la Şinca 322,99
12 Ciucaş 1116,09 25 Runcu Groşi 246,38
13 Valea Ponorului Cioclovina 1091,14 Suprafaţa totală 31511,50
82
Biriş Făgetele primare din România, o contribuţie la Patrimoniul Mondial UNESCO

Pe de altă parte, au constituit argumente pen- se avea în vedere inclusiv obiectivele naturale
tru respingerea unui sit candidat următoarele: înscrise pe lista indicativă naţională (national
(i) impactul antropic semnificativ asupra eco- tentative list) – Codrul Secular Slătioara, Masi-
sistemului forestier (exploatarea lemnului, vul Retezat, Pietrosul Rodnei.
păşunatul, incendii forestiere etc.); (ii) factorii Menţionăm că această listă cu situri candi-
perturbatori naturali care afectează structura date nu este definitivă, putând fi modificată în
şi funcţionarea ecosistemului forestier; (iii) urma dezbaterilor factorilor de decizie la nivel
fragmentarea învelişului forestier ca urmare naţional. Trebuie avut în vedere ca siturile can-
a activităţilor antropice; (iv) existenţa unor didat să respecte criteriile de selecţie avute în
activităţi cu impact negativ asupra pădurii în vedere şi să fie susţinute de factorii de decizie.
zonele învecinate sitului. În vederea derulării, la nivel naţional, a
Ulterior, propunerile de situri candidat ale activităţilor necesare pentru selectarea siturilor
tuturor ţărilor participante la acest proces au candidat, realizarea investigaţiilor de teren şi
fost discutate în cadrul reuniunilor la nivel de elaborarea documentelor necesare pentru no-
experţi. În cazul României s-a recomandat ca minalizarea acestora, Ministerul Mediului şi
propunerea să se limiteze la 5-6 nominalizări, Schimbărilor Climatice - Departamentul pen-
propunându-se unirea siturilor apropiate, an- tru Ape, Păduri şi Piscicultură, în calitate de
velopate printr-o zonă tampon. Această pro- coordonator al procesului la nivel naţional,
punere s-a concretizat în următoarea listă a iniţiat un protocol de colaborare cu Regia
restrânsă: Naţională a Pădurilor - Romsilva, Institutul
1. Rezervaţia Naturală Izvoarele Nerei de Cercetări şi Amenajări Silvice, Asociaţia
+ Coşava Mică (actualmente fără statut de WWF Programul Dunăre - Carpaţi România şi
protecţie) - un sit cu cele 2 poligoane, încon- Greenpeace CEE România. Protocolul a fost
jurat de o zonă tampon comună. semnat de către părţi în iulie 2012 şi are o vala-
2. Cozia – un sit cu cele 2 poligoane, de bilitate de doi ani.
largit poligonul din vest, de exclus zonele cu Conform prevederilor Protocolului de co-
pajişti o zonă tampon comună. laborare, părţile semnatare colaborează pentru
3. Rezervaţia Naturală Cheile Nerei – pref- îndeplinirea mai multor obiective, după cum
erabil de inclus totul într-un singur poligon, in- urmează:
clusiv chei, stancării cu o zonă tampon în jurul • analizarea de către experţii naţionali a
sitului. siturilor candidate propuse în raport cu statutul
4. Valea Cernei + Cernişoara + Valea Higeg de protecţie şi cu cerinţele de management;
– de extins poligoanele până în alpin, incluse • finalizarea procesului de identifica-
într-o singură zonă tampon. re a siturilor adecvate din România pentru o
5. Strâmbu Băiuţ + Groşii Ţibleşului – o posibilă nominalizare transnaţională definitivă
singură zonă tampon, sit pentru conexiunea cu a unor păduri virgine şi seculare de fag ca situri
Ucraina. ale Patrimoniului Mondial UNESCO, caracte-
6. Rezervaţia Naturală Pădurea Pleşu – în rizarea acestora pe bază de investigaţii în teren
cazul în care poate fi extinsă şi asigurată o (stabilirea limitelor siturilor, stabilirea limite-
zonă tampon. lor zonelor tampon, caracterizarea cadrului na-
7. Pădurea Şinca – dacă poate fi extinsă, dacă tural şi a vegetaţiei, stabilirea valorii adăugate
există sprijin pentru declararea ca arie protejată cu care contribuie fiecare sit la extinderea
la nivel naţional şi dacă se poate asigura o zonă reţelei, elaborarea hărţilor GIS etc.) şi elabora-
tampon. rea documentaţiilor necesare pentru dosarul de
Alte potenţiale situri candidat identificate nominalizare;
ulterior studiului elaborat de către ICAS în • caracterizarea siturilor propuse şi
2012 (Biriş et al. 2012), cu recomandarea de a evaluarea acestora în ceea ce priveşte Val-
83
Bucov. For. 14(1): 77-85, 2014 Comentarii

oarea Universală Excepţională (Outstanding nominalizări seriale;

Universal Value), respectiv stabilirea gradului - Asumarea de către una dintre ţările parte
de naturalitate, care să justifice nominalizarea la proces (alta decât cele 3 ţări care au situri
definitivă la nivel european a unei proprietăţi UNESCO) a calităţii de a depune dosarul de
a Patrimoniului Mondial, pe baza criteriu- nominalizare (n.n. Austria şi-a exprimat dis-
lui de nominalizare „(ix)”, definit în Ghidul ponibilitatea de a prelua acestă sarcină în
operaţional pentru implementarea Convenţiei cadrul seminarului de la Viena).
Patrimoniului Mondial (Operational Guide- Anul 2 (2015)
lines for the Implementation of the World - 1 februarie - termenul limită pentru înscri-
Heritage Convention) - “să reprezinte exem- erea componentelor/siturilor candidate pe
ple excepţionale de procese ecologice şi bio- lista indicativă naţională, formatul pentru
logice în evoluţia şi dezvoltarea ecosistemelor nominalizări seriale, de către fiecare ţară parte
terestre, de ape dulci, costiere şi marine şi a la proces;
comunităţilor de plante şi animale”; - August - Contribuţia ţărilor parte la proces la
• obţinerea acordului instituţiilor gu- elaborarea dosarului de nominalizare şi finali-
vernamentale pentru ca România să fie parte în zarea dosarului de nominalizare de către ţările
procesul de extindere a nominalizării seriale; parte;
• obţinerea acordului şi sprijinului fac- - 30 septembrie - termenul limită pentru veri-
torilor locali pentru nominalizarea siturilor ficarea prealabilă a dosarului de nominalizare
candidate; de către Comitetul UNESCO pentru Patrimo-
• luarea unei decizii finale cu privire la niul Mondial;
siturile candidate în vederea definirii valorii - 15 noiembrie - transmiterea de către
adiţionale a acestora; Comitetul UNESCO pentru Patrimoniul
• nominalizarea făgetelor pe “lista Mondial a solicitărilor de completare a dosa-
indicativă naţională”, realizarea demersurilor rului cu documente, dacă este cazul.
pentru înscrierea siturilor candidate şi trans- Anul 3 (2016)
miterea documentaţiei/dosarului (“dosarul de - 1 Februarie - transmiterea dosarului de ex-
nominalizare”) către Secretariatul UNESCO tindere a nominalizării la Comitetul UNESCO
pentru evaluare; pentru Patrimoniul Mondial, de către ţara co-
• elaborarea sau adaptarea planurilor ordonatoare a procesului;
de management pentru zonele nominalizate şi - 1 martie - verificarea finală a dosarului de
zonele tampon delimitate; nominalizare şi solicitarea pentru completare;
• asigurarea comunicării cu Comitetul - Martie-decembrie - evaluarea dosarului, in-
pentru Patrimoniu Mondial. clusiv vizite în teren ale experţilor evaluatori.
Anul 4 (2017)
Calendarul acţiunilor - 31 ianuarie - solicitarea unor informaţii/
clarificări din partea ţărilor parte la proces pen-
Pe ani, calendarul acţiunilor ce urmează a se tru completarea dosarului;
desfăşura este prezentat în continuare: - 1 martie – termenul limită pentru depunerea
Anul 1 (2014) documentelor solicitate;
- Asumarea deciziei statelor de a participa ca - Mai – anunţarea rezultatului evaluării de
parte la procesul de extindere a nominalizării către evaluatori (IUCN);
printr-o scrisoare oficială; - Iunie - decizia Comitetului Patrimoniului
- Confirmarea siturilor candidate pentru a fi Mondial cu privire la dosarul de nominalizare.
nominalizate de către fiecare ţară; Din al 5-lea an
- Înscrierea siturilor candidate pe lis- - Întâlnire anuală a reprezentanţilor ţărilor
ta indicativă naţională, formatul pentru partenere;
84
Biriş Făgetele primare din România, o contribuţie la Patrimoniul Mondial UNESCO

Din 6 în 6 ani M., Joiţa Apostol, 2005. Country report for Romania.
- Raport cu privire la starea proprietăţii. In: Protected Forest Areas in Europe - Analysis and
Harmonisation (PROFOR). Reports of signatory states
- Federal Research and Training Centre for Forests,
Perspective şi concluzii Natural Hazards and Landscape (BWV) Vienna.
Biriş I.A., 2012. Ancient beech forests of Romania - the
Fagul este o specie exclusiv europeană şi este preliminary identification of potential nomination areas
for the World Heritage List. Project Report. Contract
responsabilitatea europenilor de a asigura no.: 8789/02.05.2012, Bundesamt für Naturschutz -
protecţia la nivel global a acesteia. Protecţia ICAS, Bucureşti, 250 p.
făgetelor nu poate fi eficientă prin măsuri Bohn U., Neuhäusl R., unter Mitarbeit von Gollub G.,
concretizate doar la nivel naţional, ci doar în Hettwer C., Neuhäuslová Z., Schlüter H., Weber H.,
2000/2003. Karte der natürlichen Vegetation Europas/
context transnaţional, prin cooperarea tuturor Map of the Natural Vegetation of Europe, Maßstab/
ţărilor care includ arealul geografic al acestei Scale 1:2.500.000, Teil 1/Part 1: Erläuterungstext/Ex-
specii. România, ţara cu cea mai mare suprafaţă planatory Text, 655 S./pp., Teil 2/Part 2: Legende/Leg-
a făgetelor, cu cele mai multe făgete primare şi end, 153 S/pp.
CBD & UNEP, 2005. Handbook of the Convention on
cu cele mai impresionante arborete de fag sub Biological Diversity. 3rd ed., Montreal.
raportul structurii şi al elementelor taxatorice, Doniţă N., Bândiu C., Biriş I.A., Gancz V., Apostol Joiţa,
poate să aducă o contribuţie importantă la con- Marcu Cristiana, 2008. Harta forestieră a României
servarea unei reţele adecvate şi reprezentative pe unităţi ecosistemice, scara 1:500.000 [Forest Map
of Romania - based on forest ecosystem types, scale
de făgete. De asemenea, prin desemnarea unor 1:500.000], Editura Silvică.
eşantioane reprezentative ale făgetelor din FOREST EUROPE, UNECE and FAO, 2011. State of
Carpaţii României ca situri ale Patrimoniului Europe’s forests 2011. Status and trends in sustainable
Mondial, ţara noastră demostrează respecta- forest management in Europe.
Drăcea M., 1938. Consideraţiuni asupra domeniului fores-
rea angajamentelor internaţionale cu privire la tier al României. Tip. Bucovina, Bucureşti.
gestionarea durabilă şi conservarea resurselor Giurgiu V., Doniţă N., Radu S., Cenuşă R., Dissescu R.,
forestiere naţionale: Programul de lucru pentru Stoiculescu C., Biriş I.A., 2001. Les fôrets vierges de
diversitatea biologică a pădurilor (CBD-COP Roumanie. L’ASBL Foret Wallonne, Louvain la Neuve,
208 p.
9), Conferinţele Ministeriale privind Protecţia Knapp H.D., 2008. Beech forests – a German contribu-
Pădurilor în Europa, Strategia forestieră a tion to the global forest biodiversity. BfN Skripten 233.
Uniunii Europene etc. Mai mult, România Bundesamt fur Naturschutz. Bonn, 86 p.
va avea un al doilea obiectiv natural pe lista Knapp H.D., Fichtner A., 2011. Beech forests. Joint natu-
ral heritaage of Europee. BfN Skripten 297. Bundesamt
reprezentativă a Patrimoniului Mondial, alături fur Naturschutz. Bonn, 197 p.
de Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, demo- Stoiculescu C.D., 2013. Făgetele virgine din România în
strând astfel excepţionala valoare a patrimo- context european sub influenţa schimbărilor climatice.
niului natural din spaţiul carpatic românesc. Bucureşti, 412 p.
Turok J., Alexandrov A., Blada I., Postolache G., Biriş
I.A., Doniţă N., Gancz V., Genov K., Iazu S., 2000. Ge-
netic resources of Fagus ssp. in South-Eastern Europe,
Bibliografie IPPGRI, 24 p.
UNESCO World Heritage Centre, 2012. Operational
guidelines for the implementation of the World Heritage
Biriş I.-A., Doniţă N., Radu S., Cenuşă R., 2002. Ghid Convention. Paris.
pentru selectarea şi evaluarea ecologică a pădurilor vir- Veen P., Fanta J., Raev I., Biriş I.-A., de Smidt J., Maes
gine din România, ICAS, 55 p. B., 2010. Virgin forests in Romania and Bulgaria: re-
Biriş I.A., 2004. Inventory and strategy for sustainable sults of two national inventory projects and their im-
management and conservation of virgin forests in Ro- plications for protection. Biodiversity and Conservation
mania [Elaborarea inventarului şi a strategiei pentru 19(6): 1805-1819.
gestionarea durabilă a pădurilor virgine în România]. WHC WORLD HERITAGE CENTRE, 2011, Decision
Project Report, ICAS Bucureşti. report – Decision 35 COM 8B.13. 35th session of the
Biriş I.-A., Marin G., Stoiculescu C., Maxim I., Vergheleţ Committee, Paris. Web: http://whc.unesco.org.

85