The Microcredential
The Microcredential
The Microcredential
professional development, fieldwork, and reflection, this micro-credential helps you develop ethical skills to enhance your academic
pursuits and subsequently prepares you for a professional career with integrity.
Benefits of the Program: As Student Integrity Ambassadors pursuing this micro-credential, you will be able to-
Support the Office of Academic Integrity in promoting the value of academic integrity at UB.
Critically think about and enhance ethical practices in your workplace and community.
Level:
Undergraduate
Credit or Non-Credit:
Non-credit
Who is Eligible:
Instruction Method:
GPA Requirement:
Minimum of 2.5
Time to Completion:
Two Semesters
Skills Obtained: Critical Thinking and Problem Solving, Teamwork and Collaboration, Professionalism, Oral and Written Communication, Leadership
To Apply / Requirements: A major component of this micro-credential is the volunteer Student Integrity Ambassador (SIA) program. SIA applications open each
spring semester, and students can indicate whether they would like to pursue the micro-credential alongside their ambassadorship. For the micro-credential,
In addition to serving for two semesters as a Student Integrity Ambassador, you will complete a capstone project. Through the capstone project, you will incorporate
your knowledge of academic ethics into a final essay regarding current events or current policy issues.
An Engineers Australia micro-credential
Micro-credentials are a demonstration of a specific competency or skill. They’re a tick of approval that says you do what you say you can do
to an industry standard.
The pathway to gaining this micro-credential starts by building your capabilities fist through learning and application:
Learning outcomes
LEVEL
Undergraduate or Graduate
WHO IS ELIGIBLE
Non-Credit
INSTRUCTION METHOD
Two Semesters
SKILLS OBTAINED*
Communication
Critical Thinking
Leadership
Oral/Written Communication
Professionalism
Teamwork
Program Contact
Loretta Frankovitch
255 Capen Hall
Buffalo, NY 14260
Email: [email protected]
Phone: 716-645-8124
Percepţia că activitatea administrativă este o sursă de stres variază de la o ţară la alta (a se vedea
Tabelul 6.2 din Anexa II). În timp ce în Estonia şi Finlanda, doar unul din trei profesori consideră că
acest lucru este o sursă de stres, mai mult de două treimi fac acest lucru în Belgia (Comunitatea
flamandă) şi Portugalia. Nu este surprinzător faptul că, în ţările în care profesorii au raportat că alocă
mai mult timp sarcinilor administrative (a se vedea Tabelul 1.4 din Anexa II), aceştia au indicat, în
La nivelul UE, „Aloc prea mult timp acordării notelor pentru elevi” este a doua cea mai mare sursă de
stres pe care profesorii au indicat-o. De asemenea, în ţările în care profesorii au raportat că alocă mai
mult timp pentru notarea activităţii elevilor (a se vedea Tabelul 1.4 din Anexa II), aceştia au indicat, în
medie, şi niveluri mai ridicate de stres din cauza alocării unui timp prea lung pentru acordarea notelor.
Cercetătorii au indicat că politicile de responsabilizare bazate pe teste ca fiind unul dintre predictorii
stresului profesorilor şi a nemulţumirii locului de muncă (Ryan et al., 2017; von der Embse et al.,
2016a; von der Embse et al., 2016b). „Sunt considerat responsabil pentru realizările elevilor” este cea
de-a treia cea mai semnalată sursă de stres. Cu toate acestea, în Finlanda şi Norvegia, doar unul din
cinci profesori indică faptul că aceasta este o sursă „destul de mică” sau „mare” de stres.
„Trebuie să ţin pasul cu cerinţele autorităţilor care impun o schimbare” este cea de-a patra sursă de
stres raportată. În Țările de Jos, mai puţin de 20% dintre profesori sunt îngrijoraţi de acest lucru, în
timp ce în Franţa, Malta, Lituania şi Portugalia, peste 60% dintre profesori se confruntă cu stres din
Celelalte cauze ale stresului enumerate în Figura 6.2 sunt legate mai direct de activitatea cadrelor
didactice. Acestea sunt fie sarcini esenţiale legate de predare (de exemplu, pregătirea lecţiilor), fie o
parte a sarcinilor relaţionale ale profesorilor (de exemplu, menţinerea disciplinei în clasă, abordarea
preocupărilor părintelui sau tutorelui). Unele dintre acestea, precum şi aspecte mai ample legate de