A Theory of Justice

羅爾斯的《正義論》被認為是20 世紀最重要的政治哲學著作，其中一個原因是它「一石激起千重浪」，引起不少學者的討論批評。 然而，當中不少批評卻是源於誤讀《正義論》的真義。有些學者認為羅爾斯的理論和效益主義同出一轍，忽略了個體的獨立性；有些學者認為羅爾斯表面中立，實際上不過是否定任何價值的虛無主義；有些學者認為羅爾斯把穩定性納入正義問題的討論中是一大失著，犯了範疇錯誤。 這些評論都有一個共通點︰他們忽略了羅爾斯的理論其實是建基於「自由平等的道德人」這個對人的理解。

周保松的《自由人的平等政治》 正是提倡以這一理念為基礎，詮釋羅爾斯的正義理論及回應他人的批評。作者認為一旦我們明白「自由平等的道德人」這個理念，則許多誤讀也會迎刃而解，羅爾斯的真正關懷亦會顯露出來。本文的前半部簡述此書的結構，並解釋各章如何前後呼應地展示「自由平等的道德人」這個理念的重要性。在本文的後半部，筆者將討論一個問題︰既然這個概念如此重要，那它的基礎是甚麼？它是一個事實陳述？或是一個雖非事實，卻值得追求的道德理想？若是值得追求，那原因又是甚麼？筆者將展示這幾種詮釋都各自面對不同的問題。而如果這一理念沒有可靠的基礎支持，則我們可由此看出羅爾斯的理論的局限。

Amy R. Baehr, “Feminist Receptions of the Original Position,” forthcoming (2016) in Timothy Hinton (ed.) The Original Position (Cambridge University Press).

The original position’s principles are in reflective equilibrium with some important feminist considered convictions about justice, but not with others.  What’s more, a well-ordered society may well be characterized by significant gender injustice – even gender injustice the original position recognizes – since necessary coercive measures may be disallowed.  Feminist uses of the original position (like that of Susan Okin) better accommodate the feminist considered convictions; but they fail to accommodate feminist concerns about dependency.  We must ask whether a feminist re-design of the original position can accommodate the feminist considered convictions while remaining part of an overall liberal view.  It would be premature to conclude that justice as fairness is a defense of injustice since, if we are contractualists, we may no more assume that the feminist considered convictions are true than assume that Rawls’ original position is the correct interpretation of the initial situation.  We must take Rawls’ invitation to engage in the process of reflective equilibrium, some first steps of which are presented in this chapter.

a fost un filosof de origine americană, a predat filosofia politică la Harvard și a " reflectat asupra socialului și politicului " 1. El este autorul celebrei lucrări " A theory of justice " prin care " prefigurează teoretic concepția de stat a bunăstării generalizate ce stă la baza politicilor neoliberale cu privire la statul asistențial " 2. Rawls dorește prin lucrarea sa să stabilească ce principii stau la baza unui mod de organizare corect al politicii. Acesta nu are intenția de a justifica autoritatea politică, ci dorește să stabilească principiile dreptății sociale. Conform lui Kay Nielsen, egalitatea de oportunitate reprezintă dorința de a face ca oportunitățile pentru anumite poziții importante din societate să poată fi deschise astfel încât toți indivizii pot concura pentru ele și în care li se oferă recompense pe baza talentelor și realizărilor, ci nu din motive subiective.3 O doctrină politică preocupată de egalitatea dintre oameni este etatismul. Acesta sprijină implicarea statului în viața economică și socială dacă scopul acestuia este de a asigura egalitatea între oameni. Lupta pentru egalitate a fost ca un fundament pentru crearea modernității politice. În perioada contemporană, gândirea modernă susține că oamenii sunt născuți egali, însă în timp încep să apară diferențe în ceea ce privește înzestrarea individuală, posibilitățile materiale, poziția socială, etc. Prin urmare, în zilele noastre accentul pică pe ideea că indivizii trebuie să fie tratați în mod egal. John Rawls în lucrarea " A theory of justice " vorbește despre teoria egalității de oportunitate și consideră că împreună cu principiul diferenței formează partea a celui deal doilea principiu al dreptății. Consider că un prim pas spre înțelegerea acestei teorii este să explic care este percepția autorului cu privire la dreptate. După cum am mai menționat, Rawls dorește prin lucrarea sa să stabilească principiile dreptății sociale, iar pentru a îndeplinii acest lucru își imaginează că oamenii sunt plasați în ceea ce el numește " poziția originară ". " Poziția originară " este o situație ipotetică în care oamenii sunt lipsiți de cunoștințele privind talentele și aptitudinile lor, de cele ce țin de locul pe care il dețin în societate deoarece sunt aflați sub un " văl al ignoranței ". Astfel, li se cere să stabilească anumite principii de repartiție de care să fie guvernați în momentul în care revin la societatea normală.4

Índice Índice_________________________________________________________________1 Prefácio_______________________________________________________________2 Introdução_____________________________________________________________4 Por que ler "Uma Teoria da Justiça" de John Rawls?_______________________4 A questão do Direito e da Justiça___________________________________________7 O que é Direito_______________________________________________________7 1. Direito como justo______________________________________________10 2. Direito como objetivação do justo no tempo -Direito Positivo______________11 3. Direito como ciência_______________________________________________15 4. O Direito como instrumento decisório_________________________________16 O que é a Justiça_____________________________________________________18 A Teoria da Justiça de John Rawls_________________________________________28 Uma breve apresentação______________________________________________29 O papel da Justiça___________________________________________________29 O objeto da Justiça__________________________________________________31 A idéia principal da teoria da justiça____________________________________33 Os princípios da justiça.______________________________________________43 Uma teoria de Filosofia do Direito ou de Filosofia Política?_________________46 A justiça como objeto da Filosofia do Direito e da Filosofia Política.___________46 É possível identificar o papel reservado para o Direito em "Uma Teoria da Justiça" de John Rawls?________________________________________________________49 O neojusnaturalismo de Rawls_________________________________________51 O Direito em "Uma Teoria da Justiça".__________________________________54 Dever e obrigação.___________________________________________________54 Obrigações e deveres naturais._________________________________________56 Justiça formal_______________________________________________________57 A Constituição.______________________________________________________60 O Dever de obedecer à regra injusta, a Desobediência civil e a objeção de consciência._________________________________________________________61 Conclusão -O Direito em Rawls________________________________________66 Bibliografia___________________________________________________________70 Essa é a graça do trabalho de Rawls, todo o seu esforço para dar uma completude à sua teoria da justiça, todo seu esforço metodológico, quiçá epistemológico, acaba sendo desnecessário para aqueles que experimentam essa verdadeira sensação de revelação face aos dois princípios propostos, e, no entanto, quanta munição, quanto pano para mangas, tem oferecido aos seus críticos. Rawls, ao publicar "Uma teoria da Justiça" em 1971, recolheu e aprofundou seus trabalhos que vinham desde 1957, com a publicação de "Justice as Fairness" (Journal of Philosophy -Outubro, republicado no ano seguinte em Philosophical Review -Abril). E mesmo depois de publicado aquele livro, seu trabalho foi constantemente revisto por ele para fazer frente às inúmeras críticas que recebeu. Seu último livro, "Political Liberalism" (publicado em português pela Martins Fontes recentemente), retoma sua teoria da justiça para novas adequações. Nem por isso se lhe poderá acusar de incoerência. A revisão de nossas teorias morais, elaboradas a partir de princípios morais, digamos imanentes em nossas personalidades, para a adequação e revisão de suas possíveis incongruências, faz parte do método que Rawls denomina equilíbrio reflexivo e que, juntamente com o princípio do contrato social seriam utilizados para justificar a validade de sua teoria. Entre os críticos de sua teoria, estão grandes nomes da Filosofia Política deste século, Ronald Dworkin, Michael Walzer, Michael Sandel e Robert Novick. Este fato já demonstra a importância da teoria de Rawls. Por isso, este trabalho não consistirá em uma crítica à teoria da justiça de Rawls, mas buscará antes, uma releitura do seu livro, buscando identificar o papel que o autor reserva ao Direito em sua teoria. Esta é uma perspectiva típica de quem é advogado por formação e profissão, embuído daquele senso comum dos juristas, do qual fala Warat, e com preocupações filosóficas. Sou devedor confesso de vários autores em quem busco inspiração e esclarecimentos, de quem utilizo conceitos e reproduzo passagens, especialmente dos professores Celso Lafer e Tércio Sampaio de quem fui, sou e continuarei sendo, aluno.

In this article I examine the importance of self-respect in the justification of Rawls's theory of justice. First, I present two elements that are part of the contemporary debate on self-respect as a form of self-worth-namely, moral status and merit. Second, I specify the bases that support self-respect within A Theory of Justice. Finally, I discuss at length the function of self-respect in justifying the principles of justice. This inquiry implies an analysis of the relationship between self-respect and the component parts of the two principles of justice: basic liberties, fair equality of opportunity, and the difference principle. I also explore the connection between self-respect and the sense of justice in light of the stability argument, and how the relationship between the two is important for achieving social stability.

This essay is an inquiry into the fundamentals of contemporary liberalism. I defend the following claim: the premises of contemporary liberal theory cannot avoid referring to the ideal of equality of individuals in some way. equality is a principle to orga­ nize the fundamental level of the theory from which to derive the principles for organi­ zing liberal institutions. To support these claims, I distinguish justificatory from perfectio­ nist liberalism, and then look into some of the most relevant theories of contemporary political philosophy that provide the ethical basis for contemporary liberalism.

This is my undergraduate honors thesis based on the philosophy of international wealth distribution. I draw on John Rawls's Law of Peoples and the surrounding controversy to address my contention that such redistribution should not be a part of international relations.

Théorie de la justice étant au programme de l'oral de l'agrégation externe de philosophie 2016, Juliette Roussin organise en avril 2016 une journée d'étude consacrée à cette oeuvre à destination des agrégatifs des universités de Rennes 1 et de Nantes. Il s'agit, pour les intervenants, d'expliquer un extrait de leur choix, selon le format de l'épreuve orale de l'agrégation externe : explication d'un texte en 30 minutes.
Ci-après, le texte de mon intervention intitulée « désobéissance civile et objection de conscience », qui porte sur un extrait du §56., p. 408-409.

Resumen: En este artículo discuto la relevancia que tiene el autorrespeto en la teoría de la justicia de Rawls. Para alcanzar dicho objetivo, en primer lugar examino las nociones de valor moral y mérito y su vinculación con el autorrespeto como forma de autovaloración. En segundo lugar, especifico las bases que sustentan el autorrespeto al interior de su teoría. Finalmente, discuto la función que tiene el autorrespeto en la justificación de los principios de la justicia como equidad.


Palabras clave: Rawls, justicia como equidad, autorrespeto, reconocimiento recíproco.

This essay begins by offering a brief, but perhaps needed, biographical sketch of John Rawls, so as to foreground very unique personal dimensions of his approach to the question of justice as fairness in terms of the "sense of justice." It is argued that Rawls philosophical motivation was guided by an embodied and felt sense of justice. Then, the author discusses four striking aspects of A Theory of Justice in light of the most recent scholarship on Rawls's development and historical background. The author then discusses the Kantian sources of Rawls project, but also how the both differ. The

За багато років, що минули з того часу, як Джон Ролз видав свою працю «Теорія справедли- вості» (1971), в академічних колах сформувалося і набуло великого поширення ставлення до Ролзової теорії як до нового етапу розвитку локівсько-кантівської ліберальної традиції. Однак після того, як нещодавно було відкрито для дослідників папери Ролза в Архіві Гарвард- ського університету, стало зрозуміло, що усталене уявлення є не зовсім точним. Вивчення ранніх праць Ролза, значна частина яких залишається неопублікованими, дало змогу об’єм- ніше побачити етапи та особливості формування його теорії й загалом по-новому подиви- тися на історію розвитку політичної філософії в ХХ столітті. В центрі уваги цієї статті праці Ролза, написані в 1940-х — першій половині 1950-х років. Їх усе ще мало вивчено. Крім того, оскільки йдеться про праці, написані до поїздки Ролза в Оксфорд, коли завершується його «вітґенштайніанський поворот» (П. Маккензі Бок), їх можна розглядати як окремий етап розвитку його думки. Тому вони становлять неабиякий інтерес для дослідження. Ана- ліз ранніх праць Ролза дав змогу побачити, що базові концепти Ролзової теорії справедливості починають формуватися ще до його поїздки в Оксфорд. В цих працях Ролз ще не звертаєть- ся власне до теми справедливості, проте в них закладаються основи для концептів «добре впорядковане суспільство», «вихідна позиція», того тлумачення обставин справедливості, що ми його знаходимо в «Теорії справедливості». І хоча після війни Ролз відмовляється від релігії, наслідком чого став пошук ним базових етичних принципів справедливої кооперації, які можна обґрунтувати раціонально, а проте він у своїх подальших працях зберігає загальну орієнтацію на соціальний ідеал, уявлення про який він формує у 1940-ві роки в межах тради- ції неоортодоксальної протестантської теології.

A obra de Rawls é responsável pela reabilitação e revigoramento da filosofia política e da filosofia moral. Todavia, existe visivelmente, como alguns críticos afirmam, um certo déficit quanto ao tratamento dado ao direito. À luz disso, neste artigo, apresenta-se uma discussão sobre o direito em Uma Teoria da Justiça, principalmente no tocante ao sistema jurídico e seus conceitos correlatos. Assim, abordam-se os conceitos de justiça formal e estado de direito, tendo em vista a proteção das liberdades básicas.