Deportarea evreilor din nordul Transilvaniei (1944).

Deportarea evreilor din nordul Transilvaniei (1944). Grecu Dan-Simion În anul 1941 trăiau 725.007 de evrei în Ungaria Mare (incluzând Transilvania de Nord i teritoriile cedate de Cehoslovacia i Iugoslavia), dintre care 63.000 au murit inainte de primăvara anului 1944 (20.000 au fost deportaŃi în iulie-august 1941 în GaliŃia si masacraŃi la KameneŃPodolsk, 1000 au fost asasinaŃi în ianuarie-februarie 1942 la Novi-Sad; în fine, până în 1943 au murit circa 42.000 dintr-un total de 50.000 militari înrolaŃi în companiile de muncă pe frontul din Rusia). Dar adevăratul masacru al evreilor unguri a început după ocuparea Ńării de trupele germane, în primăvara anului 1944. În faŃa unor intenŃii tot mai clare ale lui Horthy i a guvernului ungar de a ie i din război, Hitler decide la 12 martie 1944 ocuparea Ungariei de către forŃe germane (a a numita OperaŃiune "Margarethe I") ordin excutat la 19 martie 1944. Trei zile mai tarziu, Sztojái Döme a devenit prim-ministru si ministru de Externe, iar la 19 martie 1944 s-a instalat la Budapesta Adolf Eichmann, în fruntea Sonderkommando-ul sau, format din circa 150 de speciali ti în "vânătoarea de evrei". Drumul era deschis pentru 'curăŃarea' Ungariei de evrei; primul pas spre deportare a fost ghetoizarea evreilor în câteva ora e mari. AcŃiunea a început în Rutenia Sub-Carpatică în zilele de 16-19 aprilie 1944, până la 23 aprilie circa 150.000 evrei fiind concentraŃi, i a teptând deportarea la Auschwitz; primele transporturi către lagărul de exterminare au plecat la 15 mai 1944. Ghetoizarea se desfă ura cam în acela i fel în toate regiunile: în general, evreii erau sco i afară din locuinŃe în timpul nopŃii, fiindu-le permis doar un bagaj minim (casele fiind supuse apoi inventarului i sigilării), i erau trimi i către puncte de adunare temporare. Gheoturile provizorii erau stabilite de obicei în coli, sinagogi sau fabrici în afara ora elor. În centrele evreie ti importante, ghetourile erau stabilite în vecinătatea ora elor, în barăci sau sub cerul liber. Uneori, din acest ghetouri temporare, evreii erau evacuaŃi spre ghetouri centrale, mult mai mari. Peste 400.000 evrei au fost astfel concentraŃi i obligaŃi să trăiască în condiŃii de viaŃă mizerabile. Chiar dacă aceste ghetouri au funcŃionat puŃin timp, condiŃiile inumane i tortura au dus la numeroase decese i sinucideri. Astfel că, atunci când a început deportarea propriu-zisă, majoritatea evreilor erau deja într-o stare de epuizare fizică i mentală. Ghetouri din Transilvania de Nord Ghetoizarea i deportarea evreilor a fost executată pe baza Decretului nr. 6163/1944 din 7 aprilie 1944. S-au stabilit 6 zone de acŃiune în întreaga Ungarie, două dintre acestea având legătură cu evreii din Ardealul de Nord: Zona I (Ucraina Subcarpatică, ce includea i Maramure ul). OperaŃiunile încep aici duminică 16 aprilie 1944, pe baza directivelor stabilite la consfătuirea de la Munkács (Muncacevo) din 12 aprilie. Evreii din teritoriul de azi al României au fost concentraŃi în trei ghetouri principale: - 1 Nagyszöllös (Vinogradov), cu 12-14.000 evrei din ora i din comunele judeŃului Ugocea. ToŃi au fost deportaŃi cu trei transporturi între 30 mai i 3 iunie 19441. Tecsö (Teceu), cu 10.000 evrei din ora i satele învecinate. Au fost deportaŃi începând cu 22 mai 1944; Toate datele privind transporturile se referă la trecerea lor prin gara Kassa (Kosice) din Slovacia. BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI PO TALE DIN ARDEAL, BANAT I BUCOVINA, An XVII, nr.1 - Sighetu MarmaŃiei, cu 13.000 evrei din ora i satele învecinate, instalat în două zone periferice, locuite de evrei săraci. ToŃi au fost deportaŃi la Auschwitz cu patru transporturi, în intervalul 16 - 22 mai 1944. Au mai existat ghetouri la Aknaszlatina / Slatina (3300 evrei deportaŃi la 25 mai), Vi eul de Sus (de unde, între 19-25 mai 1944 au fost deportaŃi cu 4 transporturi 12.000 evrei) i Berbe ti. Zona II (Transilvania de Nord), cu circumscripŃiile de poliŃie IX (Cluj) i X (Târgu Mure ), în care trăiau aproximativ 130.000 evrei. OperaŃiunea a fost aici executată pe baza directivelor stabilite la conferinŃele din Satu Mare (6 aprilie 1944) i Târgu Mure (8 aprilie 1944), i a început în dimineaŃa zilei de 3 mai 1944, simultan în regiunile Cluj i Târgu Mure , sub coordonarea jandarmeriei maghiare, cu sprijinul unor civili (funcŃionari i profesori) i a unor voluntari. SS-ul era i el prezent, prin Hauptsturmführer SS Strohschneider, eful serviciilor germane de securitate locale. Au existat mai multe ghetouri: În judeŃul Cojocna: - Cluj, în incinta fabricii de caramizi "Iris", la marginea de nord a ora ului. Aici au fost adu i evreii din ora , ca i cei din Bor a, Huedin i din multe sate din imprejurimi. La 18 mai sunt transferaŃi aici i 1600 evrei din ghetoul temporar de la Gherla (instalat tot într-o fabrică de cărămizi), astfel încât numărul maxim de evrei de la Cluj a ajuns la 18.000. Ei au fost deportaŃi în intervalul 25 mai - 9 iunie 1944. În judeŃul Solnoc-Dăbâca: - Dej, cu 7860 evrei concentraŃi în pădurea Bungur, la 3 km în afara ora ului. DeportaŃi cu trei transporturi în perioada 28 mai 8 iunie 1944. În judeŃul Sălaj: imleul Silvaniei, cu 8500 de evrei din întreg judeŃul Sălaj, îngrămădiŃi în incinta fabricii de cărămidă "Klein" din Cehei, Fig. 1 jumătate dintre ei fiind obligaŃi să stea sub cerul liber. Între 31 mai 6 iunie 1944 au plecat din Cehei trei transporturi cu 8000 evrei epuizaŃi datorită condiŃiilor mizere, care, din această cauză, au intrat în majoritate direct în camerele de gazare. În judeŃul Satu Mare au fost înfiinŃate două ghetouri: - Satu Mare, într-un cartier al ora ului, cu 18.000 de evrei; a existat i un ghetou temporar la Carei, cu 1200 evrei (transferaŃi după puŃin timp la Satu Mare). ToŃi cei peste 19.000 evrei au fost deportaŃi cu ase transporturi în perioada 19 mai - 1 iunie 1944. - Baia Mare, cu cca 3900 de evrei, concentraŃi la fabrica de sticlă Koenig, iar alŃi 2000 de evrei (din plasele Baia Mare, omcuta Mare i Copalnic-Mănă tur) au fost concentraŃi la o fermă din Valea Borcutului, la 3-4 km de Baia Mare: 200 în grajd i ură, restul de 1800 sub cerul liber. Cei aproape 6000 evrei au fost deportaŃi cu două transporturi, între 31 mai - 5 iunie 1944. În judeŃul Bihor, concentrarea a început la 5 mai coordonată de jandarmi unguri i soldaŃi SS: - Oradea, era cel mai mare ghetou din Ungaria, dupa cel din Budapesta; era voba de fapt de două ghetouri, primul cuprinzând 27.000 de evrei orădeni (localizat în cartierele din jurul PieŃei Mari i a sinagogii), al doilea cu cca 8000 evrei adu i din judeŃul Bihor (amplasat în BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI PO TALE DIN ARDEAL, BANAT I BUCOVINA, An XVII, nr.1 curtea fabricii de cherestea Mezey i a fermei ora ului). La 24 mai 1944 pleacă primul tren cu evrei din ghetoul Mezei, iar la 28 mai pleacă primul tren din ghetoul mare; deportarea se încheie la 27 iunie, după ce plecaseră 9 transporturi cu un total de 27.000 evrei. În judeŃul BistriŃa-Năsăud: - BistriŃa, cu cca 6000 evrei îngrămădiŃi, inclusiv în coteŃe de porci, la ferma Stamboli, la 4-5 km de ora (2500 fiind din ora , restul din comunele judeŃului). ToŃi au fost deportaŃi cu două transporturi, la 2 iunie i la 6 iunie 1944. În CircumscripŃia X-a au existat trei ghetouri: - Târgu Mure , cu 7380 evrei înghesuiŃi într-o fabrică de cărămizi de pe strada Koronkai, majoritatea fiind obligaŃi să stea sub cerul liber (dintre ace tia 5500 erau din ora , restul din vestul judeŃului Mure -Turda i comunele judeŃului Odorhei). Între 27 mai i 8 iunie 1944, trei transporturi i-au dus pe toŃi la Auschwitz (doar 1200 reu ind să supravieŃuiască). - Reghin, cu 4000 de evrei din Reghin (1400), din estul judeŃului Mure -Turda (Turda) i nordul judeŃului Ciuc (Gheorghieni), concentraŃi tot într-o fabrică de cărămizi. Au fost deportaŃi la 4 iunie 1944. - Sfântu Gheorghe, cu 850 de evrei locali i din sudul judeŃelor Trei Scaune i Ciuc. A adar evreii transilvăneni (ca i cei din restul Ungariei2) n-au rămas multă vreme în ghetouri: între 14-15 mai i 7 iunie, circa 290.000 evrei au fost evacuaŃi din Zona I (Rutenia SubCarpatică) i Zona II (Transilvania de Nord); ultimul transport a plecat din ghetoul Oradea la 27 iunie 1944. Majoritatea transporturilor au ajuns la Auschwitz trecând prin Slovacia centrală (Kosice). Rata de supravieŃuire (pentru evreii originari din Ardealul de Nord) a fost de 17% (135.455 morŃi). Aspecte po tale. Este de la sine înŃeles că piese po tale ilustrând aceste tragice evenimente sunt din categoria celor rare sau foarte rare. Am putea delimita două categorii, raportat la cele două etape parcurse: ghetoizarea i deportarea. Piese po tale din ghetourile Ardealului de Nord trebuie să existe, dar ele nu sunt încă identificate (sau nu sunt cunoscute autorului). În ciuda timpului redus petrecut în ghetouri (2-4 săptămâni), se tie în mod clar că a existat corespondenŃă trimisă din sau între ghetouri, spre alte locuri de detenŃie, în străinătate, etc. Este nevoie de o analiză atentă a pieselor circulate de la persoane cu nume evreie ti din Ardealul de Nord în perioada 3-27 mai 1944 i de cunoa terea datelor generale de funcŃionare a ghetourilor, a a cum au fost ele sintetizate mai sus, pentru a identifica i introduce în circuitul po tal-istoric documente de primă importanŃă. În schimb, este puŃin probabil să fie întâlnite corespondenŃe expediate din locul de deportare (KL Auschwitz II Birkenau). În primul rând datorită faptului că majoritatea evreilor au fost omorâŃi imediat sau la scurt timp după sosirea în lagăr, în al doilea rând acestora, având un statut special în regim de exterminare, nu le era permisă corespondenŃa regulată cu exteriorul; rare piese circulate se cunosc totu i (nu spre Ardeal !), majoritatea fiind propagandă în cadrul 'Briefaktion' ('OperaŃiunea Scrisoarea') ce impunea evreilor expedierea unei cărŃi po tale imediat după sosire (de obicei, prima i ultima înainte de a fi uci i), cu texte lini titoare, având menirea de a alunga zvonurile care circulau între familiile din Ńară privind exterminarea. A nu se confunda însă acestea cu corespondenŃele trimise de la Auschwitz I (lagărul principal) sau Auschwitz III 2 Peste 50.000 evei din Zona III (Ungaria de nord-vest i nord de Budapesta) i 41.000 evrei din Zona IV (Ungaria de sud, la est de Dunăre) au fost deportaŃi până la 30 iunie. Ultima fază s-a încheiat la 9 iulie 1944 cu deportarea a peste 55.000 evrei din Zona V (Transdanubia i periferiile Budapestei, capitala propriu-zisă scăpând de deportări). Conform raportului lui Veesenmayer, un total de 437.402 evrei au fost deportaŃi din cele cinci zone. BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI PO TALE DIN ARDEAL, BANAT I BUCOVINA, An XVII, nr.1 Morovitz (lagărul de muncă), care nu sunt nicidecum rarităŃi pe piaŃa internaŃională, fiind însă expediate de alte categorii de deŃinuŃi - mai ales polonezi, cehi, etc, care aveau alt statut i alte condiŃii de detenŃie, inclusiv dreptul la două scrisori / cărŃi po tale pe lună. i totu i există i o a treia categorie de piese po tale, care a stat ca pretext pentru scrierea materialului de faŃă: este vorba de corespondenŃe expediate spre evrei din Ardealul de Nord, care fuseseră între timp ghetoizaŃi i / sau deportaŃi, astfel încât corespondenŃele sunt returnate expeditorului. Cum pot fi identificate pozitiv astfel de piese po tale deosebite, vom vedea mai jos analizând cele două exemple ilustrate în textul articolului (cu precizarea că identificarea persoanelor i a destinelor lor s-a făcut cu ajutorul site-ului Internet JewishGen Holocaust Database): Fig.1: Carte po tală recomandată expediată la 5.5.1944 de Prim-Rabin Schönfeld din Arad, către o rudă din Dej, funcŃionarul Schönfeld Benı (născut în anul 1872 la Seini, azi în Maramure ). După ce trece de cenzura externă română din Bucure ti, corespondenŃa ajunge la Dej, unde se aplică la 21 sau 31.5.1944 o etichetă cu textul 'Elköltözött / Parti' (Plecat), fiind returnată în România, tranzit Bucure ti la 5.6.1944, sosire la Arad în 7.6.1944. • ExplicaŃia: Schönfeld Benı a fost i el ridicat de la domiciliul din Thököly Utca nr. 43 (împreună cu familia, soŃia Paula n. Rába de 52 ani i copiii Edith, 25 ani i Lili, 23 ani) i trimis în ghetoul din pădurea Bungur în dimineaŃa zilei de 3 mai 1944, fiind eventual ulterior deportat la Auschwitz. Astfel se justifică eticheta 'Plecat' aplicată la data de 21 / 31.5.1944, domiciliul fiind sigilat la momentul vizitei factorului po tal. Dată fiind vârsta (72 ani) este puŃin probabil să fi supravieŃuit deportării, poate nici chiar getoizării (au fost 25 decese în ghetoul din Dej). Fig.2: Carte po tală scrisă la Cluj în 27.3.1944 i cartată a doua zi, adresată de un membru al familiei Dr. Bergfeld Sándor (născut la BistriŃa în 5.4.1906, domiciliat în Cluj, Szecheny tér 39), dar aflat la acel moment la Baia Mare într-o unitate de muncă obligatorie pentru evrei (Batalionul X). Ajunsă la unitatea militară, corespondenŃa este cenzurată ELENÖRIZVE, i apoi returnată pe adresa din Cluj cu notaŃia manuscrisă Vissza (Retur). • ExplicaŃia: corespondenŃa a făcut probabil destul de mult pe drum, astfel încât a ajuns la Baia Mare cândva după 3 mai 1944, dată la care destinatarul era concentrat în ghetoul din ora ; ulterior a fost deportat la Auschwitz (la începutul lunii iunie), iar de aici a fost transferat la Dachau în Fig. 2 18.6.1944 (unde va fi 'prizonierul evreu ungur' cu numărul #72019). Din păcate nu se mai întoarce în Ardealul natal, decedând la Dachau în 25.1.1945 la vârsta de 39 ani. Este posibil ca i familia rămasă în Cluj să fi avut, până la un punct cel puŃin, un destin asemănător. Acestea au fost două exemple, cum informaŃiile obŃinute independent pot transforma o aparent banală corespondenŃă într-un document istoric plin de semnificaŃii i valoare istorică ! BULETINUL CERCULUI DE STUDII AL ISTORIEI PO TALE DIN ARDEAL, BANAT I BUCOVINA, An XVII, nr.1