Psihoterapia tulburărilor psihice

2014

Cuvinte cheie: schizofrenie, adolescenți, recăderi, evoluție Rezumat: Recăderile multiple caracterizează cursul schizofreniei, la majoritatea pacienților. Identificarea pacienților cu risc de recădere e necesară, dar uneori dificilă pentru clinician. Studiul de față și-a propus identificarea factorilor de risc asociați cu evoluția cronică și recăderile multiple la copiii și adolescenții diagnosticați cu Tulburare psihotică acută, Schizofrenie sau Tulburare schizoafectivă internați în Clinica Psihiatrie Pediatrică, Cluj-Napoca, în intervalul ianuarie 2005-decembrie 2009. Este un studiu clinic, analitic, observațional, retrospectiv. Pacienții au fost împărțiți în două loturi: un lot cu evoluție favorabilă sub tratament, fără recăderi și un lot cu evoluție cronică sub tratament, cu recăderi frecvente. Studiul a confirmat corelații semnificative statistic între prezența antecedentelor familiale de schizofrenie, antecedentelor personale de afecțiuni neurologice premorbide, și a familiei ...

Zenodo (CERN European Organization for Nuclear Research), 2023

Zenodo (CERN European Organization for Nuclear Research), 2022

În articol este descris cadrul formativ de facilitare a adaptării psihosociale la vârsta adolescenței, prin valorile experimentale comparate la etapele de test-retest, în cadrul experimentului formativ, pentru adaptarea psihosocială, adaptabilitatea psihosocială și componentele: acceptare de sine, acceptarea celorlalți, confort emoțional, internalitate, tendințe de dominare. Se prezintă scopul programului formativ "Facilitarea adaptării psihosociale a adolescentului", descrierea eșantionului, modul de selectare a adolescenților pentru grupul experimental și grupul de control, precum și unele detalii cu privire la ședințele realizate în cadrul trainingului (perioada, durata). Rezultatele incluse în lucrare demonstrează că aplicarea acţiunilor organizate în scopul facilitării și accelerării adaptării psihosociale a personalităţii adolescentului au adus la majorarea indicilor medii obținuți pentru adaptarea psihosocială și adaptabilitatea psihosocială, în grupul experimental, ceea ce a făcut să deducem confirmarea ipotezei, conform căreia am presupus că aplicând programe de intervenţie psihologică poate fi facilitată adaptarea psihosocială la vârsta adolescenței. Astfel, constatăm impactul pozitiv al programului cercetării asupra factorilor care reliefează dimensiunile: motivațională și valorică, a controlului, metacognitivă, emoționalreglatorie, de evaluare și autoevaluare. Cuvinte-cheie: adaptare psihosocială, adaptabilitate psihosocială, experiment formativ, program de intervenție psihologică, facilitarea adaptării psihosociale, vârsta adolescenței.

Studia Doctoralia, 2018

The purpose of this research is to highlight and analyze the psychological and judicial characteristics of inmates with substance abuse. The prisoners were divided into three groups: inmates with alcohol abuse (n= 30), inmates with drug abuse (n= 30) and inmates without substance abuse (n= 30). They were also divided into two categories: inmates convicted for offenses with violence against persons (n= 48) and inmates convicted for non-violent offenses (n= 42). They completed a structured interview for diagnosing the major depressive episode and a series of psychometric tests for assessing aggression, personality traits, and locus of control. No significant differences between inmates with substance abuse and those without abuse in terms of aggression, nor between those convicted for crimes with violence against the person and those without violence against the person. It was found that there is a positive significant relationship between aggression and feature "Unrestrained" and between Locus of Control and the feature "Unrestrained". Finally, it has been found that there are differences between prisoners without depression regarding the type of offense, namely: prisoners with alcohol and without depression are prone to commit crimes with violence against persons and those with drug abuse, crimes without violence against persons.

2018

In articol sunt prezentate delimitările conceptuale cu referire la adaptarea social-psihologică a personalității. Lite­ra­tura de specialitate reflectă in mod diferit viziunile autorilor despre acest concept, deoarece cuprinde componente variate. Adaptarea constituie obiectul de cercetare pentru mai multe științe, fiind studiat de-a lungul timpului in special din punct de vedere social și psihologic. Actualmente, este necesară studierea amplă a adaptării social-psihologice a personalității, deoarece are repercusiuni directe atât asupra stării generale de bine, cât și asupra relațiilor interpersonale echilibrate cu ceilalţi din jur. THE SOCIAL AND PSYCHOLOGICAL ADAPTATION: CONCEPTUAL DELIMITATIONS In this article the conceptual delimitations with reference to the social and psychological adaptation of the personality are presented. Specialty literature reflects differently the authors' visions of this concept, as it contains various compo­nents. Adaptation is an object of researc...

2020

În articol sunt prezentate caracteristicile adaptării psihosociale și ale componentelor acesteia. Sunt descrise profilurile personalității adolescentului care denotă adaptabilitate și inadaptabilitate, precum și factorii: mitomanie / falsitate, acceptare de sine, neacceptare de sine; acceptarea celorlalți, neacceptarea celorlalți; confort emoțional, disconfort emoțional; control intern, control extern; dominare, supunere; evitarea problemelor.

DOAJ (DOAJ: Directory of Open Access Journals), 2007

Revista Odontológica do Brasil Central, 2010

Medic.ro, 2017

Continuity of care is an important attribute of family medicine. Proper understanding of this concept allows a better organization of health care, with lower costs and better outcomes, in terms of patient satisfaction and health. Continuity is not limited to the provision of out-of-hours health care, but offers the integration of the patient’s information at the level of the family doctor. Continuity improves the quality of care, provides trust in the medical act, builds a long-term patient-doctor partnership, sometimes throughout their lives. Providing services through the out-of-hours centers is a pragmatic solution to the modern way of life, whereby the state is trying to provide health care to the population during periods when the primary care offices are closed. But their organization must respect the principle of continuity and not lead to the fragmentation of medical care.