Space gender arrangement during the adolescence.ppt

Toplumsal Cinsiyet, Yer, Mekân & Kültür 7. Uluslararası Toplumsal Cinsiyet Çalışmaları Konferansı e-ISBN: 978-605-9595-30-8, 2019

Family home might be the first place where LGBT+ individuals intensely experience pressure and various forms of violence. For many LGBT+ subjects, leaving home is a liberating action that opens a way for eliminating domestic violence and offers a resource for establishing/experiencing their identity. Since then, the spaces that queers can be "queer" starts to be formed for the LGBT+s and gay venues (e.g. gay bars) are one of the critical components of this transition. They offer adequate information related to identity diversity, relatively safer zones and a sphere to find oneself or others. It also can enable new forms of relations and a sense of belonging to a place. However, there is still a risk that these venues can be repressive for several reasons that have similarities to the family home dynamics that put obstacles towards queer liberation. This study focuses on the opportunities and pitfalls of LGBT+ venues by comparison with the experience of the family home. I investigate the possibilities: Do these venues keep individuals away from oppression or do they become places where a different form of oppression emerges by expecting certain performances from their attendees similar to the inside home performance? Furthermore, I inquiry whether the gay individuals associate these venues with the notion "home", or the people in the community with the notion "family". To be able to acquire these possibilities, the in-depth interviews have been conducted with LGBT+ persons (n=13) who have experienced physical or digitally gay venues.

Gender and Education, 2018

This article draws on ethnographic fieldwork and interviews to explore young minority men's relation to school and city space in Helsinki from the perspective of their everyday experiences of racialisation in public spaces. The article uses the concept of 'power geometrical' relations of space by drawing on several research traditions, including youth and masculinity studies, studies on social space, racialisation and ethnicity, and human geography. The evidence shows the school to be an important site of local and national power geometry (Massey 1994), in which 'informal' and 'physical' spheres are dominated by peers and connect to streets and public spheres (Gordon, Holland, and Lahelma 2000; Gaskell 2008). The article shows how young minority men knew their place both in narrow local power geometries, and within the wider city and school spaces, exploring how they formed their own lived spaces (Lefebvre 1991), claimed their spaces and marked their spaces with diverse tactics (de Certeau 1988). Some tactics were socially open, such as making friends; some were very mobile, such as claiming their own urban spaces by mobility, or marking and 'hanging around'; and some involved big groups of friends, crowds, defence and embodied accounts.

BRILL eBooks, 2023

This is an open access chapter distributed under the terms of the CC BY-NC-ND 4.0 license.

Research in education, 2018

This article explores the place-making and identifications practices of two high school girls in the out-of-classroom spaces of their school. We employ Henri Lefebvre's spatial triad, consisting of the interaction between the physical, social and mental dimensions of space, as the conceptual foundation for understanding how these girls turn space into place at their school. The article is based on an ethnographic study in which we utilised a range of methods, including unstructured, semi-structured and photo-elicitation interviews; participant observation; focus group discussions; student-produced photography and photo-diaries. We found that the ways in which the girls inhabited and 'made place' in the school's out-of-classroom spaces are determined by their unique biographies, interactions with the school's expressive culture, and the subsequent social networks, movements and practices that they mobilise in these out-of-classroom spaces. Via these daily practices, they turn their school spaces into a place which, in their unique ways, they are able to call home.

This essay will attempt to show the reader which spaces were associated with women and their roles in society in Paris during the nineteenth century. I will then compare this to Johannesburg and the situation in Johannesburg, regarding gendered space. This will include referring to a photograph, taken in contemporary Johannesburg, and comparing this to an impressionist painting by French Impressionist, Berthe Marisot.

2016

By submitting this thesis electronically, I declare that the entirety of the work contained therein is my own, original work, that I am the sole author thereof (save to the extent explicitly otherwise stated), that reproduction and publication thereof by Stellenbosch University will not infringe any third party rights and that i have not previously in its entirety or in part submitted it for obtaining any qualification.

2016

There has been a huge concern about the manner of confrontations of different social groups with urban public spaces within urban scholars. Among these social groups, young people have been particularly important. Because they have a tangible presence in the city's public spaces and social life of the city are affected by their presence. This paper examines the uses of public spaces by young people and will pay special attention to the role of social control on use of public spaces. Paper focuses on the study of young people who attend in public places with their friends from opposite sex. We have inspired by theories of urban public spaces such as Oldenburg's third place as well as comprehensive research of Rob White on crime, policing and urban public spaces in Australia in this paper. The main question of the paper is that this particular group of young people choose which public spaces and why? In a qualitative approach, two techniques of observation and in - depth interviews have been chosen for collecting data. Original data collected in interviews with 20 girls and boys who attend in public places with their friends from opposite sex. Results show that parks and coffee shops are preferred urban public places of youth. Formal control would push these youth to out of the way and cozy public spaces.

Crime and Fear in Public Places, 2020

Tijdschrift voor Genderstudies

topor, am înțeles. Mă voi întoarce în Philly la timp pentru cină mâine seară." Arunc o privire către prietena mea cea mai bună, Juliette, care așteaptă cu răbdare să răspund la telefon. "Dreapta. Cina este la șapte. Cină în familie." Îmi dau ochii peste cap, chiar dacă fratele meu cel mare nu mă poate vedea. Probabil mai bine așa. "Te iubesc şi eu. Bine, ne vedem atunci." Închei apelul și glis telefonul în buzunarul pantalonilor scurți. "În sfârșit, cățea!" Jules își înfășoară brațul în jurul umărului meu și îl strânge chiar înainte să se împiedice în stiletto. Poate că ne-am jucat puțin prea tare cu vodca înainte de a părăsi apartamentul. Ar fi trebuit să-i spui lui Maxie-poo să tragă bățul uriaș din fundul ăla strâns și ferm al lui și să se relaxeze pentru o noapte nenorocită așa cum o să faci. Te-ai întors în țara asta de mai puțin de două zile. Kingston-ii vor avea cârligele în tine destul de curând. Luni, tu le aparții. În seara asta, îi sun pe dibs în călătoria mea sau mor." Noi doi continuăm pe trotuar spre barul nostru preferat de pe plajă. O'Malley's a fost un reper aici încă de dinainte să ne naștem oricare dintre noi. Este unul dintre acele baruri în care etichetele desprinse de pe sticle de bere aliniază tavanul. Dacă porți pantofi deschisi, știi că picioarele tale vor atinge lichide mult mai rău decât băutura vărsată toată noaptea. Acest loc este întotdeauna atât de aglomerat, încât este necesar să fii măcar puțin bătut înainte de a trece pe uși. Este al naibii de fabulos și îmi place. "Te iubesc, Jules", îi spun în timp ce trecem pe lângă rândul de oameni din afara barului, care așteaptă să fie lăsați să intre, și până la balonul cu care s-a culcat toată vara. Jules nu este doar drăguță, este superbă. Are 1,5 metri, un păr blond frumos și ochi căprui uimitori. Grațioasă și rafinată, ea poate aduce un bărbat în genunchi cu o singură privire. Este pasionată de modelling, dar nimic nu-i ține atenția prea mult timp. Așa că, nu sunt surprins când bouncerul-care seamănă cu The Rock și Vin Diesel a găsit o modalitate de a procrea și el a fost urmașul super superb-nu își poate lua ochii de la iubita mea de îndată ce o vede îndreptându-se spre el.. "Hei, frumosule." Ea se apleacă înăuntru și-i dă un sărut rapid pe obraz.-Ești pe ușă toată noaptea în seara asta? "Nu. Mai am o oră, poate două, apoi plec." Se aplecă mai aproape de Jules. "Și știi, lucrul meu preferat de făcut când plec este să te dau jos." Jules își trage cămașa înainte de a-l săruta din nou, când ea începe să treacă pe lângă el. "Vino să mă găsești pe Lenny și pe mine când pleci de la serviciu și poate te pot ajuta cu asta." Ea mă apucă de mână și mă trage în spatele ei în bar.-Mă lași într-o oră, Jules? intreb eu, stiind deja raspunsul. Ea zâmbește zâmbetul ei de megawatt. "Poate două. Cel puțin vei avea apartamentul pentru tine. Locul lui Shawn este chiar lângă stradă, așa că de obicei mergem acolo." Nu mă obosesc să-i spun că apartamentul ei este la jumătate de stradă de aici. Nu tocmai ceea ce aveam în minte pentru seara asta, dar ei bine. O'Malley's are o cameră din spate în care există întotdeauna un DJ nou și fierbinte care învârte cea mai nouă muzică. De obicei, au peretele deschis, oferind acces ușor la barul în aer liber complet cu un ring de dans acoperit cu nisip. Ai crede că asta ar fi camera în care să fii, dar Jules și mie ne place camera în care intri de îndată ce treci pe ușile din față. De când am primit primele noastre legitimații false, acum trei ani. E doar ceva despre atmosfera de aici. Barul este întunecat și plin. Luminile sunt scăzute, iar volumul este puternic. Muzica pe care o cântă în această cameră este muzica clasică de bar din anii optzeci. "Sweet Caroline", de Neil Diamond, "The Devil Went Down to Georgia", de The Charlie Daniels Band și "Lola", de The Kinks sunt doar câteva dintre favoritele casei care fac ca fiecare persoană din cameră să cânte împreună. Este un rit de trecere să vin în acest loc și nu aș putea fi mai fericit să fiu aici în seara asta. Jules se întoarce spre mine și îmi apucă cealaltă mână. "Ascultă, voi face o tură și voi vedea pe cine știm și pe cine să evităm. Ne iei băuturile?" Se învârte fără un alt cuvânt. Aceasta este rutina noastră. Ea caută locul, iar eu mă lupt să atrag atenția barmanului. Mă îndrept spre partea din față a barului din stânga. Poate fi nevoie de un cot sau două, dar ajung acolo. Atragerea atenției barmanului este o altă poveste. Cu băieți de două ori mai mari decât mine stând pe o parte a mea și o fată-ai cărei sâni se văd atât de mult, cred că bikini-ul pe care l-am purtat astăzi la plajă ar putea acoperi mai mult decât cămașa ei-pe cealaltă parte, s-ar putea să fiu înșurubat. Odată ce barmanul a terminat de servit D-urile duble, strig "Scuză-mă" și flutură banii din mână înainte de a-l lăsa înapoi pe bar și de a suflă frustrat. Primesc o noapte de libertate înainte de a fi chemat înapoi acasă. Cu o noapte înainte să devin un alt roți din imperiul Kingston. Poziția pe care mi-a oferit-o fratele meu în compania familiei este slujba mea de vis, dar vine cu șiruri.. . Familia mea este supraviețuitoare într-o zi bună, neplăcută într-o zi normală și nici măcar nu pot descrie cum sunt într-o zi proastă. Și acum, voi lucra cu ei în fiecare zi. Unul dintre motivele pentru care m-am mutat în altă țară pentru a merge la facultate a fost să preiau controlul asupra propriului meu viitor. propria mea viață. Acum, pun voluntar controlul asupra carierei mele în mâinile fratelui meu. Dar în seara asta o pot controla și s-ar putea să mă agățăm de asta. Mai am nevoie de o noapte înainte să merg acasă și să le înfrunt pe toate. Vă rog, nu lăsați o noapte a mea să fie o spălare totală. "Vrei ceva ajutor?" Întreabă o voce sexy, venind de la tipul care stă lângă mine. Întorc capul și mă uit pentru prima dată la el de când am observat înălțimea totală a grupului de tipi cu care este. Dau din cap. "Se pare că trebuie să ai sânii tăi afară dacă vrei să-i atragi atenția." Tipul ăsta este înalt. Peste șase picioare, poate șase-cinci sau șase-șase. Părul lui închis este dezordonat, de parcă și-ar fi trecut mâinile prin el de prea multe ori. Ochii lui albaștri sunt albaștri de cristal și ui, mamă, este el construit. Mi se pare cunoscut, dar nu-l pot plasa imediat. "Da, te rog. Miar plăcea ceva ajutor." Se aplecă spre bar și strigă după barman, care se întoarce imediat. Ce naiba? Sunt invizibil? Când barmanul își sprijină coatele pe bar și întreabă: "Ce pot să-ți aduc?" Sunt parțial ușurat și parțial enervat. strig peste bar: "Un Jack și Cola și o Corona și lime, te rog." Odată ce pleacă, mă întorc să mă înfrunt pe străinul meu de ajutor. "Mulțumesc." Barmanul se întoarce, iar noul meu prieten lasă douăzeci jos înainte ca eu să pot, apoi îmi împinge băuturile spre mine. "Jack și Cola și o bere. Ești aici cu cineva?" Mă uit prin cameră, căutându-l pe Jules. "Eu sunt. Eu și cel mai bun prieten al meu am venit împreună." Un ghimbir uriaș de bărbat își aruncă brațul în jurul lui Mr. Mysterious. "La fel a făcut acest tip chipeș. Este și ziua lui. Vrei să-i faci un cadou?" Tipul frumos aruncă un cot în partea ghimbirului.-Date înapoi, Murph. Murph se întoarce în restul grupului cu care sunt, iar ceilalți trei se întorc. Mă uit în jur la giganții care îi înconjoară pe acești doi și îmi dau seama exact de ce Mr. Mysterious pare atât de familiar. Unul dintre acei giganți este Declan Sinclair. Fundașul câștigător al campionatului pentru echipa profesionistă de fotbal pe care o deține familia mea. Le cronometru repede pe toate. Brady Ryan este aici. El este quarterback pentru Kroydon University Crusaders. Cel mai probabil va fi pregătit pentru Heisman anul acesta. Sezonul trecut, a aruncat pentru 4.500 de yarzi, 310 pase finalizate, 402 încercări și 23 de aterizări. Asta îl face pe gigantul de ghimbir Aiden Murphy, care are o medie de 12 tacleri pe joc și 1,8 tacleri pentru pierdere pe joc. Bănuiesc, judecând după cine sunt ceilalți, că tipul blond murdar cu aspect militar este Cooper Sinclair. El a fost o forță de luat în seamă ca un final strâmt în liceu, înainte de a decide să renunțe la facultate și la potențiala sa carieră de fotbal pentru a intra în Marina. Probabil că nu aș ști asta dacă tatăl lui nu ar fi fost antrenorul principal al echipei de fotbal a familiei mele. Asta mă aduce la misterioasa mea ființă. La naiba.