Alex Ciorogar
Dr. Alex CIOROGAR has a Ph.D. in Comparative Literature and is a Lecturer with the English Department (Faculty of Letters, Babeș-Bolyai University, Cluj-Napoca). He is also the director of “Echinox” magazine and the founder of OMG Publishing. Having published more than 100 essays and book reviews, his work deals with authorship theories, British Romanticism, metamodernism, posthumanism, and World Literature Studies. He edited and co-edited four books, including “Postumanismul”, Tracus Arte, Bucharest, 2019 and, together with Alex. Cistelecan, “Ce mai rămâne din Mai 68”, Fractalia, Bucharest, 2018. He has also signed chapters in collective volumes, among which: “Beyond Print and Invisibility: Translatorship in the Age of Digital Globalization”, in M. Sass, Ș. Baghiu, V. Pojoga (eds.), The Culture of Translation in Romania, Berlin, Peter Lang, 2018; “From Somaesthetics to the Stylistics of Existence: Styles of Reading, Ways of Living”, in Anna Budziak, Katarzyna Lisowska and Jarosław Woźniak (eds.), Literature, Performance, and Somaesthetics: Studies in Agency and Embodiment, Cambridge Scholars Publishing, Newcastle upon Tyne, 2017, and “The Ecological World-System of Posthuman Cosmopolitanism and Contemporary Romanian Poetry”, in Alex Goldiș and Mihaela Ursa (eds.), Romanian Literary Networks Outside National Framings: A Case Study for Peripheralized Cosmopolitanisms, Berlin: Peter Lang, 2024.
less
InterestsView All (11)
Uploads
Papers by Alex Ciorogar
production and uneven distribution of authoriality in the global literary field. Its title is therefore
intentionally duple in its ambiguity: the pursuit of authorship will be shown, simultaneously, as the
action of pursuing something as a career (the writer who wishes to become a professional author,
for instance, by writing and publishing a text or what I will call the author’s work) and, in parallel, as
an activity of a specified and specialized kind (the entire range of elements and processes involved
in the social production of authorship or what will be defined as the work of authorship). To this end,
the function of world-authorship and its emergent model of ascension will be both situated within
the neoliberal regime of capitalist production and the sphere of world literary studies by pursuing the
contours and implications of a materialist, posthuman, and ecological approach, while also hinting at its
value and processes indexed in terms of forms, figures, functions, and forces. Finally, then, understood
within the post-theoretical conjuncture unfolding today, post-authorship will be defined as both a
commodity and a world-apparatus.
literară a ultimilor 30 de ani reprezintă un efect de recul,
o reacţie, să zicem, atât faţă de mai vechile abstracţiuni
ale Noii Critici franceze, cât şi faţă de teroarea mai noilor
Studii Culturale. Nefiind, cu toate acestea, singurul cotlon
de defulare a „traumelor” intelectual-literare, adunate
pe parcursul celei de-a doua jumătăţi a secolului XX,
biografismul reprezintă azi varianta post-umană a (re)
normalizării studiilor literare.
de a cartografia „stadiul actual” conduce, de cele mai
multe ori, la o altă dificultate, și anume la incapacitatea
experților de a conștientiza că nu există nicio disciplină,
teorie ori metodologie care să fi fost inventată
peste noapte. E un fallacy care tinde să privilegieze
contemporaneitatea în defavoarea tradiției. Observația e
și mai relevantă dacă realizăm că problema rezidă în lipsa
de comunicare a comunității științifice. Chiar dacă nu ne
place să recunoaștem, munca de cercetare a fost mereu
colaborativă, mai ales în spațiul umanioarelor. Singura
diferența ar fi că lucrurile sunt mult mai transparente azi.
mileniu, critica literar-culturală are
de înfruntat o problemă spinoasă și
– se pare – extrem de productivă: cea
a renașterii megaromanului. Într-un
„acum” în care volumul și calitatea
nu (mai) fac casă bună împreună,
reîntoarcerea cărților corpolente –
folosite mai degrabă pe post de opritoare
și mai puțin pentru lectură – reprezintă,
trebuie s-o recunoaștem, un fenomen
cel puțin bizar. De investigat agenda
marilor edituri ce promovează în mod
agresiv asemenea dihănii narative,
oferind, de pildă, două milioane de
dolari unui debutant precum Garth
Risk Hallberg și romanului său, City on
Fire (Orașul în flăcări).
stofă de autobiografie, poezia lui Andrei
Bodiu se desfășoară, așadar, întocmai
transcrierii unui nesfârșit dialog cu
prietenii lui (imaginari sau nu – „Virgil,
Ciprian, Dudu și cu mine”, „Eu cu
Mihai Ignat discutând despre Thomas
Wolfe în anticiariat”, „Devoratorul și
Fumătorul”).
V. Leac a reușit să se reinventeze
odată cu apariția fiecărui nou
volum. Cariera lui e consecventă, ca
să zic așa, doar prin inconsecvență
poetică. Pentru autorul arădean, o
nouă carte însemna, dacă vreți,
un nou debut editorial. Lucrurile
nu s-au schimbat nici măcar acum.
Aici mai trebuie adăugat însă faptul
că reconfigurările presupuneau, fără
excepție, și o oarecare evoluție stilistică.
între aceste două coordonate, fiind receptată, nu o dată, atât ca o
prelungire a postmodernismului, dar și ca o reală exemplificare a reţetei
anarhiste.
production and uneven distribution of authoriality in the global literary field. Its title is therefore
intentionally duple in its ambiguity: the pursuit of authorship will be shown, simultaneously, as the
action of pursuing something as a career (the writer who wishes to become a professional author,
for instance, by writing and publishing a text or what I will call the author’s work) and, in parallel, as
an activity of a specified and specialized kind (the entire range of elements and processes involved
in the social production of authorship or what will be defined as the work of authorship). To this end,
the function of world-authorship and its emergent model of ascension will be both situated within
the neoliberal regime of capitalist production and the sphere of world literary studies by pursuing the
contours and implications of a materialist, posthuman, and ecological approach, while also hinting at its
value and processes indexed in terms of forms, figures, functions, and forces. Finally, then, understood
within the post-theoretical conjuncture unfolding today, post-authorship will be defined as both a
commodity and a world-apparatus.
literară a ultimilor 30 de ani reprezintă un efect de recul,
o reacţie, să zicem, atât faţă de mai vechile abstracţiuni
ale Noii Critici franceze, cât şi faţă de teroarea mai noilor
Studii Culturale. Nefiind, cu toate acestea, singurul cotlon
de defulare a „traumelor” intelectual-literare, adunate
pe parcursul celei de-a doua jumătăţi a secolului XX,
biografismul reprezintă azi varianta post-umană a (re)
normalizării studiilor literare.
de a cartografia „stadiul actual” conduce, de cele mai
multe ori, la o altă dificultate, și anume la incapacitatea
experților de a conștientiza că nu există nicio disciplină,
teorie ori metodologie care să fi fost inventată
peste noapte. E un fallacy care tinde să privilegieze
contemporaneitatea în defavoarea tradiției. Observația e
și mai relevantă dacă realizăm că problema rezidă în lipsa
de comunicare a comunității științifice. Chiar dacă nu ne
place să recunoaștem, munca de cercetare a fost mereu
colaborativă, mai ales în spațiul umanioarelor. Singura
diferența ar fi că lucrurile sunt mult mai transparente azi.
mileniu, critica literar-culturală are
de înfruntat o problemă spinoasă și
– se pare – extrem de productivă: cea
a renașterii megaromanului. Într-un
„acum” în care volumul și calitatea
nu (mai) fac casă bună împreună,
reîntoarcerea cărților corpolente –
folosite mai degrabă pe post de opritoare
și mai puțin pentru lectură – reprezintă,
trebuie s-o recunoaștem, un fenomen
cel puțin bizar. De investigat agenda
marilor edituri ce promovează în mod
agresiv asemenea dihănii narative,
oferind, de pildă, două milioane de
dolari unui debutant precum Garth
Risk Hallberg și romanului său, City on
Fire (Orașul în flăcări).
stofă de autobiografie, poezia lui Andrei
Bodiu se desfășoară, așadar, întocmai
transcrierii unui nesfârșit dialog cu
prietenii lui (imaginari sau nu – „Virgil,
Ciprian, Dudu și cu mine”, „Eu cu
Mihai Ignat discutând despre Thomas
Wolfe în anticiariat”, „Devoratorul și
Fumătorul”).
V. Leac a reușit să se reinventeze
odată cu apariția fiecărui nou
volum. Cariera lui e consecventă, ca
să zic așa, doar prin inconsecvență
poetică. Pentru autorul arădean, o
nouă carte însemna, dacă vreți,
un nou debut editorial. Lucrurile
nu s-au schimbat nici măcar acum.
Aici mai trebuie adăugat însă faptul
că reconfigurările presupuneau, fără
excepție, și o oarecare evoluție stilistică.
între aceste două coordonate, fiind receptată, nu o dată, atât ca o
prelungire a postmodernismului, dar și ca o reală exemplificare a reţetei
anarhiste.
a. ele au marcat, mai întâi, nașterea „Noii Stângi”: altfel spus, abandonarea vechiului subiect politic (clasa) și a reprezentanților săi tradiționali (partidul, sindicatul) și afirmarea, în schimb, a unei multitudini de identități politice marginale, particulare și eminamente nonuniversalizabile, a căror bătălie politică se desfășoară mai curând pe terenul suprastructurii și în jurul recunoașterii culturale, juridice și simbolice a diferenței;
b. în al doilea rând, 68-ul este și nașterea a ceea ce s-a numit „noul spirit al capitalismului”, prin care paradigma fordistăaxată pe munca de fabrică și relațiile sale specifice de producțieîși pierde treptat din importanță odată cu deplasarea structurală înspre sectorul de servicii (preponderent financiar și informațional), cu accentul său pe „munca imaterială”, flexibilitate, creativitate și „postmaterialism”.
Se împlinesc, așadar, cincizeci de ani de când imaginația e și la putere, dar și în opoziție. În acest context aniversar, vă invităm la o revizitare a evenimentelor din 1968 din cel puțin trei unghiuri posibile de abordare.
MDRR3: https://revistatransilvania.ro/mdrr1933-1947/
(the digital archive of the Romanian novel)
Baghiu, Ștefan, Vlad Pojoga, Mihnea Bâlici, Maria Chiorean, Alex Ciorogar, Jessica Brenda Codină, Bianca Crăciun, Teona Farmatu, Andreea Mîrț, David Morariu, Ovio Olaru, Cătălina Rădescu, Alexandrina Savin, Cătălina Stanislav, Ana-Maria Stoica, Nicoleta Strugari, Andrei Terian, Snejana Ung, Radu Vancu, Dragoș Varga, Alex Văsieș. Muzeul Digital al Romanului Românesc: 1933-1947. Sibiu: Complexul Național Muzeal ASTRA, 2021. https://revistatransilvania.ro/mdrr1933-1947.
Analysis:
https://revistatransilvania.ro/9-2021/