NOŢIuni DE

BAzĂ

de

EPIDEMIOLOGI
E
PROF. UNIV. DR. ALICE MURARIU
 Planul cursului

Epidemiologie: definiţie
Clasificarea studiilor epidemiologice
Studii epidemiologice descriptive
Studii epidemiologice analitice
Definiţie
Epidemiologia este ştiinţa medicală care se ocupă cu
distributia sănătăţii şi a bolii, precum şi
a factorilor de risc şi a celor de protecţie în populaţie

Epidemiologia este descriptivă şi analitică

Epidemiologia descriptivă: studiază distribuţia bolilor
şi indicatorii de sănătate: prevalenţă, mortalitate,
natalitate
Epidemiologia analitică studiaza relaţiile existente
intre factorii de risc şi boală.
Epidemiologia studiază asocierea dintre
expunere şi boală cu ajutorul următorilor
factori: genetici, de mediu, biologici, sociali,
sau psihologici.

Expunerea este reprezentată de o caracteristică

individuală sau un agent patogen cu care o
persoană poate intra în contact şi care îi poate
influenţa starea de sănătate
CLASIFICAREA STUDIILOR

EPIDEMIOLOGICE
 Din punctul de vedere ar
validităţii (corectitudinii),
tipurile de studii pot fi
ierarhizate precum în
Sinteza
sistematica

piramida dovezilor științifice: Trial clinic

I.Sinteza sistematică
Studii de cohortă
II.Trialul clinic
III. Studii de cohortă Studii caz -martor

Evidențe științifice
IIV.Studii caz-martor Studii transversale

V.Studii transversale Raportare de caz, Serii de cazuri

VI. Studii de caz & serii de

cazuri Studii in vitro
I. STUDII DESCRIPTIVE
Studiile descriptive au ca obiect descrierea unui
fenomen de sănătate dintr-o populaţie în funcţie de
caracteristicile populaţiei, precum şi de alti
parametri, cum sunt, timpul şi spaţiul:
•Caracteristicile personale ale populaţiei: virstă,
sex, nivel social, TA, glicemie....
•timp: distribuţia bolilor şi a factorilor de risc în
funcţie de timpul de apariţie (de exemplu: procentul de
fumători dintr-o populaţie în fiecare an din intervalul 2000-
2015)
• spaţiu: distribuţia spaţială a bolilor şi a factorilor de
risc (ex: prevalenta cariei dentare din anumite judeţe )
 Studiile epidemiologice descriptive
răspund la următoarele întrebări:
la cine?
când?
unde?
apare mai frecvent boala în populaţie?

Ele realizează doar o simplă descriere,

fără a stabili cauza îmbolnăvirilor
 1. Raportarea unui caz clinic
 descrie o observaţie inedită, interesantă, a
unui singur pacient (legată de: etiologia bolii,
istoric, complicaţii...)
este prima etapă pentru descoperirea unei noi
boli sau a unui nou factor de risc.

2. Raportarea unei serii de cazuri

Reprezintă descrierea unei serii de cazuri
comparabile care au fost observate de mai
mulţi medici
 Avantaje
Seria de cazuri poate sugera existenţa unui
factor de risc:

Exemplu:
Diagnosticul de pneumonie cu Pneumocystis
carinii la 5 barbati tineri homosexuali din Los
Angeles a condus la descoperirea bolii SIDA şi a
factorului etiologic al acesteia.

Reprezintă forma cea mai frecventă de prezentări

la congrese și de publicatii de articole
 LIMITE:

Seriile de cazuri depind de capacitatea de

observaţie şi experienţa medicului ;
Nu permit stabilirea concluziilor care să fie
generalizate şi la alte cazuri;
Nu permit stabilirea frecvenţei bolii în populaţie:
pentru aceasta trebuie realizate studii mai complexe,
transversale pentru prevalenţă şi de cohortă pentru
incidenţă
 3. Studii transversale (de prevalenţă)

Studiile de prevalenţă studiază prezenţa unei boli într-o

populaţie la un moment precis de timp, fiind asemănate
cu un instantaneu fotografic

Aceste studii nu urmăresc pacientii în viitor, nici nu

stabilesc factorii de risc din trecut; ele se referă doar la
momentul prezent

ANALIZA STATISTICĂ ÎN STUDIUL TRANSVERSAL:

- se calculează prevalenţa bolii, numărul de cazuri de
boală din populaţia respectivă la momentul efectuării
studiului
Studiile transversale sunt utile pentru ca pot
stabili:
-importanţa răspândirii unei boli într-o populaţie
-care sunt grupurile populaţionale bolnave sau
cu risc de îmbolnăvire
-necesitatea instituirii unui program de sănătate
publică în populaţia respectivă
- Stabilirea eficienței programelor de sănătate
existente

Exemplu:
Daca într-o colectivitate de copii există o prevalenţă crescută
a cariei dentare (95%), acest fapt poate determina
decidentul politic sa introducă programe de prevenire a cariei
prin fluorizare locala: clatiri orale cu soluţii fluorurate
 AVANTAJE
1. sunt singurele studii are pot calcula
prevalenţa unei boli

2.se pot realiza într-un timp relativ scurt

3. nu sunt foarte costisitoare

4.pot fi utilizate pentru toate bolile

5. reprezintă primul pas al uni studiu analitic

viitor
 LIMITE:
Caracterul instantaneu nu permite:
Cunoasterea incidenţei bolii, pentru că se
observă doar bolnavii prezenţi în momentul
studiului;

Studierea aspectelor dinamice a fenomenelor

observate;

Stabilirea cronologiei dintre factorul de risc si

apariţia bolii.
 4. STUDII CORELAŢIONALE
(ECOLOGICE)

Studiile corelaţionale diferă de alte studii deoarece

unitatea de analiză este populaţia şi nu persoanele
izolate, cazurile individuale.
Utilizează date care au fost deja colectate anterior
pentru alte studii
Ele introduc notiunea de comparatie (corelaţie) intre
diferite populaţii (prevalenţa şi incidenţa), descriind
boala în funcţie de diferiţi factori, cum ar fi: vârsta,
perioada de timp-ani, consumul de medicamente,
factori de risc....
.
 Exemple
1. Corelatia dintre prevalenţa cariei
dentare la populaţia din diferite zone
geografice și consumul de
hidrocarbonate

2. Corelația dintre incidenţa cancerului

pulmonar din diferite zone geografice şi
numărul de ţigarete fumate
 Avantaje:
Sunt uşor de realizat deoarece utilizează date
deja colectate şi publicate

Dezavantaje:

Datele reprezintă valorile medii ale unei populaţii, din

această cauză, nu se poate stabili cu exactitate dacă
persoana expusă la factorul de risc este chiar cea
care a făcut boala
 Analiza statistică
Masurarea asocierii se face prin coeficientul de corelatie r, care
cuantifică existența unei relații liniare între expunere și boală.
Coeficientul de corelație poate să ia valori între +1 și –1.

Interpretare: În cazul unei corelații pozitive, cele 2 variabile variază

în același sens (când una crește, și cealaltă crește, respectiv, când una
scade și cealaltă scade):
În cazul unei corelații negative, cele 2 variabile variază în sens
contrar (cînd una crește, cealaltă scade).
 Dreapta de regresie în corelaţia: indicatorul O-D şi nivelul socio-
economic
30

Tip de regresie direct

20
proportională: dreapta de regresie
10
are un traseu ascendent (odată cu
cresterea nivelului socio-economic,
0
creste si valoarea indicatorului OD-
dinti obturati)
O-D

-10
.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5

nivel socio-economic

Dreapta de regresie în corelaţia: indicatorul C-D şi nivelul socio-

economic
16

14

12
Tip de regresie invers
10 proportionala: dreapta de regresie
8
are un traseu descendent (odata
6

4 cu cresterea nivelului socio-

2
economic, scade valoarea
indicatorului CD-dinti cariati)
0
C-D

-2
.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5

nivel socio-economic
 Erori care pot apare în studiile corelaționale
Exemplu: Corelaţia pozitivă dintre consumul mediu zilnic de
grăsimi pe cap de locuitor în diferite ţări şi incidenţa
cancerului de sân la femei în aceste ţări- cu cât crește
consumul de grăsimi, cu atît crește și incidența

Nu cunoaştem şi nu putem demonstra că exact acele femei

care au consumat multe grăsimi, au făcut şi cancer de sân,
valorile fiind valori medii. Posibil consumul excesiv de
grăsimi a fost pe baza bărbaţilor.
Această eroare poartă numele de „falsul ecologic” – atunci
când atribuim membrilor unui grup caracteristicile pe care ei
de fapt nu le posedă, ca persoane.

Putem concluziona că aportul crescut de grăsimi este un

factor de risc pentru cancerul de sân, ceea ce ar putea fi
adevărat, dar nu este un rezultat demonstrat științific; acesta
se poate demonstra prin studii analitice-cohorta
 Sinteza
sistematica

Trial clinic

Studii de cohortă

Evidențe științifice
Studii caz -martor

Studii transversale

Raportare de caz, Serii de cazuri

Studii in vitro

Studiile descriptive reprezinta primul pas în realizarea studiilor

epidemiologice aflate pe o treaptă superioară în piramida dovezilor
științifice

Exemplu: Prima etapă: Pentru a testa un nou medicament pentru

cancerul pulmonar (corelat cu fumatul) prin trial clinic, trebuie sa
cunoastem faptul că:
Fumatul determină cancer pulmonar

•serii de cazuri-pacientii cu cancer erau fumători

•studii transversale-prevalența cancerului pulmonar este mai mare la
fumători
 STUDII ANALITICE

OBSERVAŢIONALE

1.STUDIUL CAZ-MARTOR

2. STUDIUL DE COHORTĂ
 1. STUDIUL CAZ-MARTOR
•Definiţie = este un studiu analitic observaţional în care
caracteristicile persoanelor bolnave (cazurile) sunt
comparate cu cele ale persoanelor sanatoase (martorilor)
•Este un studiu analitic deoarece se bazează pe ipoteze

•Este un studiu observaţional deoarece doar se observa

relaţia dintre boală şi factorul de risc, fara a se interveni
asupra pacienţilor.
Subiecţii se aleg în funcţie de prezenţa
sau nu a bolii:

CAZURI = subiecţii bolnavi

MARTORI = subiecţii sănătoşi

• Studiul este de tip retrospectiv:
• Se urmăreşte prezenţa factorilor de risc care au
acţionat în trecut asupra subiecţilor (martori si
cazuri):
• dosare medicale
• chestionare
• interviuri
• cercetare din arhivă...

Studiul este utilizat în cazul bolilor rare

 STUDIUL CAZ-MARTOR
EXPUȘI

CAZURI
NE-EXPUȘI

EXPUȘI

MARTORI

NE-EXPUȘI

EXPUNERE BOALĂ

DIRECȚIA STUDIULUI:
 Elaborarea unui studiu de tip CAZ-MARTOR

Etape:

 selecţia subiecţilor bolnavi: CAZURI

 selecţia subiecţilor sănătoşi: MARTORI

 analiza relaţiei dintre boală şi factorii de risc

 SELECŢIA CAZURILOR
Cazurile sunt persoanele bolnave, reprezentative pentru
expunerea la factorul de risc din totalul bolnavilor care
prezintă boala analizată

Originea CAZURILOR:
Bolnavi spitalizaţi
Cazuri luate din registrele medicale
Cazuri întâlnite după un screening populaţional
 SELECŢIA MARTORILOR

Martorii sunt persoane sănătoase sau bolnave dar având

alta patologie decât cea urmărită.
Martorii sunt reprezentativi pentru expunerea la factorii
de risc din populaţia de unde provin cazurile
Originea MARTORILOR:
Pacienţi spitalizaţi care prezintă altă boală
Din populaţia generală de unde provin cazurile
Dintre membrii familiei sau prietenii cazurilor
 STUDIUL CAZ-MARTOR
EXPUȘI

CAZURI
NE-EXPUȘI

EXPUȘI

MARTORI

NE-EXPUȘI

EXPUNERE BOALĂ

DIRECȚIA STUDIULUI:
 Analiza statistică:calcularea Raportului Şanselor

CAZURI MARTORI
EXPUȘI a b

NE-EXPUȘI c d

a+c b+d

Proportia cazurilor expuse= cazuri expuse/toate cazurile=a/a+c

Proportia cazurilor ne-expuse =cazuri ne-expuse /toate cazurile =c/a+c

1. ŞANSA DE EXPUNERE PENTRU CAZURI:

a /(a  c)
= = a/c
c /(a  c)
Proportia martorilor expuşi= martori expusi/toţi martorii
=b/b+d

Proportia martorilor ne-expuşi = martori ne-expuşi/toţi

martorii =d/b+d

2.ŞANSA DE EXPUNERE PENTRU MARTORI:

b /(b  d )
=
d /(b  d )
= b/d
 3. RAPORTUL ŞANSELOR
Odds ratio (OR):

Șansa de expunere pentru cazuri a/c

= = ad/bc
Șansa de expunere pentru martori b/d
 STUDIUL CAZ-MARTOR

FUMATORI
112
CANCER
NEFUMATORI
ORAL
NEFUMATO
88 (CAZURI)
RI
88 200

FUMATORI
SĂNĂTOŞI
126

(MARTORI)
NEFUMATORI 400
274

DIRECŢIA STUDIULUI: RETROSPECTIVĂ

Expunere Boală
Exemplu de studiu caz-martor: analiza relaţiei
dintre cancerul oral şi fumat (factor de expunere)

Cazuri Martori
Pacienţi Persoane
Cancer oral sănătoase
Expuşi a b
Fumători 112 126

Ne expuşi c d
Nefumători 88 274

a+c b+d
200 400

OR= ad/bc= 112x274/88x126= 2,76

 OR<1 OR=1 OR>1
OR
Riscul de a Asociere Nu există Asociere
face boala negativă = asociere pozitivă=
Factor de între boală Factor de risc
protecţie şi factorul de
expunere

Odds ratio reprezintă riscul de a face boala la cei expuşi

faţă de cei ne-expusi (ex: riscul de a face cancer oral este
de 2,76 ori mai mare la fumători faţă de nefumători).
Exercitiu:

Se realizeaza un studiu de tip caz-martor pentru cancerul

pancreatic.
Studiul include: 200 cazuri si 200 de martori. Dintre cazuri,
80% sunt fumatori, iar dintre martori, 50% sunt fumatori.

Calculati OR

Cazuri Martori
Pacienţi Persoane
Cancer pancreatic sănătoase
Expuşi 160 100
Fumători a b
Ne expuşi 40 100
Nefumători c d

200 200
 Cazuri Martori
Pacienţi Persoane
Cancer pancreatic sănătoase
Expuşi 160 100
Fumători a b
Ne expuşi 40 100
Nefumători c d

200 200

1. Sansa de expunere pentru cazuri=a/c=160/40=4

2. Sansa de expunere pentru martori=b/d 100/100=1
3. Raportul sanselor (OR)= ad/bc= 4/1=4
 Avantaje:

1.cost redus: interogarea cazurilor şi martorilor se

face in acelaşi timp, în spital
2. esantionul populaţional: număr limitat
3.sursa datelor: uşor de accesat
4. Nu există probleme etice deosebite (cazurile
sunt deja bolnave în momentul studiului) .
5.posibilitatea de a studia mai multi factori de risc
pentru aceeaşi boală (pt cancerul oral: fumatul,
consumul de alcool, infecţiile virale...)
 Limite:
Nu permite calcularea incidenţei
Pot apare erori de selecţie în cazul alegerii
martorilor
Subiecţii pot da răspunsuri eronate legate
de expunerea la factorul de risc
2. STUDII DE COHORTĂ
Sunt studii epidemiologice analitice
observaţionale
Cohorta- subdiviziune tactică a
Alte definiţii: armatei romane;
Studii de incidenţă Grupare de persoane cu aceleași
caracteristici
Studii etiologice
Studii longitudinale
Studii de urmărire
Obiectiv:
De a demonstra existenţa unei asocieri
epidemiologice între un factor de risc şi o
boală;

Verifică o ipoteză care a fost formulată

într-un studiu inferior situat la baza
pirmidei dovezilor stiinţifice
 Piramida dovezilor ştiinţifice
Studiile de cohortă sunt cele mai riguroase dintre studiile
observaţionale

Sinteza
sistematica

Trial clinic

Studii de cohortă
Evidențe științifice

Studii caz -martor

Studii transversale

Raportare de caz, Serii de cazuri

Studii in vitro
 STUDII DE COHORTĂ

Definiţie= studiu analitic observaţional, de cel

mai multe ori prospectiv, în care, un grup de
subiecţi expuşi la un factor de risc este comparat
cu un grup de subiecţi ne-expusi la factorul de
risc

La inceputul studiului subiecţii sunt

selecţionaţi în funcţie de expunerea la factorul
de risc
Subiecţii expuşi şi cei ne-expuşi (cohorta) sunt
urmăriţi în timp pe o perioada determinată sau
până se constată aparitia bolii

Studiul Framingham: Framingham este un oraş

din SUA. Studiul a debutat în 1948 si au fost
urmăriţi 6000 locuitori (30 - 59 ani)
Obiectivul acestui studiu este de a determina
factorii care au o influenţă asupra bolilor cardiace.
 STUDIUL DE COHORTĂ

BOLNAVI

EXPUȘI
SĂNĂTOȘI

COHORTĂ BOLNAVI
NE-
EXPUȘI
SĂNĂTOȘI

EXPUNERE BOALĂ
 ETAPE
 1. Definirea populaţiei care participă la studiu
-COHORTA-
Populatia generală;
Dacă nu există posibilitatea de a studia toată populaţia,
atunci se alege un eşantion reprezentativ
Populaţia dintr-o anumită regiune geografică (de
exemplu, locuitorii din zone poluate)
Muncitorii din industriile cu factori de risc pentru
sănătate (minerii)
 2. Definirea metodelor de diagnostic a
bolii
Pot fi :
Chestionare
Dosare medicale
Teste de laborator
Fişe de observaţie

Metodele de diagnostic trebuie să fie identice atât

pentru cei expuşi, cât şi pentru cei ne-expuşi

Trebuie să fie bine definite la începutul studiului

3. Definirea perioadei de timp de urmărire a
subiecţilor (este in funcţie de boala analizată)

4. Definirea măsurilor necesare pentru a evita

pierderea subiecţilor din urmărire

5. Calcularea Riscului Relativ

 CLASIFICAREA STUDIILOR DE
COHORTĂ

1. Studii de cohortă retrospective (cohortă

istorică)

2. Studii de cohortă prospective

 1. Cohorta retrospectivă

Factorii de expunere sunt analizaţi în trecut

iar boala este constatată în prezent.

Exemple: studiile realizate in intreprinderile

cu noxe, unde se constată aparitia unei boli
profesionale
prin analiza datelor din trecut ( dosarele
medicale ale salariaţilor) se poate stabili
incidenţa bolii respective
 2. Cohorta prospectivă
Factorii de risc sunt analizaţi în prezent, iar boala va fi
analizată pe parcursul derulării studiului de la inceput
pină la final.

Exemplu: Taiwan (1981): relaţia dintre carcinomul hapatic

si antigenul hepatitei B; 3,3 ani de urmărire; 22.707
functionari de sex masculin urmăriţi; rezultatul confirmă
că incidenţa cancerului hepatic este mult mai mare la cei
care prezintă acest antigen faţă de cei care nu prezintă
antigenul
 STUDIUL DE COHORTĂ

BOLNAVI

EXPUȘI
SĂNĂTOȘI

COHORTĂ BOLNAVI
NE-
EXPUȘI
SĂNĂTOȘI

EXPUNERE BOALĂ
 Analiza datelor în studiul de cohorta: calcularea
Riscului Relativ (RR)
Bolnavi Sănătoşi
Expuşi a b

Ne-expuşi c d

a+c b+d
1.Incidenţa bolii la grupul expus =

2. Incidenţa bolii la grupul ne-expus =

3. Riscul Relativ:

Inc exp a(c  d )

RR = =
Inc non c(a  b )
 Riscul relativ (RR) ne arată de câte ori este mai
mare riscul la expuşi faţă de neexpuşi

RISCUL ATRIBUIBIL= diferența dintre Incidența

la expusi si Incidența la ne-expuși

Riscul atribuibil (RA) =

Riscul Atribuibil RA ne arată cât din risc este datorat

(atribuit) expunerii
 Exemplu: Sunt urmărite două grupuri de subiecți de câte
200 de bărbaţi, una de expuşi (consum exagerat de
zahar=diabetici) si una de neexpuşi (fără consum de
zahăr= nediabetici).
După 10 ani se constată că în grupul de diabetici, 20 au
boală parodontală (BP), iar în grupul fără diabet, 12 au
boală parodontală.
Exp Ne-exp

Adaptare după :Cristian Baicus.Metodologia cercetării

Incidenţa BP la diabetici =20/200=0,1 (10%)
Incidenţa BP la nediabetici =12/200= 0,06 (6%)

Riscul relativ = 10/6 = 1,66

(Riscul de a face boală parodontală este de 1,66 ori mai
mare la diabetici decât la nediabetici)

Riscul atribuibil=10-6=4%
(4% dintre bărbaţi fac BP din cauza diabetului)
 Interpretarea riscului relativ

RR
RR>1 Asociere pozitivă: riscul este mai mare la
subiectii expuşi faţă de cei ne-expuşi.
Factor de risc
RR=1 Nu există asociere între factorul de risc şi boală

RR<1 Asociere negativă: riscul de a face boala este

mai mic la cei expuşi faţă de cei ne-expuşi
Factor protector
 EXERCITIU:
Se realizeaza o cohortă prospectivă de 500 persoane timp
de 10 ani, in care se urmareste incidenta cancerului hepatic
în funcție de consumul de alcool, respectiv, 300
consumatori de alcool si 200 neconsumatori de alcool.
Dupa finalizarea studiului se constată că dintre cei expusi,
95 au facut cancer hepatic, iar dintre cei ne-expusi, 15 au
facut cancer hepatic.

Sa se calculeze incidenta cancerului hepatic si riscul relativ.

Cancer hepatic Sănătoşi

Expuşi
Consumă alcool 95 205 300
Ne-expuşi
Nu consumă alcool 15 185 200
110 390
 Cancer hepatic Sănătoşi
Expuşi
Consumă alcool 95 205 300

Ne-expuşi
Nu consumă alcool 15 185 200
110 390

Incidenta cancerului hepatic la expusi: 95/300=0,31 (31%)

Incidenta cancerului hepatic la ne-expusi: 15/200=0,075 (7,5%)

RR= 0,31/0.075=4,13
RA= 31-7,5= 23,5%
AVANTAJELE STUDIILOR DE COHORTĂ
1. Sunt utilizate pentru boli comune

2. Permit studiul mai multor boli care au acelasi factor

de risc -exemplu: pentru fumat (expunere),se pot analiza
pentru aceeaşi cohortă (cancer pulmonar, astm bronşic,
coronaropatii…)

3.Sunt singurele studii care permit calcularea

incidenţei unei boli
 LIMITE

1. Trebuie urmărit un număr mare de subiecţi pentru a obţine

un număr suficient de bolnavi
(De exemplu, studiul Framingham asupra bolilor
cardiovasculare a fost cel mai mare de acest tip atunci
când a început, fiind nevoie de urmărirea a peste 6000 de
oameni, timp de mai mulţi ani, până când au putut fi
publicate primele concluzii. Doar 5% dintre persoane
avuseseră un eveniment coronarian în timpul primilor 8
ani)

2. Este costisitor
 3. Se pot produce modificări în ceea ce priveste factorul de risc
(ex: persoane care renunţă la fumat), de aceea trebuie
verificat permanent ca expunerea sa rămână constantă pe
toată perioada derulării studiului
4. Perioada de urmărire poate fi lungă

5. Pe parcursul anilor se pot pierde subiecţi din studiu

(schimbare domiciliu, deces)

Un studiu este valid când sunt pierduţi din vedere mai puţin de
5% dintre pacienţi, şi aproape sigur invalid când sunt pierduţi
peste 20%
 3. STUDII
INTERVENTIONALE

(EXPERIMENTALE)
 Trialul clinic randomizat
Trialul clinic este un studiu epidemiologic
care are drept scop evaluarea:
1. medicament nou (determinarea
efectelor clinice, farmacologice,
adverse): trial clinic terapeutic
2. manopera preventivă- trial clinic
preventiv
3. un dispozitiv medical
4. un program de educatie pentru
sănătate
5. o metodă de diagnostic
În cazul trialului terapeutic, se urmăreşte să
se demonstreze că medicamentul nou este
mai eficient decât cel vechi, care este în
mod normal utilizat pentru tratament

Testarea medicamentului nou se face

obligatoriu după o etapă experimentală în
laborator, urmată de o etapă in vivo pe
animale.
 Principii generale ale trialului clinic

1. Randomizarea: subiecţii incluşi sunt

împărţiţi în grupele de studiu în mod
aleatoriu, (la întâmplare)

Avantajul randomizării: fiecare pacient are

aceeasi şansă de a face parte din oricare
din grupurile de studiu
2. Metoda de administrare a medicamentului:
În simplu orb – numai pacientul nu stie din ce
grup face parte, medicul lui cunoaste situaţia
În dublu orb- nici medicul, nici pacientul nu stie
din ce grup face parte pacientul

Metoda dublu orb este cea mai riguroasă

metodă din punct de vedere ştiinţific, deoarece
se pastrează obiectivitatea în privinţa criteriilor
de analiză a medicamentului de testat
 Fazele trialului clinic:

Faza I - are obiectivul de a evalua toleranţa medicamentului

nou, adică toleranţa organismului la tratament
Scopul este de a determina doza corecta
Medicamentul este administrat unui grup restrâns de bolnavi,
de la 10 la 40
Faza II evaluează eficacitatea tratamentului si include in jur de
50-200 de pacienţi.
Faza III numită si trialul comparativ, permite compararea
medicamentului nou cu cel consacrat
Faza IV- postmarketing, are scopul de a monitoriza profilul de
siguranță după aprobarea medicamentului și se realizează pe
loturi reprezentative de subiecți pentru populația generală.
Oferă date despre efectele adverse și precizează eventualele
indicații noi.
Cercetarea clinică presupune următoarele actiuni
preliminare:
condiţii privind: calificarea investigatorului,
conditii materiale si tehnice, rigurozitate
ştiinţifică si securitatea persoanelor care fac
parte din grupul de studiu
obligatoriu, un consimţământ scris al
pacienţilor
un aviz favorabil de la Comitetul de etica al
spitalului, sau al unei universitati medicale
un aviz favorabil de la Comisia de Protectie a
pacientilor
 Etapele unui trial clinic

Exemplu: Testarea unui nou medicament

antihipertensiv
1. Formularea ipotezei de studiu: medicamentul nou
este mai eficient decât cel consacrat, de ex:
Nifedipina (este un studiu analitic, deci se bazează
pe ipoteze)
2. Selectia pacienţilor spitalizaţi cu HTA
3. Repartizarea lor randomizată în 3 grupe de studiu:
Grupa 1- se administrează medicamentul nou

Grupa 2 -se administrează medicamentul consacrat

care există în farmacii

Grupa 3- se administrează placebo (substanţă fără

efect farmacologic)
4. Administrarea medicamentelor în
dublu orb şi evaluarea eficacităţii
noului medicament:
-regresia simptomelor
-durata de administrare a medicamentului
-valorile TA
-efectele secundare ale medicamentului
-scorul unui chestionar de calitatea vieţii
5. Analiza rezultatelor – prin metoda statistică

Există teste statistice care permit realizarea

de:
comparatii intre cele 3 grupe de studiu
acceptarea sau nu a ipotezei de studiu
concluziile studiului, referitoare la
eficacitatea sau nu a noului medicament
6. Publicarea rezultatelor

7. Introducerea sau nu, a medicamentului nou

in farmacie
 Dezavantajele trialului clinic
1.Costisitor
2.Rezultatele trebuie să fie generalizate si la alte
grupe populaţionale
3.Ridică probleme etice: pacienţii au atit
beneficii, cit si riscuri
4.Se desfasoara pe un numar mic de pacienti și
în consecinta nu sunt detectate efecte
adverse rare
 Avantajele individuale
1.accesul la noul medicament inainte de a fi
introdus pe piata (uneori mai eficient decit cel
vechi)
2.obtinerea de îngrijiri medicale de calitate
3.obtinerea de îngrijiri medicale
interdisciplinare
4.ajutorul oferit pentru cercetarea medicală
5. avantaje de ordin financiar
 Riscuri:
1.Este posibil ca pacientul să facă parte din grupul
care nu primeşte medicamentul nou;
2. Aparitia de efecte secundare, uneori grave, care
pot să îi pună viaţa în pericol;
3.Posibilitatea ca medicamentul nou să nu aibă
eficacitatea aşteptată de pacient ;
4. Posibilitatea de a schimba modul tradiţional de
viaţă al pacientului (ex: schimarea regimului
alimentar)
5.Riscul de aparitie a complicatiilor si efectelor
adverse grave (dacă pacientul este în grupul
placebo)
 SINTEZA SISTEMATICĂ ȘI META-ANALIZA

Definiție: Sinteza sistematică este o cercetare

secundară care integrează rezultatele mai multor
cercetări primare ce abordează aceeaşi problemă de
cercetare. Sintezele sistematice ajută clinicianul să fie la
curent cu noutăţile publicate în literatura de specialitate
prin însumarea unui număr mare de cercetări şi prin
explicarea diferenţelor dintre rezultatele diferitelor studii
care răspund la aceeaşi întrebare de cercetare. Sinteza
sistematică este diferită de sinteza narativă (sinteza
literaturii de specialitate), care reflectă abordarea proprie
a specialistului și este în acest fel, subiectivă.
Sinteza sistematică folosește o metodologie bine
definită în toată literatura șiințifică și poate include și o
evaluare statistică combinată a rezultateleor (meta-
analiză).
 META-ANALIZA

Definiţie: Reprezinta un tip aparte de

studiu epidemiologic, reprezentând o analiză
statistică a unui număr mare de date
provenind din mai multe studii independente,
în scopul obținerii unei modalități comune de
măsurare a efectului unei proceduri.

Implică utilizarea unor proceduri statistice

bine specificate pentru a se afla dacă există
un efect de ansamblu al studiilor.
Exemplu: Meta-analiză care evaluează studiile cu cel mai
mare grad de seriozitate, rigurozitate și calitate, referitor la
efectele hidroxiclorochinei în tratarea pacienților cu COVID-
19. Au fost analizate 14 studii în total, 12 dintre ele au inclus
8.500 de pacienți și au fost evaluat efectul medicamentului
în tratamentul formelor moderate sau severe, în timp ce
două studii realizate pe 3.300 de pacienți au studiat eficiența
hidroxiclorochinei în prevenirea infectării.

Concluziile acestei meta-analize:hidroxiclorochina nu reduce

mortalitatea la formele moderate sau severe de COVID-19 în
comparație cu terapia standard sau cu placebo. Totodată, nu
scade numărul de pacienți care au nevoie de ventilație sau
suport ventilator, nu influențează progresia către forme severe
și, din păcate, este însoțită de un risc mai mare de efecte
adverse”
 REZUMAT
 Raportarea unui caz clinic reprezintă prima etapă în
descoperirea unei noi boli sau factor de risc

Studiile care pot calcula prevalenţa unei boli sunt studii

descriptive de tip transversal

Studiile care pot calcula incidenţa unei boli sunt

studiile de cohortă

Trialul clinic randomizat reprezintă dovada cea mai

riguroasă în cercetarea clinică
 Într-un studiu caz-martor subiecţii se aleg în funcţie de
prezenţa sau absenţa bolii: cazurile sunt persoane
bolnave, iar martorii sunt persoane sănătoase

 Într-un studiu de cohortă subiecţii se aleg în funcţie

de prezenţa sau nu a expunerii la factorul de risc: (de
exemplu: fumători si nefumători)

 Trialurile clinice sunt singurele studii care intervin

asupra pacientilor – studii intervenţionale, restul fiind
doar studii observaţionale
 SUBIECTE TEST 2
1. Screening populațional-definitie,cerințe
2. Parametrii testului de diagnostic
3. Valori predictive
4. Măsuri de frecventa a bolilor
5. Clasificarea studiilor epidemiologice-prezentati
caracteristicile importante ale fiecărui studiu epidemiologic
6. Studii descriptive
7. Studiul caz-martor
8. Studiul de cohortă
9. Trialul clinic
10. Prezentati un exemplu de studiu de cohortă si calculati Riscul
relativ
11. Prezentati un exemplu de studiu caz-martor si calculati
Raportul sanselor