CAIET DE SARCINI

COVOARE ASFALTICE

GENERALITATI

ART.1. OBIECT SI DOMENIUL DE APLICARE

1.1. Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile de realizare si receptie a

covoarelor asfaltice, executate la cald din mixturi asfaltice preparate cu agregate
naturale si bitum neparafinos.

1.2. Caietul de sarcini se aplica la reabilitarea drumurilor publice si a

drumurilor de exploatare.

1.3. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica covoarelor executate

din mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase.

ART.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI

2.1. Covoarele asfaltice sunt alcatuite dintr-un singur strat, care trebuie sa
indeplineasca conditiile unui strat de uzura.

2.2. Covoarele asfaltice se aplica pe imbracaminti bituminoase vechi, pe strat

de baza din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald ( SR 7970) sau pe straturi
asfaltice realizate prin reciclarea straturilor asfaltice vechi.

ART.3. PREVEDERI GENERALE

3.1. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si

tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului Caiet
de sarcini.

3.2. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un

laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor necesare aplicarii
prezentului Caiet de Sarcini.

3.3. Antreprenorul va asigura evidenta zilnica a conditiilor de executie a

imbracamintilor bituminoase, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.

3.4. Pentru confirmarea calitatii lucrarilor executate, consultanta de

specialitate va fi asigurata de o firma cu experienta in aceste lucrari.

1
 CAP.I. MATERIALE

ART.4. AGREGATE NATURALE

4.1. Agregatele naturale care intra in alcatuirea mixturilor asfaltice destinate

covoarelor asfaltice sunt urmatoarele:

- criblura sort 3-8, 8-16, 16-25, conf SR 667

- nisip de concasare sort 0-3, conf.SR 667
- nisip natural sort 0-3, 3-7 sau 0-7, conf STAS 662
- nisip si pietris rezultate din concasarea agregatelor de rau sorturi 0-7, 7-16 si
16-31 cu caracteristici corespunzatoare nisipului de concasare si criblurilor
pentru imbracaminti bituminoase, prevazute in SR 667.

4.2. Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat in padocuri

prevazute cu platforme betonate avand pante de scurgere a apei si pereti despartitori
pentru evitatea amestecarii si impurificarii agregatelor.

4.3. Aprovizionarea cu agregate naturale se va face numai dupa efectuarea

analizelor de laborator care atesta calitatea acestora.

4.4. Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor si se face in

conformitate cu prevederile cap. IV din prezentul caiet de sarcini.

4.5. Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

- intr-un dosar certificatele de calitate emise de furnizor
- intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.

ART.5. FILER

5.1. Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplineasca

conditiile STAS 539, respectiv:
- finetea (continutul in parti fine sub 0,09 mm) min. 80%
- umiditate max. 2%
- coeficient de hidrofilie max 1%

Observatie: In conditii justificate tehnic si economic se poate inlocui partial

filerul de calcar prin filer de var stins, care se poate folosi numai impreuna cu filerul
de calcar; continutul in filer de var stins poate fi maxim 2%.

5.2. Pentru utilizarea altor pulbere ca filer este necesara aprobarea unui institut
de specialitate pe baza de studiu de laborator si avand avizul de protectie a mediului.

5.3. Filerul se va depozita in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in

silozuri cu incarcare pneumatica.

5.4. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

2
 ART.6. LIANTI

6.1. Pentru realizarea covoarelor asfaltice se folosesc urmatoarele tipuri de

bitum:
- bitum tip D60/80 pentru zone climatice calde (toate clasele tehnice
de drum)
- bitum tip D80/100 pentru zone climatice reci (toate clasele tehnice
de drum)
- bitum tip D100/120 pentru zone climatice reci (clase tehnice de
drum IV …V).

6.2. Delimitarea zonelor climatice este indicata in harta-anexa la SR 174-1.

6.3. Bitumul trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice aratate in tabelul 1.

3
 CARACTERISTICILE BITUMULUI RUTIER

Tabelul 1
NR Caracteristici UM Metode de determinare
crt D60/80 D80/100 D100/120
1 Penetratie la 250C 1/10 mm 60…80 80…100 100…120 STAS 42
0
2 Punct de inmuiere inel si bila C 48…55 44…49 43…46 STAS 60
3 Ductilitate la:
- 50C, min. cm 4,0 5,0 6 SR 61
- 130C cm In curs de evaluare SR 61
- 250C, min cm 100 100 100 SR 61
0
4 Punct de rupere FRAASS, max C -13 -15 -15 STAS 113
0
5 Punct de inflamabilitate Marcusson, min. C 250 250 250 STAS 5489
6 Solubilitate in solventi organici, min. % 99 99 99 STAS 115
7 Stabilitate in film subtire a bitumului la 1630C*
a) metoda TFOT
- pierderea de masa, max. % 0,8 0,8 0.8 Instructiuni tehnice ANDnr535
- penetratia reziduala, min. % 50 47 47 Determinarea stabilitatii in strat subtire
0 a bitumului pentru drumuri
- cresterea punctului de inmuiere, max. C 9 9 9
Incercarea TFOT
- ductilitatea reziduala la 250C, min cm 50 75 75
b) metoda RTFOT
- pierderea de masa, max . % 0,9 0,9 1 Instructiuni tehnice AND nr.536
- penetratia reziduala, min. % 50 47 47 Determinarea stabilitatii in strat subtire
0 a bitumului pentru drumuri
- cresterea punctului de inmuiere, max. C 9 9 10
Incercare RTFOT
- ductilitatea reziduala la 250C, min. cm 50 75 75
8 Continutul de parafina, max. % 2,0 2,0 2,0 STAS 8099
9 Densitate la 150C g/cm3 0,995 0.992 0.992 STAS 35
10 Indice de instabilitate coloidala, max. - - 0.50 0.50 Indic.AND nr.521 R/1993
11 Adezivitate pe agregat etalon, min.** % 80 80 80 STAS 10.969/3

4
 * metoda a) sau b) in functie de dotare
** agregate etalon = agregate Chileni sort 5 - 8

5
 6.4. In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor naturale, in cadrul
studiilor preliminare se va stabili necesitatea aditivarii bitumului.

6.5. Pentru amorsari, badijonari se va folosi emulsie bituminoasa cu rupere

rapida .

ART.7. ALTE MATERIALE

7.1. Se poate utiliza produse speciale pentru:

- aditivarea bitumului
- amorsarea stratului suport
- badijonare

7.2. Produsele de la pct. 7.1. se vor aplica numai daca sunt agrementate tehnic.

CAP. II. CONDITII TEHNICE

ART.8. TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE

8.1. Mixturile asfaltice utilizate la realizarea covoarelor asfaltice si materialele

utilizate la realizarea lor sunt aratate in tabelul 2.

8.2. Modul de utilizare a mixturilor depinde de clasa tehnica a drumului .

Tabelul 2
Nr Tipul mixturii Simbol Dimensiune Stratul in Clasa Materiale
crt asfaltice a maxima a care se tehnica a
agregatelor utilizeaza drumului
1. Mortar MA 7 Uzura IV…V nisip concasare 0-3
asfaltic nisip natural 0-3; 0-7
2. Beton criblura 3-8
asfaltic BA 8 8 criblura 8-16
bogat in BA 16 16 II…V nisip concasare 0-3
criblura Uzura nisip.natural 0-3; 0-7
3 - rugos BAR 16 16 I…III *)
4 - cu agregat BA 25 25 criblura 3-8
mare III…V criblura 8-16
*) criblura 3-8, 8-16 cu coeficient LA max 18%; nisip concasaj 0-3

ART.9. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA

9.1. Grosimea covorului se stabileste prin calcul de dimensionare conform

Normativului CD 31-93, STAS 1339, si tinand cont de prevederile SR 174-1.

9.2. Latimea covorului partii carosabile trebuie sa corespunda prevederilor

STAS 2900 si STAS 10144/3.

9.3. Profilul transversal, profilul longitudinal si abaterile limita la elementele

geometrice trebuie sa corespunda prevederilor SR 174-1.

6
 ART.10. COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE

10.1. Compozitia mixturilor asfaltice cu care se vor realiza straturile covoarele

asfaltice se va stabili pe baza unui studiu preliminar, tinindu-se seama de respectarea
conditiilor tehnice impuse de prezentul caiet de sarcini.
Studiul va fi efectuat de antreprenor in cadrul laboratorului propriu sau va fi
comandat la un laborator autorizat.

10.2. Formula de compozitie stabilita pentru fiecare tip de mixtura asfaltica,

sustinuta de rezultatele studiilor si incercarilor efectuate va fi supusa aprobarii
beneficiarului.
Aceste studii comporta urmatoarele etape:
- stabilirea proportiilor de agregate naturale si filer pe baza compozitiei
granulometrice a fiecarui material component;
- realizarea a 5 formule de mixtura asfaltica cu cinci continuturi de bitum
incadrate in intervalul corespunzator tipului de mixtura asfaltica studiat;
- determinarea caracteristicilor fizico – mecanice pe epruvete cilindrice
Marshall si pe epruvete cubice conform prevederilor prezentului caiet de sarcini ;
- selectarea amestecului cu dozajul optim de bitum.

10.3. Dupa verificarea compozitiei propuse de antreprenor, beneficiarul, daca

nu are obiectiuni sau propuneri de modificare, accepta formula propusa.

10.4. Limitele procentelor de agregate naturale si filer din agregatul total sunt
date in tabelul 3.

Agregate naturale Tipul mixturii asfaltice

% din agregat
total MA BA 8 BAR 16 BA 25
BA 16
Filer si fractiuni 10…16 8…12 8…10*) 8…12
din nisip sub
0,09mm
Filer si nisip 84…90 Rest pana la 100
0,09…3,15mm
Cribluri peste 3 - 47…70 58…70 50…70
mm
Pietris concasat - - - -
peste 3 mm
*) numai nisip de concasare

10.5. Granulozitatea amestecului de agregate naturale este cuprinsa pentru

fiecare tip de mixtura asfaltica intre limitele indicate in tabelul 4, respectiv figurile
1…5.

7
 Tabelul 4

Marimea ochiului Treceri prin ciur sau sita in %

sau sitei
(mm) MA BA 8 BA 16 BAR 16 BA 25
31.5 - - - - -
25 - - - - 90…100
16 - - 90…100 90…100 65…90
8 90…100 90…100 55…78 50…65 50…75
3.15 80…90 30…55 30…55 30…42 30…50
0.63 52…80 18…35 18…35 18…25 15…35
0.2 20…50 11…25 11…25 11…15 8…25
0.09 10…16 8…12 8…12 8…10 5…12
Zona de
granulozitate a Fig. 1 Fig. 2 Fig. 3 Fig. 4 Fig. 5
amestecului de
agregate naturale
NOTE:
1- Pentru mortarul asfaltic MA va folosi nisipul natural sort 0- 7; granulele intre 3.15 mm si
8.0 mm trebuie sa reprezinte maximum 10% din masa amestecului de nisipuri.

2- La betoanele asfaltice BA 8, BA 16, BA 25 se foloseste nisip de concasaj sau amestec de

nisip de concasaj cu nisip natural, din care nisipul natural este in proportie de maximum:

- 25% pentru BA 8, BA 16;

- 30% pentru BA 25;

10.6. Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de

laborator, conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2 sau prin alte metodologii stabilite
de un laborator de specialitate. In tabelul 5 sunt specificate limitele recomandate
pentru continutul de bitum, in functie de clasa tehnica a drumului.
Se precizeaza ca limitele continutului de bitum indicate in tabelul 5 sunt
orientative.
Tabelul 5
Clasa tehnica a drumului
Tipul mixturii I;II III IV;V
asfaltice Categoria tehnica a strazii
I;II III IV
Continutul de liant din masa mixturii asfaltice
MA - - 8,0…10,0
BA 8 6,0…7,0 6,3…7,3 6,5…7,5
BA 16 6,0…7,0 6,3…7,3 6,5…7,5
BAR 16 5,7…6,2 5,7…6,2 -
BA 25 - 5,5…6,7 5,5…7,0

10.7. Raportul filer- bitum pentru diferite tipuri de mixturi asfaltice se

recomanda sa se inscrie in urmatoarele limite:

- mortare asfaltice (MA) 1,3…1,8

- betoane asfaltice bogate in criblura (BA 8; BA 16) 1,1…1,5
- betoane asfaltice rugoase (BAR 16) 1,4…1,6
- betoane asfaltice cu agregat mare (BA 25) 0,9…1,5

8
 Se precizeaza ca in acest context prin filer se intelege fractiunea fina sub 0.09
mm din amestecul total de agregate si filer.

ART. 11 CARACTERISTICILE FIZICO- MECANICE ALE

MIXTURII ASFALTICE

11.1. Caracteristicile fizico- mecanice ale mixturii asfaltice se determina pe

corpuri de proba tip Marshall si pe cuburi confectionate din mixturi asfaltice preparate
in laborator pentru stabilirea compozitiilor, din probe prelevate de la malaxor sau de
asternere pe parcursul executiei, precum si din covorul asfaltic gata executat.

11.2. Aceste caracteristici trebuie sa ateste valorile aratate in tabelele 6 si 7, cu

conditia ca in caietele de sarcini speciale sa nu fie inscrise alte dispozitii.

Tabelul 6
Caracteristici pe Clasa Categoria Tipul Tipul mixturii
cilindrii tehnica a strazii bitumului
Marshall drumului MA BA 8 BAR 16
BA 16
BA 25
I,II I,II D60/80 - 9,0 9,5
D80/100 - 8,0 8,5
Stabilitatea III III D60/80 - 7,5 8,0
(S) la 60°C, D80/100 - 6,0 6,5
min. KN IV;V IV D60/80 6,0 6,0 -
D80/100 5,5 5,5 -
D100/120 5,0 5,5 -
I,II I,II D60/80 - 1,5…3,5 1,5…3,0
D80/100 - 1,5…4,0 1,5…3,5
Indice III III D60/80 - 1,5…4,0 1,5…3,0
de curgere (I) D80/100 - 1,5…4,0 1,5…3,5
mm IV;V IV D60/80 1,5…4,5 1,5…4,5 -
D80/100 1,5…4,5 1,5…4,5 -
D100/120 1,5…4,5 1,5…4,5 -
I,II I,II D60/80 - 2,5…5,0 2,5…5,0
D80/100 - 2,5…4,0 2,5…4,0
Raport S/I III III D60/80 - 2,0…4,0 2,0…4,0
KN/mm D80/100 - 2,0…4,0 2,0…4,0
IV;V IV;V D60/80 1,0…3,0 1,5…4,0 -
D80/100 1,0…3,0 1,5…4,0 -
D100/120 1,0…3,0 1,5…4,0 -
Densitate - - D60/80 2200 2300 2300
aparenta min. D80/100
kg/m3 D100/120
Absorbtie de - - D60/80 2…6 2…5 3…5
apa % vol D80/100
D100/120

9
 Tabelul 7
Caracteristici pe Tipul Tipul mixturii asfaltice
cuburi bitumului MA BA 8
BA 16 BAR 16
BA 25
Rezistenta la D60/80 - 3,5 3,5
compresiune la 22°C, D80/100
min N/mm2 D100/120 2,5 3,0 3,0
Rezistenta la D60/80 - 0,7 0,7
compresiune la 50°C, D80/100
min N/mm2 D100/120 0,5 0,7 0,7
*) D60/80
Reducerea rezistentei D80/100 - 25 2,5
la compresiune la **) D60/80
22°C, la 28 zile de D80/100 35 30 30
pastrare in apa, max. D100/120
%
Densitate aparenta D60/80
min. kg/m3 D80/100 2150 2250 2250
D100/120
Absorbtia de apa % D60/80
vol D80/100 2…5 2…6 4…7
D100/120

*) Pentru drumuri din clasa tehnica I si II si strazi de categoria tehnica I

**) Pentru drumuri si strazi din celelalte clase tehnice, respectiv categorii.

ART. 12. CARACTERISTICILE COVORULUI ASFALTIC GATA

EXECUTAT

12.1. Covorul asfaltic gata executat trebuie sa ateste caracteristicile

corespunzatoare prezentului caiet de sarcini in ceea ce priveste:

- gradul de compactare;
- uniformitatea suprafetei;
- rugozitatea suprafetei.

12.2. Compactarea covoarelor asfaltice gata executate se determina prin

analize de laborator pe carote sau prin masurari in situ conform SR 174-2

12.3. In cazul analizelor de laborator se determina densitatea aparenta,

absorbtia de apa si gradul de compactare al mixturilor asfaltice din care sunt realizate
covoarele conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2.
Conditiiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul 8.
Valorile densitatii aparente si a gradului de compactare pot fi determinate si
prin masuratori in situ.
Tabelul 8
Tipul mixturii asfaltice Densitate aparenta, min. Absorbtie de apa Gradul de compactare, min.
kg/m3 % %
MA 2150 2…7 97
BA 8
BA 16 2250 2…6 96
BA 25
BAR 16 2250 4…7 96

10
NOTA: Gradul de compactare se determina conform SR 174- 2.

12.4. Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica cu

dreptarul si pana conform SR 174- 2 sau cu alte dispozitive adecvate.
Denivelarile maxime admisibile in profil longitudinal masurate sub dreptarul
de 3 m sunt urmatoarele:

- maximum 3 mm pentru ædrumuri clasa tehnica I

í
èstrazi categoria tehnica I- III

- maximum 4 mm pentru ædrumuri clasa tehnica II

í
èstrazi categoria tehnica IV (alte zone decat zonele
rigolelor)

- maximum 5 mm pentru ® drumuri clasa tehnica III

- maximum 7 mm pentru ® drumuri clasa tehnica IV; V.
In cazul in care se dispune de aparatul Viagraf pentru determinarea
uniformitatii partii carosabile in profil longitudinal, valoarea maxima admisa pentru
indicatorii Viagraf IHV si Viagraf E trebuie sa fie conform tabelului 9.

Tabelul 9
Inregistrari Autostrazi si drumuri cu Drumuri cu doua benzi de circulatie, cu trafic
patru benzi de circulatie > 3000 vehicule/24 h £ 3000 vehicule/ 24h
Grafice, IHV, max. admis,
in mm/100m 20 30 60
Electronice, E, max admis,
in mm/100m 10 12.5 15

NOTE:

1. Indicatorul hectometric Viagraf IHV reprezinta valoarea cumulata a denivelarilor

exprimate cu aparatul Viagraf ce depasesc zona de admisibilitate de 5 mm, pe o distanta de 100 m.
2. Indicatorul de amplitudine a denivelarilor Viagraf E reprezinta amplitudinea maxima in
milimetrii, a denivelarilor ce apar cu o probabilitate de minimum 95% pe o distanta de 100 m drum.

12.5. Rugozitatea suprafetei

12.5.1. Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca rugozitatea

suprafetei covoarelor asfaltice masurata cu aparatul SRT sau prin metoda inaltimii de
nisip sunt in conformitate cu prevederile STAS 8849.

12.5.2 In cazul rugozitatii covoarelor asfaltice determinata cu aparatul de

masura Grip Tester conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca coeficientul
de frecare (mGT) sunt prezentate in tabelul 10.

11
 Tabelul 10
Valori limita ale coeficientului Caracterizarea suprafetei de rulare
mGT
mGT ³ 0,95 Suprafata buna, permite circualtia cu viteze mai mari de
80 km/h
0,7 £ mGT < 0,95 Suprafata satisfacatoare, permite circulatia cu viteze
pana la 80 km/h
mGT < 0,7 Suprafata nesatisafcatoare, pericol de derapare

CAP. III. EXECUTIA LUCRARILOR

III.1. PREPARAREA MIXTURILOR ASFALTICE

ART. 13 ACCEPTAREA UTILAJULUI

Antreprenorul va supune acceptarii dirigintelui lucrarii utilajul pe care-l va

utiliza la realizarea lucrarilor.
Acceptul se va da dupa instalarea acestuia, verificarea starii sale de intretinere
si aptitudinile de a realiza performantele cerute prin documentatia contractuala.

ART. 14 STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR

ASFALTICE

Statia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui sa prezinte caracteristici

tehnice care sa permita obtinerea performantelor cerute pentru diferitele tipuri de
mixturi prevazute in Caietul de sarcini, precum si cu mijloacele de transport si de
executie prevazute de antreprenor.
Centralele de preparare sa fie automatizate si dotate cu site si ciururi care sa
asigure respectarea dozajelor prescrise, precum si cu dispozitive de control a dozarii
componentelor si de blocare a prepararii in caz de abateri de la programul impus.

14.1 Stocarea si incalzirea liantului

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de

stocare a caror capacitate este cel putin egala cu consumul mediu zilnic si dispune
fiecare de o joja in prealabil etalonata si un dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana
la temperatura necesara, evitand orice supraincalzire oricat de mica.
Toleranta admisa privind temperatura liantului este aratata in tabelul 11.

14.2 Stocarea si dozarea filerului

Filerul trebuie sa fie stocat la statia de prepararea mixturilor asfaltice in

silozuri prevazute cu dispozitive de alimentare si de extragere corespunzatoare care sa
permita dozarea filerului conform tolerantelor indicate in tabelul 11.
Cantitatea de filer stocat va trebui sa permita alimentarea statiei cel putin
pentru o zi de fabricatie.

12
 14.3 Dozarea agregatelor

Antreprenorul trebuie sa dispuna de o instalatie de dozare capabila sa

introduca agregatele potrivit proportiilor stabilite prin studiul preliminar.
Tolerantele dozajului agregatelor va trebui sa fie conform prevederilor din
tabelul 11.

14.4 Incalzirea si uscarea agregatelor

Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de mijloace

mecanice corespunzatoare pentru introducerea uniforma a agregatelor in scopul
obtinerii unei productii constante.
Se vor lua masuri care sa evite incalziera agregatelor la temperaturi superioare
celor indicate prin CS care ar putea conduce la arderea liantului.

14.5 Dozarea liantului

Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de un sistem de

alimentare si dozare a liantului fie in greutate, fie volumetric care sa asigure realizarea
dozajului prescris cu tolerantele prevazute in tabelul 11.

14.6 Stocarea agregatelor

Antreprenorul va trebui sa poata asigura stocarea a cel putin o treime din

agregatele destinate santierului.
Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe
platforme amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea impurificarii lor.

14.7 Malaxarea

Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa fie echipata cu un malaxor

capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Daca cuva malaxorului nu este
inchisa, ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului
prin dispersie.
Statia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea
malaxorului atata timp cat durata de malaxare nu a fost atinsa.

14.8 Stocarea si incarcarea mixturilor

La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive care sa limiteze la

maximum segregarea mixturii asfaltice la incarcarea in mijloacele de transport.
Daca se folosesc buncare de stocare, acestea vor trebui sa asigure mentinerea
temperaturii impuse a mixturii asfaltice.

13
 Tabelul 11
Toleranta admisa
% max
Dozaj bitum ±0,3
Dozaj agregate peste 3,15 mm ±5
Dozaj agregate 0,63 –3,15 ±4
Dozaj agregate 0,2 – 0,63 ±3
Dozaj agregate 0,09 –0,2 ±2
Dozaj filer 0 – 0,09 ±1,5
Temperatura liant ±3oC

ART. 15 FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE

15.1 Fabricarea mixturilor asfaltice se va realiza numai in statii automate de

asfalt.
O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind
continutul de liant si se va urmari prin observatii vizuale ca anrobarea celor mai mari
granule sa fie asigurata intr-un mod convenabil.

15.2 Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului si ale mixturilor

asfaltice se stabilesc in functie de tipul liantului , cu observatia ca temperaturile din
partea superioara a intervalului se aplica la executia covoarelor asfaltice in zone
climatice reci.

Tabelul 12
Tipul liantului Agregate naturale Bitum Mixtura asfaltica la
iesirea din malaxor
Temperatura (oC)
D60/80 170 … 190 165 … 175 160 … 180
D80/100 160 … 180 160 … 170 155 … 170
D100/120 160 … 170 150 … 160 150 … 160

ART. 16 REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR

ASFALTICE

16.1 Dupa acceptarea utilajului de catre beneficiar prin dirigintele lucrarii,

antreprenorul trece la operatiuni de reglare si etalonare :
- a debitului dozatoarelor pentru agregate;
- a debitului pompelor pentru liant ;
- a debitului privind filerul,
precum si la verificarea functionarii malaxorului.

16.2 Autorizatia de punere in exploatare va fi data de diriginte dupa ce va

constata ca debitele fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul prescris la
limitele tolerantelor admise.

14
 16.3 Daca, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc
defectuoase, antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueze din nou reglajul,
dupa care sa supuna aprobarii dirigintelui.

16.4 Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea

utilajului sau si a personalului care-l deserveste in tot timpul cat dureaza operatiunile
pentru obtiner.ea autorizatiei de punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de refuz.

ART. 17 CONTROLUL FABRICATIEI

17.1 Mixturile asfaltice produse in statiile de prepararea mixturilor asfaltice

sunt supuse incercarilor preliminare de informare, controlul de calitate si receptie, a
caror frecventa, este cea indicata in tabelul nr. 13.

FRECVENTA CONTROLULUI DE FABRICATIE

Tabelul 13
FAZA NATURA CONTROLULUI FELUL *) FRECVENTA CONTROLULUI
DE SAU A INCERCARII CONTROLULUI SAU A INCERCARII
EXECUTIE A B C
Compozitia X --- --- Pentru fiecare tip de mixtura
STUDIU Caracteristici fizico- X --- --- asfaltica
mecanice
Reglarea statiei de asfalt X X --- Inaintea inceperii fabricatiei
Incadrarea agergatelor in X X --- La inceperea campaniei sau ori
zona granulometrica de cate ori se schimba agregatele
Starea de curatenie a X X ---
agregatului
Temperatura bitumului la --- X --- Permanent
introducerea in malaxor
Temperatura agregatului la --- X --- Permanent
iesirea din uscator
Functionarea dispozitivelor --- X --- La inceperea fiecarei zile de
de dozare si curatire lucru
FABRICATIE

Granulozitatea amestecului --- X --- Zilnic sau ori de cate ori se

de agregate la iesirea din observa o calitate
malaxor inainte de necorespunzatoare a mixturii
adaugarea bitumului asfaltice
Temperatura mixturii --- X --- La fiecare ora a fabricatiei
asfaltice la preparare
Incadrarea dozajului de --- X --- Zilnic
bitum in dozajul prestabilit
Compozitia mixturii --- X --- Zilnic
asfaltice
Pregatirea stratului suport --- X --- Zilnic, la inceperea asternerii
Temperatura mixturii la --- X --- Permanent
asternere si compactare
Modul de compactare si --- X --- Zilnic
executie rosturi
Compozitia mixturii --- Cate o proba de 20 kg la fiecare
Caracteristici fizice --- 200 .. 400 tone mixtura in
mecanice functie de productivitatea
instalatiei

*) A – incercari preliminare
B – control de calitate
C – control de receptie
15
 17.2 Prevederile indicative din tabelul 13 nu exclud obligativitatea dotarii
centralelor de fabricatie cu dispozitive de control si de blocare.

III.2 PUNEREA IN OPERA A MIXTURII ASFALTICE

ART. 18 TRANSPORT

18.1 Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu

autocamioane cu bene metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte
de incarcare.
Este interzisa utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se
amesteca cu acesta (motorina, pacura, etc.)

18.2 Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este

determinat de debitul de functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice si de
punerea in opera de asa maniera incat sa nu existe intreruperi.

18.3 Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va

fi intinsa la terminarea incarcarii, oricare ar fi destinatia de transport si conditiile
atmosferice.

ART. 19 LUCRARI PREGATITOARE

19.1 Pregatirea stratului suport

Inainte de asternerea mixturii stratul suport trebuie bine curatat.

In cazurile in care straturile suport au un profil transversal necorespunzator
sau denivelari se vor lua masuri de rectificare a acestora.
Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata.

ART. 20 ASTERNEREA MIXTURII ASFALTICE

Punerea in opera a mixturilor asfaltice se va efectua cu ajutorul unui finisor

capabil de a le repartiza fara sa produca segregarea lor, respectand profilele si
grosimile fixate prin proiect.

20.1 Temperatura de asternere

Asternerea covoarelor asfaltice se face in anotimpul calduros la temperaturi

peste +10oC, pe timp uscat, in perioada martie – octombrie, in conformitate cu
prevederile legale in vigoare.
Executia covoarelor asfaltice dupa aceste perioade nu se poate face decat cu
aprobarea forului tutelar al administratiei drumului.
Executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.
Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul
liantului, temperaturile conform tabelului 14.

16
 Tabelul 14
Tipul Temperatura mixturii Temperatura mixturii asfaltice la
liantului asfaltice la asternere compactare oC, min
o
C, min inceput sfarsit
D 60/80 145 140 110
D 80/100 140 135 100
D 100/120 135 130 100

Mixturile asfaltice a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 14 vor
fi refuzate.
Aceste mixturi trebuie sa fie imediat evacuate din santier, ele neputand fi
reincalzite la fata locului. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se
racesc in buncarul finisorului ca urmare a unei pene.

20.2 Pregatirea stratului suport inainte de punerea in opera a mixturii

asfaltice.

20.2.1 Verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de executie.

In cazul in care stratul suport este constituit din imbracaminti existente,
aducerea acestuia la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza dupa caz
fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica, fie prin frezare.
Cantitatea de mixtura asfaltica necesara pentru egalizare se determina prin
scaderea volumului de mixtura al covoarului asfaltic din volumul total al mixturii
asfaltice calculat conform cotelor din proiectul de executie.
In cazul stratului suport din macadam, acesta se curata si se matura,
urmarindu-se degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare.

20.2.2 Amorsarea suprafetei stratului suport si a rosturilor de lucru.

Amorsarea stratului suport se realizeaza uniform cu un dispozitiv special care
poate regla cantitatea de liant pe mp in functie de natura stratului suport.
Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei
bituminoase.
In functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum ramasa dupa aplicarea
amorsajului trebuie sa fie de (0,3 … 0,5)kg/mp.
Suprafata stratului suport pe care se aplica amorsajul trebuie sa fie uscata.

20.3 Asternerea

Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, in mod uniform atat din punct de
vedere al grosimii, cat si al afanarii.
Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci cand acest lucru
nu este posibil, antreprenorul propune dirigintelui latimea benzilor de asternere si
pozitia rosturilor longitudinale.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a
mixturilor de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle.
In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta
mixtura pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului.

17
 20.4 Rosturi longitudinale si transversale.

Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse.

Rosturile separand covoarele asfaltice asternute de la o zi la alta trebuie sa fie
realizate in asa fel incat sa asigure o tranzitie perfecta si continua intre suprafetele
vechi si noi.
Marginea vechii benzi va fi badijonata cu emulsie de bitum.
Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga sa latime eliminand o lungime
de banda de circa 50 cm.
Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum
exact inainte de realizarea benzii noi.

ART.21 COMPACTAREA

21.1 Atelierul de compactare va fi propus de antreprenor si aprobat de

dirigintele lucrarii dupa incercarile de etalonare in timpul primelor zile ale punerii in
opera. Aceste incercari de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea
antreprenorului, dirigintele putand cere sa efectueze in acest scop, pe cheltuiala
antreprenorului, incercarile pe care le va considera necesare.
Urmare a acestor incercari, antreprenorul propune dirigintelui :
- sarcina fiecarui utilaj;
- planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat
posibil constant, in fiecare punct al stratului;
- viteza de mers a fiecarui utilaj;
- presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari;
- temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului stabilit
prin caietul de sarcini.

21.2 Metoda propusa va fi satisfacatoare daca ea permite sa se atinga in cel

putin 95% din masuratorile efectuate 100% valoarea densitatii aparente obtinute in
timpul studiului privind compozitia mixturii; celelalte 5% din masuratori trebuie sa
aiba o compactitate superioara valorii de 95% din densitatea aparenta.
Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de numarul
punctelor de asternere.

21.3 Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata

incat sa se obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice si de
suprafatare. Se vor respecta prescriptiile din STAS 174-2.
Compactarea are loc in lungul drumului, de la margine spre ax; pe sectoarele
in panta sau cu panta transversala unica, se efectueaza de la marginea mai joasa spre
cea mai ridicata.
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se evita valurirea
covorului.
Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe
suprafata se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea.
Locurile inaccesibile compactorului, in special in lungul bordurilor, in jurul
gurilor de scurgere, se compacteaza cu maiul mecanic sau cu maiul manual.

18
 21.4 Conform reglementarilor in vigoare pentru covoarele asfaltice, atelierul
de compactare este alcatuit din :
A. Compactor cu pneuri de 160 KN si compactor cu rulouri netede de 120
KN;
B. Compactor cu rulouri netede de 120 KN.

In tabelul 15 este aratat numarul minim de treceri pentru a obtine gradul de

compactare minim neecsar.

Tabelul 15
ATELIER DE COMPACTARE
A B
TIPUL STRATULUI COMPACTOR CU COMPACTOR CU COMPACTOR CU
PNEURI 160 KN RULOURI NETEDE RULOURI NETEDE
120 KN 120 KN
NUMAR DE TRECERI
Covor asfaltic 14 4 12

Specificarea acestor ateliere si numarul minim de treceri a acestora nu exclud

obligativitatea antreprenorului de efectuare a incercarilor de etalonare si supunere spre
aprobare dirigintelui celor specificate la inceputul acestui articol.

21.5 Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele

nu trebuie niciodata sa se indeparteze la mai mult de 50 m in spatele finisorului.

ART. 22 REGLAREA PROFILELOR

Se va efectua o reglare a niveletei in raport cu anumiti reperi legati de sosea.

Pentru covorul asfaltic realizat pe un suport reglat ca nivelment sau in
prealabil reprofilat, asternerea se va efectua pe baza unei cantitati medii de mixtura pe
unitatea de suprafata.
In cazul unei aplicari pe un suport neregulat, va fi oportun sa se prevada
utilizarea unei grinzi de referinta laterala legata de vechea sosea.

ART. 23 TRATAREA SUPRAFETEI

23.1 Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie, sau executate inainte

de aceasta data in zone umbrite si cu umiditate excesiva sau cu trafic foarte redus se
va realiza, cu aprobarea beneficiarului, pe baza constatarilor pe teren, inchiderea
suprafetei prin badijonare.
Badijonarea se realizeaza prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica cu
rupere rapida cu 60% bitum, diluata cu apa ( o parte emulsie cu 60% bitum pentru o
parte apa curata nealcalina) si raspandire de nisip sort 0-3 cu un continut cat mai
redus de praf (sub 0,09 mm) in cantitatile aratate mai jos :
a. – stropire cu bitum 0,5 kg/mp
- raspandire de nisip ( de preferinta de concasaj ) 3 … 5 kg/mp

b. – stropire cu emulsie cationica cu 0,8 … 1 kg/mp

60% bitum (diluata cu apa)
- raspandire nisip 3 … 5 kg/mp

19
 CAP. IV. REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII

ART. 24 VERIFICAREA MATERIALELOR

Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru covoare asfaltice se

verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate
la CAP. I din prezentul Caiet de Sarcini.
Pe parcursul executiei lucrarilor,verificarile si determinarile se executa de
laboratorul de santier pe fiecare lot de materiale aprovizionat, precum si saptamanal,
din depozitele de agregate, respective din tancul de bitum.Verificarile constau in
urmatoarele:

a) Bitum
 penetratie la 250C, STAS 42 ,SR 754;
 punct de inmuiere prin metoda inel si bila, STAS 60 , SR 754;
 ductilitatea la 250C,SR 61,SR 754 (pentru drumuri clasa tehnica I si II)

b) Criblura
 natura mineralogica STAS 6200/4
 granulozitatea STAS 730 ,SR 667;
 coeficient de forma STAS 730 , SR667;
 continut de fractiuni sub 0,09 mm STAS 730 , SR 677;
 continut de argila STAS 730 ,STAS 4606;

c) Pietris
 granulozitatea STAS 730,STAS 662;
 forma granulelor STAS 730,STAS 662;
 continut de fractiuni sub 0,63mm STAS 730,STAS 662;
 parte levigabila STAS4606, STAS 662.

d) Nisipuri
 granulozitatea STAS 4606,STAS 730, STAS 662, SR 667;
 materii organice STAS 4606
 continutul in corpuri straine STAS 4606, STAS 662; SR 667;
 echivalent de nisip STAS 730, SR662 ( nisip natural)
 coeficient de activitate STAS 730;SR 667 ( nisip de concasare)

e) Filer
 finetea STAS 539;
 umiditatea STAS 539.

ART. 25 VERIFICAREA PREPARARII SI PUNERII IN OPERA A

MIXTURII ASFALTICE

In cadrul santierului trebuie sa se verifice prepararea si punerea in opera a

mixturii asfaltice,cu frecventa mentionata in tabelul 8, astfel:

25.1Instalatia de preparare a mixturii asfaltice:

20
 - functionarea corecta a dispozitivelor de cantarire sau dozare volumetrica la
inceputul fiecarei zile de lucru;
- functionarea corecta a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic;

25.2 Regimul termic de preparare a mixturii asfaltice:

- temperatura liantului la introducerea in malaxor: permanent;
- temperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din uscator:
permanent;
- temperatura mixturii asfalticela iesirea din malaxor: permanent

25.3 Procesul tehnologic de executie a covorului asfaltic:

- pregatirea stratului suport:zilnic,la inceperea lucrarii pe sectorul respectiv;
- temperatura mixturii asfaltice la asternere si compactare: cel putin de doua
ori pe zi;
- tehnologia de compactare: zilnic;
- modul de executie a rosturilor: zilnic;

25.4 Respectarea compozitiei prestabilite a mixturii asfaltice:

- granulozitatea amestecului de agregate naturale si filer la iesirea din
malaxor, inainte de adaugarea liantului: zilnic sau ori de cate ori se observa
o calitate necorespunzatoare a mixturilor asfaltice;
- compozitia mixturii asfaltice prin extractii, pe probe de mixtura prelevate
de la malaxor si asternere: zilnic.

ART.26 VERIFICAREA COMPACTARII

26.1. Autocontrolul compactarii

In cursul executiei compactarii, antreprenorul trebuie sa urmareasca in

permanenta :
 cadenta executiei sa fie cea retinuta la incercaririle experimentale;
 utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in
functiune continua si regulata;
 elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj,
planul de mers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor
si primul compactor pe pneuri) sa fie respectate cu strictete.
Dirigintele lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unui autocontrol insuficient, sa
opreasca lucrarile pe santier pana cand antreprenorul va lua masurile necesare de
remediere.

26.2 Controlul ocazional de compactare

Pe parcursul executiei lucrarilor, dirigintele isi rezerva dreptul sa efectueze

incercari pentru a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute,
fie inopinant, fie ca urmarea constatarilor facute in cadrul verificarilor de autocontrol.
In cazul cand un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare
densitatii de referinta prescrisa, obtinuta in timpul studiului de alcatuire a produsului ,
dirigintele impune noi incercari de compactare anuland modalitatile de compactare
initial fixate.

21
 Daca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta , noi
dispoziti sunt hotarate.
Daca , din contra , aceste incercari noi confirma rezultate initiale, se va
considera , in afara daca antreprenorul furnizeaza probe ca densitatea dorita a fost in
mod efectiv obtinuta in celelalte zile, ca atelierul nu a functionat in conditiile
prescrise si ca va putea fi aplicata pentru toata perioada cuprinsa intre doua controale
ocazionale succesive o penalitate fara ca durata luata in considerare sa poata depasi o
saptamana.
Antreprenorul nu are dreptul la nici o plata pentru imobilizarea utilajului sau
si a personalului aferent pe intreaga perioada a realizarii noilor incercari de
compactare.

26.3 Verificarea gradului de compactare al covorului executat

Verificarea gradului de compactare se face obligatoriu, de catre constructor

pe tot parcursul executiei covoarelor asfaltice, prin incercari de laborator sau in situ.
Verificarea gradului de compactare in laborator se efectueaza pe epruvete
formate din probe intacte (pe fiecare strat), prelevate din covorul asfaltic, prin
determinarea densitatii aparente pe placute sau carote conform STAS 1338/2 si
raportarea acesteia la densitatea aparenta a aceluiasi tip de mixtura asfaltica prelevata
de la malaxor sau asternere (inainte de compactare).
Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparenta a
mixturii asfaltice din strat si densitatea aparenta determinata pe cilindrii Marshall
pregatiti in laborator din aceeasi mixtura asfaltica.
In cazul in care se dispune de aparate bazate pe metode nedistructive, care
permit masuratori in situ ale caracteristicilor de compactarea ale imbracamintilor ,
acestease pot utiliza numai in conditiile in care sunt avizate de organele abilitate.

ART. 27 VERIFICAREA PROFILELOR IN TIMPUL EXECUTIEI

(a) Reglajul de suprafata

Cantitatea medie a materialului pus in opera pe unitatea de suprafata trebuie sa
fie egala cu cea fixata prin caietul de prescriptii speciale cu o toleranta de ± 10%.

(b) Reglarea nivelmentului

Tolerantele, pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt :
± 1,5 cm
Daca tolerantele sunt respectate in 95 % din punctele controlate, reglarea este
considerata convenabila.

ART. 28 VERIFICAREA ELEMENTELOR GEOMETRICE

Verificarea elementelor geometrice include indeplinirea conditiilor de calitate

pentru stratul suport, inainte de asternerea covoarelor asfaltice, in conformitate cu
prevederile STAS 6400.
Verificarea grosimii covorului se face in functie de datele inscrise in buletinele
de analiza intocmite pe baza incercarii probelor din covorul gata executat, iar la
aprecierea comisiei de receptie prin maximum doua sondaje pe km , efectuate la 1 m
de marginea covorului.
Verificarea profilului transversal se face cu echipamente adecvate omologate.
22
 Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa pentru drumuri si in
axa si la rigole pentru strazi cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment.
Verificarea uniformitatii in profil longitudinal se face cu chipamente adecvate
omologate, valorile maxime admise fiind cele indicate la 2.6.1 si in tabelul 10 din SR
174 -1.

ART. 29 VERIFICAREA RUGOZITATII

Verificarea rugozitatii covoarelor asfaltice executate se face in conformitate cu

STAS 8849 cu aparatul SRT, sau prin metoda inaltimii de nisip.
Verificarea rugozitatii covoarelor asfaltice se poate face si automatizat cu
aparate adecvate omologate. Interpretarea rezultatelor se face conform instructiunilor
de lucru specifice aparatelor respective.
Valorile limita sunt indicate in tabelul 11 din SR 174 -1.

ART. 30 VERIFICAREA COMPOZITIEI SI CARACTERISTICILOR

FIZICO- MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE SI COVOARELOR
GATA EXECUTATE

30.1. Verificarea se face pe:

mixturi asfaltice prelevate de la malaxor sau asternere : cate o proba de 20 kg
pentru fiecare 400tone de mixtura asfaltica fabricata, indiferent de tipul
mixturii, dar cel putin o proba pe zi;
covoare gata executate: o placa de minimum (40x40) cm pentru fiecare 7000
m2 suprafata executata;
pentru verificarea densitatii, absorbtiei si grosimii straturilor se pot preleva
carote;
pentru determinarea gradului de compactare realizat se pot folosi metode
nedistructive omoloage;
in situ pe covoarele gata executate.
Probele se iau in prezenta delegatului executantului si al beneficiarului , la
aproximativ 1 m de la marginea covorului, incheindu-se un proces verbal .

Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel incat ele sa
se prezinte cat mai corect aspectul calitativ al covoarelor asfaltice executate.
Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate cu defectiuni vizibile
stabilite de beneficiar sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare,
care vor purta o mentiune speciala.

30.1 Verificarea compozitiei mixturilor asfaltice

Pentru verificarea compozitiei mixturilor asfaltice, se determina conform

STAS 1338/2 granulozitatea agregatelor minerale si dozajul de bitum care trebuie sa
corespunda dozajelor stabilite de laborator. Abaterile admise fata de granulozitatea
prescrisa sunt prevazute in tabelul 16.

23
 Tabelul 16
Fractiunea,mm Abateri admise fata de dozaj, %
8…16 ±5
3,15…8 ±5
0,63…3,15 ±4
0,2…0,63 ±3
0,09…0,2 ±2
0…0,09 ± 1,5

Pentru continutul de liant abaterea admisa fata de dozaj poate fi cuprinsa in intervalul
(0…0,3)%.

30.2 Punctul de inmuiere IB al bitumului extras din mixtura asfaltica

30.3 Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice pe

epruvete Marshall si epruvete cubice.
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturii asfaltice trebuie sa corespunda
conditiilor din SR 174-1.
Determinarile se fac conform metodologiei prevazute in STAS 1338/1; STAS 1338/2
si STAS 1338/3 pe probe din mixturi asfaltice prelevate de la malaxor sau de la
asternere , inainte de compactare.
Pentru covoare gata executate grosimea stratului, densitatea aparenta si absorbtia de
apa se determina pe epruvete formate din probe intacte (carote prelevate din covor) si
trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 9 din SR 174-1.

ART. 31 FRECVENTA VERIFICARILOR

In lipsa unor dispozitii contrare ale caietului de sarcini speciale, frecventa verificarilor
va fi cea indicata mai jos:
- la fabricatie- in tabelul 8
- la executie – in tabelul 17
Tabelul 17
FAZA NATURA CATEGORIA DE FRECVENTA
DE CONTROLULUI SAU CONTROL
EXECUTIE A INCERCARII A B C CONTROLULUI
Temperatura de asternere
X permanent
EXECUTAREA
LUCRARII Etalonarea atelierului de La inceputul exec.
compactare X lucrarilor apoi un control
ocazional de compactare
neconforma
Controlul ocazional de O carota la fiecare
compactare prin carotare X X 250 ml. de drum
CONTROLUL
PROFILELOR Reglajul de suprafata : In fiecare zi si la sfarsit de
controlul cantitatii medii X X santier
asternute
Reglarea nivelmentului In fiecare punct indicat de
X
diriginte
Controlul denivelarilor In fiecare punct indicat de
X
diriginte

24
A - Incercari preliminare de informare
B - Controlul de calitate
C - Controlul de receptie

CAP. V. RECEPTIA LUCRARILOR

ART. 32 RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR

32.1. Receptia covoarelor asfaltice se efectueaza in conformitate cu HG nr

273/1994 in doua etape :
- la terminarea lucrarilor
- finala, la expirarea perioadei de garantie

32.2 Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile

prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in
conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini.

Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului

privind conditiile tehnice si de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate
in cursul executiei de catre organele de control (beneficiar, proiectant, diriginte, etc.).

In urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie .

ART. 33 RECEPTIA FINALA

Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face

in conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si prevederilor din
prezentul caiet de sarcini.

25
26