CAIET DE SARCINI – STRAT DE FUNDAȚIE

DIN PIATRĂ SPARTĂ

1.1. GENERALITĂŢI
1.1.1. Obiect şi domeniu de aplicare
Prezentul caiet de sarcini conţine specificatiile tehnice privind execuţia şi recepţia
straturilor de fundaţie din piatră spartă sau piatră spartă amestec optimal din structurile rutiere
ale drumurilor publice, ale străzilor, precum şi drumurilor forestiere. El cuprinde condiţiile
tehnice prevazute în SR EN 13242+A1:2008 care trebuie să fie îndeplinite de materialele
folosite şi în STAS 6400/84 de stratul de piatră executat.
1.1.2. Prevederi generale
1.1.2.1. Fundaţia din piatră spartă amestec optimal 0-63 se realizează într-un singur strat a
cărui grosime este stabilită prin proiect.
1.1.2.2. Fundația din piatră spartă 40-80, se realizează în două straturi, un strat inferior de
minimum 10 cm de balast şi un strat superior din piatră spartă de 12 cm, conform prevederilor
STAS 6400/84.
1.1.2.3. Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de formă sau realizarea unor
măsuri de imbunătăţire a protecţiei patului, iar acesta este constituit din pământuri coezive,
stratul de fundaţie din piatră spartă 0-63 se va realiza in mod obligatoriu pe un substrat de
fundatie care poate fi:
 substrat izolator de nisip de 7 cm grosime după cilindrare;
 substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime după cilindrare
Când stratul inferior al fundaţiei rutiere este alcătuit din balast, acesta preia şi funcţia de
substrat drenant, asigurându-se conditiile necesare privind grosimea, calitatea de drenare şi
măsurile de evacuare a apei.
1.1.2.4. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator
autorizat efectuarea tuturor incercărilor şi determin. rezultate din aplicarea prezentului caiet de
sarcini.
1.2. MATERIALE
1.2.1. Agregate naturale
1.2.1.1. Pentru execuţia fundaţiilor din piatră spartă se utilizează următoarele agregate:
a) Pentru fundaţie din piatră spartă mare, 40 – 80:
 balast 0-63 mm în stratul inferior;
 piatră spartă 40-80 mm în stratul superior;
 split 16-25 pentru împănarea stratului superior;
 nisip grăunţos sau savură 0-8 mm ca material de protecţie.
b) Pentru fundaţie din piatră spartă amestec optimal 0 – 63 mm:
 nisip 0 – 4 mm pentru realizarea substratului, în cazul când pământul din
patul drumului este coeziv şi nu se prevede execuţia unui strat de formă, sau balast 0 – 63
mm, pentru substratul drenant;
 piatră spartă amestec optimal 0 – 63 mm.
Nisipul grăunţos sau savura ca material de protecţie nu se utilizează când stratul
superior este de macadam sau de beton de ciment.
1.2.1.2. Agregatele trebuie să provină din roci stabile, adică nealterabile la aer, apă sau îngheţ.
Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
1.2.1.3. Agregatele folosite la realizarea stratului de fundaţie trebuie să îndeplinească condiţiile
de admisibilitate arătate în tabelele 1, 2 şi 3 şi nu trebuie să conţină corpuri străine vizibile
(bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.
Nisip – condiţii de admisibilitate
Tabelul 1

© BUZU R.R.B DESIGN S.R.L

 Condiţii de admisibilitate pentru
Caracteristici
Strat izolant Strat de protecţie
Sort (ochiuri pătrate) 0-4 4–8
Granulozitate
- conţinut de fracţiuni sub 0,1 mm, % 14 -
max. - 5
- conţinut de fracţiuni sub 0,02 mm, % 5 d15p < d15f < d85p -
max.
- condiţii de filtru invers
Coeficient de permeabilitate (k), cm/s, 6 x 10-3 -
min.
Balast – condiţii de admisibilitate
Tabelul 2
Caracteristici Condiţii de admisibilitate
Sort (ochiuri pătrate) 0 -63
Conţinut de fracţiuni, % max.:
- sub 0,02 mm 3
- 0...63 mm 100
Coeficient de neuniformitate (Un), min. 15
Echivalent de nisip (EN), min. 30
Uzura cu maşina tip Los Angeles (LA)
%, max. 50
Piatră spartă – condiţii de admisibilitate

Tabelul 3
Sort Savură Piatră spartă (split) Piatră spartă mare
Caracteristica Condiţii de admisibilitate
0-8 8 – 16 16 – 25 25 – 40 40 – 63 63 – 80
Conţinut de granule:
- rămân pe ciurul
superior (dmax), % max. 5 5 5 5

- trec prin ciurul inferior

(dmin), % max. - 10 10 10
Conţinut de granule
alterate, moi, friabile, - 10 10 -
poroase, % max.
Forma granulelor:
- coeficient de formă, - 35 35 35
%, max.
Coeficinet de impurităţi:
- corpuri străine, %, 1 1 1 1
max
- fracţiuni sub 0,1 mm, - 3 Nu este cazul
%, max.
Uzura cu maşina tip Los Corespunzător
Angeles, %, max. - 30 clasei rocii cf.
tabelelor NISIP şi
BALAST din SR EN
13242+A1:2008
Rezistenţa la acţiunea
repetată repetată a Nu este
sulfatului de sodiu - 6 3 cazul
(Na2SO4) 5 cicluri, %

© BUZU R.R.B DESIGN S.R.L

max.

1.2.1.4. Piatra spartă amestec optimal se poate obţine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16,
16-25, 25-40 şi 40-63, fie direct de la concasare dacă îndeplinesc condiţiile din tabelul 4 şi
granulozitatea conform tabelului 5.
Amestecul pe şantier se realizează într-o instalaţie de nisip stabilizat prevăzută cu
predozator cu patru compartimente.

PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL – Condiţii de admisibilitate

Tabel 4
CARACTERISTICI Condiţii de admisibilitate
Sort 0-40 0-63
Conţinut de fracţiuni, %, max.:
-sub 0,02 mm 3 3
-sub 0,2 mm 3...14 2...14
-0...8 mm 42...65 35...55
-16...40 mm 20...40 -
-25...63 mm - 20...40
Granulozitate să se înscrie între limitele din tabelul
5 şi conform figurii 2
Echivalent de nisip (doar în cazul nisipului natural)
(EN), min. 30
Uzura cu maşina de tip Los Angeles
(LA)%, max. 30
Rezistenţa la acţiunea repetată a sulfatului de 6 pentru split
sodiu 3 pentru piată spartă 40-63
(Na2SO4), 5 cicluri, %, max.

PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL – Granulozitate

Tabel 5
Domeniu de Treceri în % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de
granulozitate Limita ... în mm
0.02 0.1 0.2 1 4 8 16 25 40 63
0...40 infer. 0 2 3 12 28 42 60 75 90 -
super. 3 10 14 30 50 65 80 90 100 -
0...63 infer. 0 1 2 8 20 31 48 60 75 90
super. 3 10 14 27 42 55 70 80 90 100

Condiţiile de admisibilitate privind coeficientul de formă, conţinutul de granule alterate şi

conţinutul de impurităţi pentru piatră spartă amestec optimal sunt cele indicate în tabelul 3
(pentru piatră spartă).
1.2.1.5. Agregatele se vor aproviziona din timp în depozitul şantierului pentru a se asigura
omogenitatea şi constanta calităţii acestora.
Aprovizionarea agregatelor la locul punerii în operă se va face numai după ce analizele
de laborator au arătat că acestea au calitatea corespunzătoare.
1.2.1.6. În timpul transpotului de la Furnizor la şantier şi al depozitării, agregatele trebuie ferite
de impurificări. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi şi păstrate în
condiţii care să le ferească de împrăştiere, impurificare sau amestecare.
1.2.1.7. Controlul calităţii agregatelor de către Antreprenor se va face în conformitate cu
prevederile tabelului 6.
1.2.1.8. Laboratorul şantierului va ţine evidenţa calităţii agregatelor astfel:
- într-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor;
- într-un registru (registru pentru încercări agregate) rezultatele determinărilor efectuate
de laboratorul şantierului.
1.2.1.9. În cazul în care la verificarea calităţii amestecului de piartă spartă amestec optimal

© BUZU R.R.B DESIGN S.R.L

aprovizionată, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr. 5, acesta se
corectează cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condiţiilor calitative
prevăzute
1.2.2. Apa
1.2.2.1. Apa necesară realizării straturilor de fundaţie poate să provină din reţeaua publică sau
din alte surse, dar în acest din urmă caz nu trebuie să conţină nici un fel de particule în
suspensie.

1.2.3. Controlul calităţii agregatelor înainte de realizarea straturilor de

fundaţie
Controlul calităţii se face de către Antreprenor prin laboratorul său în conformitate cu
prevederile cuprinse în tabelul 6.

Tabel 6
ACŢIUNEA, PROCEDEUL DE FRECVENŢA MINIMĂ METODE DE
VERIFICARE SAU DETERMINARE
CARACTERISTICILE CARE SE la aprovizionare la locul de CONF.
VERIFICĂ punere în
operă
Examinarea datelor înscrise în la fiecare lot
cerificatul de calitate sau aprovizionat - -
certificatul de garanţie
Corpuri străine: În cazul în care se Ori de câte ori
-argilă bucăţi observă prezenţa apar factori STAS
-argilă aderentă lor de 4606/80
-conţinut de cărbune impurificare
Conţinutul de granule alterate, moi O probă la max.
friabile, poroase şi vacuolare 500mc pt fiecare - SR EN
sursă 13242+A1:2008
Granulozitatea sorturilor O probă la max.
SR EN
500mc pentru -
933-1:2012
fiecare sort şi sursă
Forma granulelor pentru piatră O probă la max.
SR EN
spartă 500t pentru fiecare -
933-4:2008
Coeficient de formă sort şi fiecare sursă
Echivalentul de nisip (EN numai la O probă la max.
SR EN
produse de balastieră) 500mc pt fiecare -
933-8+A1:2015
sursă
Rezistenţa la acţiunea repetată a O probă la max.
sulfatului de sodium (Na2SO4), 5 500mc pt fiecare - STAS 4606/80
cicluri sursă
Rezistenţa la sfărâmare prin O probă la max.
compresiune la piatră spartă în 500 mc pt fiecare - SR EN
stare saturată la presiune normală sort de piatră spartă 1097-2:2010
şi sursă
O probă la max.
500mc pentru - SR EN 1097-
Uzura
fiecare sort şi 1:2011
fiecare sursă

1.3. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL

INFERIOR DE FUNDAŢIE DIN BALAST ŞI PENTRU STRATUL DE FUNDAŢIE

© BUZU R.R.B DESIGN S.R.L

 REALIZAT DIN PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL
1.3.1. Caracteristicile optime de compactare
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatră
spartă se stabilesc de către un laborator de specialitate acreditat înainte de începerea lucrărilor
de excuţie.
Prin încercarea Proctor modoficată, conform STAS 1913/13-83 se stabileşte:
du max. P.M. – greutate volumică în stare uscată, maximă exprimată în g/cm3
Wopt.P.M. - umiditatea optimă de compactare, exprimată în %
1.3.2. Caracteristicile efective de compactare
1.3.2.1. Caracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul şantierului pe probe
prelevate din lucrare şi anume:
duef – greutatea volumică în stare uscată efectivă, exprimată în g/cm3
Wef – umiditatea efectivă de compactare, exprimată în % în vederea stabilirii gradului de
compactare, gc.
duef
gc  x100
du max

1.3.2.2. La execuţia stratului de fundaţie se va urmări realizarea gradului de compactare.

1.4. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDAŢIE
1.4.1. Măsuri preliminare
1.4.1.1. La execuţia stratului de fundaţie se va trece numai după recepţionarea lucrărilor de
terasamente sau de strat de formă, în conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru
realizarea acestor lucrări.
1.4.1.2. Înainte de începerea lucrărilor de fundaţie se vor verifica şi regla toate utilajele şi
dispozitivele necesare punerii în operă a straturilor de fundaţie.
1.4.1.3. Înainte de aşternerea agregatelor din straturile de fundaţie se vor executa lucrările
pentru drenarea apelor din fundaţie – drenuri transversale de acostament , drenuri longitudinale
sub acostament sau sub rigole şi racordările stratului de fundaţie la acestea - precum şi alte
lucrări prevăzute în acest scop în proiect.
1.4.1.4. În cazul straturilor de fundaţie prevăzute pe întreaga platformă a drumului, cum este
cazul la autostrăzi sau la lucrările la care drenarea apelor este prevăzută a se face printr-un
strat drenant continuu, se va asigura în prealabil posibilitatea evacuării apelor în afara
suprafeţei de lucru, în orice punct al traseului, la cel puţin 15 cm deasupra şanţului sau
deasupra terenului în cazul rambleelor.
1.4.1.5. În cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatră spartă se
vor lua măsuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în lucru,
funcţie de sursa folosită, acestea fiind consemnate în registrul de şantier.
1.4.2. Experimentarea execuţiei straturilor de fundaţie
1.4.2.1. Înainte de începerea lucrărilor antreprenorul este obligat să efectueze experimentarea
executării straturilor de fundaţie.
Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundaţie – strat de fundaţie din
piatră spartă mare 63-80 pe un strat de balast de min. 10 cm sau fundaţie din piatră spartă
amestec optimal 0-63, cu sau fără substrat de nisip în funcţie de soluţia prevăzută în proiect.
În cazul fundaţiei din piatră spartă mare 63 - 80 experimentarea se va face separat
pentru stratul inferior din balast şi separat pentru stratul de piatră spartă mare.
În toate cazurile experimentarea se va face pe tronsoane de probă în lungime de min. 30
m cu lăţimea de cel puţin 3,50 m (dublul lăţimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea, în condiţii de execuţie curentă pe şantier, a
componentei atelierului de compactare şi a modului de acţionare a acestuia, pentru realizarea
gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, dacă grosimea prevăzută în proiect se
poate executa într-un singur strat sau două şi reglarea utilajelor de răspândire, pentru
realizarea grosimii respective cu o suprafaţare corectă.

© BUZU R.R.B DESIGN S.R.L

1.4.2.2. Compactarea de probă pe tronsoanele experimentale se va afce în prezenţa inginerului,
efecuând controlul compactării prin încercări de laborator sau pe teren, după cum este cazul,
stabilite de comun acord.
În cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obţinut, antreprenorul va
trebui să realizeze o nouă încercare, după modificarea grosimii stratului sau a componenţei
utilajului de compactare folosit.
Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării şi anume:
- grosimea maximă a stratului fundaţiei ce poate fi executat pe şantier;
- condiţiile de compactare (verificarea eficacităţii utilajelor de compactare şi intensitatea de
compactare a utilajului).
1.4.2.3. Intensitatea de compactare =Q/S
Q – volumul materialului pus în operă, în unitatea de timp (ore, zi schimb), exprimat în mc
S – suprafaţa compactată în intervalul de timp dat, exprimată în mp.
În cazul în care se foloseşte tandem de utilaje de acelaşi tip, suprafeţele de compactare de
fiecare utilaj se cumulează.
1.4.2.4. În cazul fundaţiei din piatră spartă mare 63-80, se mai urmăreşte stabilirea corectă a
atelierului de compactare, compus din rulouri compresoare uşoare şi rulouri compresoare
mijlocii, a numărului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscată până la
fixarea pietrei sparte 63-80 şi în continuare a numărului minim de treceri, după aşternerea în
două reprize a splitului de împănare 16-25, până la obţinerea încleştării optime.
Compactarea în acest caz se consideră terminată dacă roţile ruloului nu lasă nici un fel de
urme pe suprafaţa fundaţiei de piatră spartă, iar alte pietre cu dimensiunea de 40 mm aruncate
în faţa ruloului nu mai pătrund în stratul de fundaţie şi sunt sfărâmate fără ca stratul de
fundaţie să sufere dislocări sau deformări.
1.4.2.5. Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de
referinţă pentru restul lucrărilor.
Caracteristicile obţinute pe sectorul experimental se vor consemna în registrul de şantier
pentru a servi la urmărirea calităţii lucrărilor ce se vor executa.

1.4.3. Execuţia straturilor de fundaţie

A. FUNDAŢII DIN PIATRĂ SPARTĂ MARE 63-80 PE UN STRAT DE BALAST
1.4.3.1. Piatra spartă mare se aşterne, numai după recepţia stratului inferior de balast, care,
prealabil aşternerii, va fi umezit.
1.4.3.2. Piatra spartă se aşterne şi se compactează la uscat în reprize. Până la încleştarea
pietrei sparte, compactarea se execută cu cilindrii compresori netezi de 6t după care
operaţiunea se continuă cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 tone. Numărul de
treceri ale atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental.
1.4.3.3. După terminarea cilindrării, piatra spartă se împănează cu split 16-25, care se
compactează şi apoi urmează umplerea prin înnoroire a golurilor rămase după împănare, cu
savură 0-8, sau cu nisip.
1.4.3.4. Până la aşternerea stratului imediat superior, stratul de fundaţie de piatră spartă mare
astfel executat, se acoperă cu material de protecţie (nisip grăunţos sau savură).
În cazul când stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai face umplerea
golurilor şi protecţia stratului de fundaţie din piatră spartă mare.
B. STRATURI DE FUNDAŢIE DIN PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL
1.4.3.5. Pe terasamentele recepţionate, realizate din pământuri coezive şi pe care nu se
prevăd în proiecte îmbunătăţiri ale patului sau realizarea de straturi de forma, se va executa în
prealabil un substrat de nisip de 7 cm.
Aşternerea şi nivelarea nisipului se fac la şablon, cu respectarea lăţimilor şi pantelor
prevăzute în proiect pentru stratul de fundaţie.
Nisipul aşternut se umectează prin stropire şi se cilindrează.
1.4.3.6. Pe substratul de nisip realizat, piatra spartă amestec optimal se aşterne cu un
repartizor – finisor de asfalt, cu o eventuală completare a cantităţii de apă, corespunzătoare
umidităţii optime de compactare.
Aşternerea şi nivelarea se fac la şablon cu repectarea lăţimilor şi pantelor prevăzute în

© BUZU R.R.B DESIGN S.R.L

proiect.
1.4.3.7. Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidităţii optime de compactare se
stabileşte de laboratorul de şantier tinând seama de umuditatea agregatului şi se adaugă prin
stropire uniformă evitându-se supraumezirea locală.
1.4.3.8. Compactarea stratului de fundaţie se face cu atelierul de compactare stabilit pe
tronsonul experimental, respectându-se componenţa atelierului, viteza de deplasare a utilajelor
de compactare, tehnologia şi intensitatea Q/S de compacatare.
1.4.3.9. La drumurile pe care stratul de fundaţie nu se realizează pe întreaga lăţime a
platformei, acostamentele se completează şi se compactează odată cu stratul de fuindaţie,
astfel ca acesta să fie permanent încadrat de acostamente, asigurându-se totodată şi măsurile
de evacuare a apelor.
1.4.3.10. Denivelările care se produc în timpul compactării sau care rămân după compactarea
straturilor de fundaţie din piatră spartă mare sau din piatră spartă amestec optimal se
corectează cu material de aport şi se recompactează.
Suprafeţele cu denivelări mai mari de 4 cm se decapează după contururi regulate, pe
toată grosimea stratului, se complectează cu acelaşi tip de material, se renivelează şi apoi se
cilindrează din nou.
1.4.3.11. Este interzisă execuţia stratului de fundaţie cu piatră spartă amestec optimal
îngheţată.
1.4.3.12. Este interzisă de asemenea aşternerea pietrei sparte amestec optimal, pe patul
acoperit cu un strat de zăpadă sau cu pojghiţă de gheaţă.
1.4.4. Controlul calităţii compactării straturilor de fundaţie
1.4.4.1. În timpul execuţiei straturilor de fundaţiei din balast şi piatră spartă mare 63-80, sau
din piatră spartă amestec optimal, vor face verificările şi determinările arătate în tabelul 7, cu
frecvenţa menţionată în acelaşi tabel.
În ce priveşte capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundaţie aceasta se
determină prin măsurători cu deflectometru cu pârghie conform Normativului pentru
determinarea prin deflectografie şi deflectometrie a capacităţii portante a drumurilor cu structuri
rutiere suple şi semirigide, indicativ CD 31.
1.4.4.2. Laboratorul antreprenorului va ţine seama de următoarele evidenţe privind calitatea
stratului executat:
 compoziţia granulometrică a agregatelor;
 caracteristicile optime de compactare obţinute prin metoda Proctor modificat
(umiditate optimă, densitate maximă uscată);
 caracteristicile efective ale stratului eecutat (umiditate, densitate, capacitate
portantă).

Tabel 7
DETERMINAREA, PROCEDEUL DE METODE DE
Nr. FRECVENŢE MINIME LA
VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CARE VERIFICARE
crt. LOCUL DE PUNERE ÎN LUCRU
SE VERIFICĂ CONFORM
Încercarea Proctor modificată:
STAS
1. - strat balast
1913/13-83
- strat piatră spartă amestec optimal
Determinarea umidităţii de compactare: STAS 1913/1-
minim 3 probe la o suprafaţă
2. - strat balast 82
de 2000 mp de strat
- strat piatră spartă amestec optimal
Determinarea grosimii stratului compactat: minim 3 probe la o suprafaţă
3. -
- toate tipurile de straturi de 2000 mp de strat
Verificarea realizării intensităţii de
4. compactare Q/S: zilnic -
- toate tipurile de straturi
5. Determinarea gradului de compactare prin minim 3 pct. pt. supraf. < STAS
determinarea greutăţii volumice pe teren: 2000 mp şi minim 5 pct. pt. 1913/15-75
- strat balast supraf. > 2000 mp de strat STAS

© BUZU R.R.B DESIGN S.R.L

 - strat piatră spartă amestec optimal 12288/85
Verificarea compactării prin încercarea cu minim 3 încercări la o supraf.
6. STAS 6400/84
p.s. în faţa compresorului de 2000 mp
Determinarea capacităţii portante la nivelul în câte două puncte situate în
superior al stratului de fundaţie: profiluri transversale la
Normativ CD
7. - toate tipurile de straturi distanţe de 10 m unul de
31 - 2002
altul pt. fiecare bandă cu
lăţime de 7,5 m

1.5. CONDIŢII TEHNICE. REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE.

1.5.1. Elemente geometrice
1.5.1.1. Grosimea stratului de fundaţie este cea din proiect.
Abaterea limită la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.
Verificarea grosimii se va face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se
străpunge stratul, la fiecare 200 m de drum executat sau la 1500 mp suprafaţă de drum.
Grosimea stratului de fundaţie este media măsurătorilor obţinute pe fiecare sector de
drum prezentat recepţiei.
1.5.1.2. Lăţimea stratului de fundaţie este cea prevăzută în proiect.
Abaterile limită la lăţime pot fi de +/- 5 cm.
Verificarea lăţimii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului.
1.5.1.3. Panta transversală a stratului de fundaţie este cea a îmbrăcăminţii sub care se execută,
prevăzută în proiect.
Abatere limită este de +/- 4%, în valoare absolută şi va fi măsurată la fiecare 25 m.
Declivităţile în profil longitudinal sunt cele ale îmbrăcăminţii sub care se execută.
Abaterile limită ale cotelor fundaţiei, faţă de cele din proiect pot fi +/- 10 mm.
1.5.2. Condiţii de compactare
1.5.2.1. Straturile de fundaţie din piatră spartă trebuie compactate până la realizarea încleştării
maxime a agregatelor, care se probează prin suprapunerea la strivire a unei pietre de aceeaşi
natură petrografică, ca şi a pietrei sparte utilizate la execuţia straturilor şi cu dimensiunea de
cca 40 mm, aruncată în faţa utilajului cu care se execută compactarea.
Compactarea se consideră corespunzătoare dacă piatra respectivă este strivită fără ca
stratul să sufere dislocări sau deformări.
1.5.2.2. Straturile de fundaţie din piatră spartă amestec optimal trebuie compactate până la
realizarea următoarelor grade de compactare minime din densitatea în stare uscată maximă
determinată determinată prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13-83:
 pentru drumurile de clasele tehnice I, II şi III
 100%, în cel puţin 95% din punctele de măsurare;
 98%, în cel mult 5% din punctele de măsurare la autostrăzi şi/în toate
punctele de măsurare la drumurile de clasa tehnică II şi III;
 pentru drumurile de clasele tehnice I, II şi III
 98%, în cel puţin 93% din punctele de măsurare;
 95%, în toate punctele de măsurare.
1.5.2.3. Capacitatea portantă la nivelul superior al straturilor de fundaţie se consideră realizată
dacă valorile deormaţiilor elastice măsurate, nu depăşesc valoarile deformaţiilor elastice
admisibile, care este de 250 sutimi de mm.

1.5.3. Caracteristicile suprafeţei stratului de fundaţie

Verificarea denivelărilor se face cu dreptarul de 3 ,00 m lungime, astfel:
 în profil longitudinal verificarea se efectuează în axul fiecărei benzi de
circulaţie şi denivelările admise fiind de maxim +/- 2,0 cm faţă de cotele
proiectate;
 în profil transversal, verificarea se face în dreptul profilelor arătate în proiect
şi denivelările admise pot fi de maximum +/- 1,0cm, faţă de cotele proiectate.

© BUZU R.R.B DESIGN S.R.L

 În cazul apariţiei denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de
sarcini,, se va face corectarea suprafeţei fundaţiei.
1.6. RECEPŢIA LUCRĂRILOR
1.6.1. Recepţia pe fază determinantă
Recepţia pe fază determinantă, stabilită în proiect, se efectuează conform
Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în construcţii, aprobat cu HG 272/94 şi
conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuţie determinate, elaborată de
MLPAT şi publicată în Buletinul Construcţiilor volum 4/1996, atunci când toate lucrările
prevăzute în documentaţie sunt complet terminate şi toate verificările sunt efectuate.
Comisia de recepţie examinează lucrările şi verifică îndeplinirea condiţiilor de execuţie şi
calitative impuse de proiect şi caietul de sarcini, precum şi constatările consemnate pe parcursul
execuţiei de către organele de control.
În urma acestei recepţii se încheie “Proces verbal” de recepţie pe fază în registrul de
lucrări ascunse.
1.6.2. Recepţia preliminară la terminarea lucrărilor
Recepţia preliminară se face la terminarea lucrărilor, pentru întreaga lucrare, conform
Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat prin
HG 273/94.
1.6.3. Recepţia finală
Recepţia finală va avea loc după expirarea perioadei de garanţie pentru întreaga lucrare
şi se va face în condiţiile respectării prevederilor Regulamentului aprobat prin HG 273 – 2004.

DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

1. Acte normative
Ordin comun MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind condiţiile de
închidere a circulaţiei şi de instruire a restricţiilor de
circulaţie în vederea executării de lucrări în zona
drumului public şi/sau pentru protejarea drumului.

NGPM/1996 - Norme generale de protecţia muncii.

NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea şi întreţinerea drumurilor

şi podurilor.

Ordinul MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi

dotarea cu mijloace tehnice de stingere.

Ordin AND nr. 116/1999 - Instrucţiuni proprii de securitatea muncii pentru

lucrări de întreţinere, reparare şi exploatare a
drumurilor şi podurilor.

2. Reglementări tehnice

CD 31 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie şi

deflectometrie a capacităţii portante a drumurilor cu
structuri rutiere suple şi semirigide.
3. STANDARDE

SR EN 13242+A1:2008 - Agregate din materiale nelegate sau legate

hidraulic pentru utilizare în lucrări de inginerie civilă şi
în construcţia de drumuri.

© BUZU R.R.B DESIGN S.R.L

SR EN 12620+A1:2008 - Agregate pentru beton.

SR EN 13043:2003/AC:2004 - Agregate pentru amestecuri bituminoase şi pentru

finisarea suprafeţelor, utilizate la construcţia
şoselelor, a aeroporturilor şi a altor zone cu
trafic.Condiţii tehnice de calitate.

SR EN 1097-2:2010 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor

mecanice şi fizice ale agregatelor. Partea 2: Metode
pentru determinarea rezistenţei la sfărâmare

SR EN 933-1:2012 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor

geometrice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea
granulozităţii. Analiza granulometrică prin cernere

SR EN 933-4:2008 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor

geometrice ale agregatelor. Partea 4: Determinarea
formei particulelor. Coeficient de formă

SR EN 933-8+A1:2015 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor

geometrice ale agregatelor. Partea 8: Evaluarea
părţilor fine. Determinarea echivalentului de nisip

STAS 1913/1-82 - Teren de fundare. Determinarea umidităţii.

STAS 1913/13-83 -Teren de fundare. Det. caract. de compactare.

Încercarea Proctor.

STAS 1913/15-75 - Teren de fundare. Determin. greutăţii volumice pe

teren.

STAS 6400/84 - Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi de fundaţie.

Condiţii tehnice generale de calitate.

ÎNTOCMIT,
ing. Alin BUZURIU

OBSERVAŢIE: Caietul de sarcini a fost întocmit pe baza prescripţiilor tehnice de bază

(STAS-uri, normative, instrucţiuni tehnice ş.a.) în vigoare la data elaborării. Orice modificări
ulterioare în conţinutul prescripţiilor indicate în cadrul caietului de sarcini, ca şi orice noi
prescripţii apărute după data întocmirii proiectului sunt obligatorii, chiar dacă nu concordă
cu prevederile din cadrul prezentului caiet de sarcini.

© BUZU R.R.B DESIGN S.R.L