PROIECT DE ABSOLVIRE

SESIUNEA AUGUST 2022

BUCURESTI
INGRIJIREA PACIENTULUI
CU ABCES PULOMONAR

SESIUNEA AUGUST 2022

BUCURESTI
  „În numele Vieţii şi al Onoarei,
      jur
   să îmi exercit profesia cu demnitate,
să respect fiinţa umană şi drepturile sale
şi să păstrez secretul profesional.
Jur că nu voi îngădui să se interpună între datoria mea şi
pacient consideraţii de naţionalitate, rasă, religie, apartenenţă
politică sau stare socială.
Voi păstra respectul deplin pentru viaţa umană chiar sub
ameninţare şi nu voi utiliza cunoştinţele mele medicale contrar
legilor umanităţii.
Fac acest jurământ în mod solemn şi liber!”

3
 ARGUMENT

Chiar daca indeletnicirea de a alinia suferinta are vechimea speciei umane pentru
cunoasterea medicinei unui popor este necesara intelegerea nasterii si evolutiei sale. Astfel,
cunoasterea vietii indelungate continua sa atraga parte multi oameni impreuna contribuind ca
toti sa ducem o viata mai sanatoasa. Asa cum spunea Schopenhauer ,, Sanatatea nu este totul,
dar fara sanatate nu este nimic " continuam spunand ca sanatatea este nu numai lipsa unei
boli ci si bunastarea fizica, mentala si sociala precum si un mod de a functiona in cadrul
mediului extern propriu, ea mentinandu-se si dezvoltandu-se prin interactiunea dintre
genotip, si mediu extern global.
Medicina de azi este o stiinta a actiunii bio-psiho-sociale, ea nu se ocupa numai de
boli si bolnavi ci in mod egal si de cei sanatosi urmarind sa faca totul pentru a preveni bolile,
a identifica si a limita factorii de risc a sanatatii.
Proportia din ce in ce mai mare de persoane care se integreaza in spitale reflecta
realitatea frecventei actuale sporite, a imbolnavirilor si la aceste categorii de persoane se
ridica cel putin doua probleme de o deosebita semnificetie:
1) Incidenta crescuta a persoanelor in varsta in cadrul structurii generale a populatiei
implica o atentie sporita ce trebuie sa se acorde acestei categorii de cetateni in ce priveste
depistarea bolilor respiratorii.
2) La persoane la care uzura organismului determina adesea alterari variabile si la care
insasi morfologia plamanului este modificata cu implicatii fizio patologice extrem de
complexe creeaza dificultati in asistenta medicala care solcitand o pregatire clinica mai
completa a personalului de ingrijire care au in evidenta acesti bolnavi.
Termenul de boli cu afectare pulmonara difuza cuprinde un mare numar de afectiuni
caracterizate prin infiltrate celulare si monocelulare distincte localizate la nivelul
acinilor pulmonari.
Unele dintre aceste afectiuni evolueaza acut in timp ce altele evolueaza subacut
sau cronic.

4
 CUPRINS
Juramant …………………………………………………………………………………………2
Moto ……………………………………………………………………………………….….…3
Argument ………………………………………………………………………………………...4
Cuprins …………………………………………………………………………………………..5

Capitolul I Elementele de anatomie si fiziologie ale aparatului respirator……………… 6-13

CAPITOLUL II Cadrul teoretic . Abcesul pulmonar ………………………………………….14

Definitie…………………………………………….……………………………………..…14

Etiologie…………………………………………………………………………..…………14

Patogenie cauze……………………………………….……………………………………..15

Semne si simptome……………………………………….………………………………….16

Complicatii…………………………………………………….…………………………………17

Investigatii clinice si paraclinice -examene………………….………………………………17

Diagnostic………………………………………………………….……………………………..19
Tratament.………………………………………………………….……………………….…….19
Prognostic................…………………………………………………………………………20

CAPITOLUL III.Rolul asistentei medicale in planul de ingrijire......……………………….21

Tehnici si manopere efectuate de asistenta medicala…………………..……………………21

Rolul asistentei medicale in efectuarea explorarilor.........................................…………23-28

Rolul asistentei medicale pre si post in interventiile chirurgicale…………………………..29-31

CAPITOLUL IV. Cazuri clinice

Cazul clinic Nr.I................................................................................................………...32-39

Cazul clinic Nr.II...............................................................................................………...40-45

Cazul clinic Nr.III..............................................................................................…...……46-

51

5
 BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………….…52

Capitolul I

Elemente de anatomie si fiziologie ale apratului respirator

1. NOTIUNI DE ANATOMIE

APARATUL RESPIRATOR este alcatuit din doua parti distincte:

a) Caile respiratorii extrapulmonare, alcatuite din:cavitatea nazala, faringe, laringe, trahee, bronhii

b) Plamanii: stang si drept

a) Caile respiratorii extrapulmonare

a) Caile nazale. Reprezinta poarta de intrare a aerului, au forma aproximativ piramidala, cu baza
mare in jos, iar cele doua cavitati sunt despartite de o portiune membranoasa, numita sept.

Cavitatile sunt captusite cu o mucoasa ce secreta mucus, cu rolul de a retine impuritatile.

Mucoasa nazala are la baza un tesut de natura conjunctiva, foarte puternic vascularizat, asigurand
incalzirea aerului pe cavitatile nazale.

Peretii proeminenti ai cailor nazale se numesc cornete nazale, iar spatiile se

numesc meaturi. Meaturile maresc suprafata mucoasei nazale si micsoreaza viteza de deplasare a
aerului in timpul inspiratiei.

In partea posterioara, cavitatile nazale comunica cu faringele prin orificiul naso-faringean

sau coane. Aceste orificii pot fi inchise prin ridicarea valului palatin - luetei - inchidere ce are loc in
timpul deglutitiei.

Faringele. Este un segment sub forma de palnie, cu orificiul mic in partea inferioara si comunica
cu laringele si esofagul. Are in componenta sa musculatura striata, avand rol de a separa cele doua cai:
calea digestiva si cea respiratorie.

Laringele. Este un segment lung de 5-6 cm, cu rol de a conduce aerul in plamani si in fonatie.
Este format din mai multe cartilagii, cel mai dezvoltat fiind cartilagiul tiroid, orientat anterior, iar pe
mijloc exista o parte mai proeminenta, marul lui Adam, fiind asezata glanda tiroida.

Deschiderea orificiului laringian se numeste glota, iar inchiderea orificiului laringian se face cu

un capacel numit epiglota.

In interior sunt corzile vocale care au musculatura striata si produc sunete.

6
 Traheea. Este segmentul aparatului respirator, care continua laringele, fiind asezata inaintea
esofagului. Este formata aproximativ din 18-20 de inele cartilaginoase, avand partea posterioara
subtire si elastica.

Traheea este captusita pe tot traiectul ei cu o mucoasa care prezinta o bordura de cili vibratili, ce
scot impuritatile, evitand blocarea - reflex tusea. Traheea se bifurca in doua bronhii formate din inele
cartilaginoase. Fiecare bronhie patrunde in plaman.

Bronhii principale. Bifurcarea traheei da nastere celor doua bronhii principale: dreapta si

stanga. Fiecare bronhie principala patrunde in plamanul respectiv prin hilul pulmonar.

Bronhiile principale fac parte din pediculul pulmonar.

Pediculul pulmonar cuprinde formatiuni care intra si ies din plaman:

Bronhiile principale sunt formate fiecare din 9-12 inele cartilaginoase. Bronhiile principale
constituie segmentul extrapulmonar al arborelui bronsic. Dupa patrunderea in plaman, ele se ramifica,
formand segmentul intrapulmonar al arborelui bronsic.

b)Plamanii. Reprezinta organele in care se realizeaza schimbul de gaze, O 2 si CO2. Sunt in
numar de doi, drept si stang, fiind asezati in cavitatea toracica de o parte si de alta a medianului.

Culoarea plamanilor variaza cu varsta si cu substantele care sunt inhalate:

 la fumatori si la cei care lucreaza in medii cu pulberi, au o culoare cenusie-negricioasa;

 la copii, culoarea plamanilor este roz.

Forma plamanilor este asemanatoare unui trunchi de con, cu baza spre diafragm.

Configuratia externa.

 Plamanul drept este format din 3 lobi: superior, mijlociu si inferior.

 Plamanul stang este format din 2 lobi: superior si inferior.
 Lobii sunt delimitati de niste santuri adanci - scizuri - in care patrunde pleura viscerala.

Fiecarui plaman i se descriu:

 2 fete: costala, in raport direct cu peretele toracic; mediastinala, la nivelul caruia se afla hilul
pulmonar;
 3 margini: anterioara, posterioara si inferioara;
 baza sau fata diafragmatica, in raport cu diafragmul si prin el cu lobul hepatic drept in dreapta
si fundul stomacului in stanga;
 varful, care are forma rotunjita; vine in raport cu coastele unu si doi, si corespunde regiunii de
la baza gatului.

Structura plamanului.

 cai aeriene intrapulmonare (arbore bronsic)

 parenchim pulmornir
 retea sanguina si limfatica
 retea nervoasa
 La exterior plamanul este invelit intr-o membrana seroasa numita pleura.
7
  Respiratia este functia prin care organismul ia din mediul extern oxigenul si
elimina dioxidul de carbon.
 etapa pulmonara
 etapa sanguina
 etapa circulatorie
 etapa tisulara
Organe care asigura respiratia:
 scheletul cutiei toracice
 muschii cutiei toracice
 diafragmul
Miscarile respiratorii:
 inspiratia
 expiratia

 Plamanii sunt alcatuiti dintr-un sistem de canale rezultat din ramificarea bronhiei principale
- arbore bronsic si un sistem de saci, in care se termina arborele bronsic - lobuli pulmonari.

Arborele bronsic reprezinta totalitatea ramificatiilor intrapulmonare ale bronhiei principale:

bronhie principala bronhii lobare (3 pentru plamanul drept si 2 pentru cel stang) bronhii segmentare
(cate 10 pentru fiecare plaman - cate una pentru fiecare segment pulmonar) bronhii
interlobulare bronhiole terminale bronhiole respiratorii canale alveolare.

Bronhiile intrapulmonare  au forma cilindrica, regulata. Pe masura ce bronhiile se ramifica,

fibrele musculare netede devin din ce in ce mai numeroase, astfel incat bronhiolele respiratorii si
terminale, sunt lipsite de inelul cartilaginos, dar prezinta un strat muscular foarte dezvoltat, care
intervine activ in modificarea lumenului bronhiolelor si astfel in reglarea circulatiei aerului in caile
pulmonare.

Arborele bronsic poate prezenta dilatatii patologice sub forma de saci, in care se strang secretii,
puroi - bronsiectazii.

Lobulul pulmonar continua ultimele ramificatii ale arborelui bronsic.

Lobulul pulmonar reprezinta unitatea morfologica si functionala a plamanului, la nivelul caruia se

face schimbul de gaze. Lobulul pulmonar este constituit din: bronhiola respiratorie canale
alveolare alveole pulmonare, impreuna cu vase de sange, limfatice, fibre motorii nervoase si senzitive.

Alveola pulmonara - peretele alveolar este format dintr-un epiteliu, sub care se gaseste o bogata
retea capilara, care provine din ramificatiile arterei pulmonare (ce aduc sange venos din ventriculul
drept).

Epiteliul alveolar formeaza cu epiteliul capilarelor alveolare o structura functionala comuna

- membrana alveolocapilara. La nivelul acesteia au loc schimburile gazoase prin difuziune, intre
aerul din alveole, a carui compozitie este mentinuta constanta prin ventilatia pulmonara si sange.

Suprafata epiteliului alveolar este acoperita cu o lama fina de lichid - surfactant. Distrugerea

peretilor alveolari reprezinta emfizemul.

Mai multi lobuli se grupeaza in unitati morfologice si functionale mai mari - segmente pulmonare.

Segmentul pulmonar este unitatea morfologica si functionala, caracterizata prin teritoriu anatomic
cu limite precise, cu pedicul bronho-vascular propriu si aspecte patologice speciale.

8
 Segmentele pulmonare corespund bronhiilor segmentare cu acelasi nume, fiecare plaman avand
cate 10 segmente. Segmentele se grupeaza la randul lor, formand lobii pulmonari.

Vascularizatia plamanului.

La nivelul plamanului exista doua circulatii sanguine:

Circulatia limfatica este tributara ganglionilor hilari si ganglionilor traheobronsici. De aici se

varsa in final, in canalul toracic.

Inervatia plamanului

Inervatia plamanilor este:

a) motorie,  asigurata de simpatic (fibre opstganglionare) si parasimpatic (nervul vag).

simpaticul are actiune:

- relaxeaza musculatura bronsica;

parasimpaticul are actiune:

Cand cantitatea de lichid sau aer este mare, plamanul respectiv apare turtit spre hil (colabat) si
functia sa respiratorie este nula.

Mediastinul. Toracele este impartit, din punct de vedere topografic:

 intr-o regiune mediana - mediastin;

 2 regiuni laterale - pleuro-pulmonare.

Mediastinul reprezinta regiunea mediana care desparte cele doua regiuni pleuro-pulmonare.

El corespunde:

 in sens antero-posterior spatiului dintre stern si coloana vertebrala;

 in sens supero-inferior, orificiului superior al toracelui si diafragmului.

Mediastinul contine organe apartinand aparatului respirator, cardio-vascular si digestiv, dar trebuie
privit ca o unitate, datorita relatiilor stranse intre aceste organe prevenind simptomatologia comuna a
acestora in cursul unor boli.

Regiunile pleuro-pulmonare sunt dispuse de o parte si de alta a mediastinului si contin plamanul

si pleura respectiva.

9
1.2. NOTIUNI DE FIZIOLOGIE

Respiratia reprezinta un proces vital in care au loc aportul de O2 la tesuturi si eliminarea CO2 ca
rezultat al metabolismului, fiind una dintre functiile vegetative si de nutritie.

Respiratia cuprinde urmatoarele etape:

 Etapa pulmonara cand aerul patrunde prin caile respiratorii in alveolele pulmonare;

 Etapa sanguina reprezentata de schimbul de gaze dintre alveolele pulmonare si sangele din
capilarele sanguine;
 Etapa circulatorie cand are loc transportul de O2 la tesuturi si CO2 la alveole;
 Etapa tisulara, cand se face schimbul de gaz la nivelul tesuturilor se primeste O 2 si se
elibereaza CO2 in sistemul venos.

Procesul de respiratie este continuu. Oprirea lui duce in scurt timp la moartea celulelor, deoarece
organismul nu dispune de rezerve de O2, iar acumularea CO2 este toxica pentru celule.

10
Ventilatia pulmonara
 reprezinta circulatia aerului prin caile respiratorii si plamani(inspiratie si expiratie)
 depinde de frecventa miscarilor respiratorii.

Aerul atmosferic este introdus in plamani prin procesul de ventilatie pulmonara, prin care se
mentine constanta compozitia aerului alveolar.

a) Mecanica respiratiei. Schimburile gazoase la nivelul plamanului se realizeaza datorita succesiunii

ritmice a doua procese: inspiratia si expiratia.

1. Inspiratia reprezinta un proces activ, realizat prin efort muscular, cand aerul patrunde in plamani
incarcat cu O2.

Principalii muschi inspiratori sunt:

 muschii intercostali;
 muschii supracostali;
 diafragma.

Prin actiunea acestor muschi, cusca toracica isi mareste volumul. Prin marirea volumului
pulmonar, presiunea aerului scade in plamani, fata de cea atmosferica.

In timpul inspirului fortat intervin si muschii inspiratori accesori (sternocleidomastoidian,

pectoralul mare, dintatul mare si trapezul)

2. Expiratia reprezinta un proces pasiv, prin care se elimina aerul din plamani, incarcat cu CO 2. In
timpul expiratiei, cutia toracica revine pasiv la dimensiunile avute anterior.

Tipuri de respiratie:

 Tip costal superior - intalnit la femeie, cand cutia toracica se dilata antero-posterior;
 Tip costal inferior - intalnit la barbat, cand cutia toracica se dilata transversal;
 Tip abdominal - intalnit la copii si batrani, cand dilatarea este mai mult verticala.   
 Cele doua faze ale respiratiei pulmonare se succed ritmic, fara pauza, cu o frecventa de

14-16 / minut la barbat si 18/minut la femeie. Frecveta respiratiei creste in functie de nevoia de O 2 si
de prezenta CO2.

In timpul efortului fizic sau in caz de obstacol pe caile aeriene, expiratia poate deveni activa prin
inervatia muschilor expiratori. Contractia lor comprima viscerele abdominale, care deplaseaza
diafragmul spre cutia toracica si apropie rebordurile costale, reducand volumul toracelui.

In inspiratie, prin cresterea volumului pulmonar, alveolele se destind si volumul lor creste. Ca
urmare, presiunea aerului in regiunea alveolara scade. Se creeaza astfel o diferenta de presiune intre
aerul atmosferic (unde presiunea ramane neschimbata) si presiunea intrapulmonara (care scade). In
felul acesta aerul patrunde prin caile respiratorii pana la alveole , pe baza fortei fizice.

In expiratie, prin retractia plamanului si revenirea la forma initiala a cutiei toracice, se intalnesc
doua faze :

In efort fizic, frecventa respiratorie poate ajunge la 40-60/minut, de asemenea in conditii

patologice: febra, hipertiroidism, hipercapnie,hipoxie(tahipnee).

11
 b) Volumele respiratorii. In timpul celor doua miscari in plamani sunt vehiculate o serie de
volume respiratorii: la o inspiratie normala este introdus un volum de 500 cm 3 de aer (volum inspirator
curent) - V.I.C.;

Capacitatea vitala reprezinta:

 volumul maxim de aer care poate fi eliminat din plamani printr-o expiratie
maxima dupa inspiratie maxima.Capacitatea vitala reprezinta suma a trei volume
:volumul de aer curent, volumul de rezerva in pirator si volumul de rezerva
expirator.

Volumul rezidual reprezinta:

 aerul care umple alveolele si care nu poate fi eliminat nici dupa o expiratie fortata.

Capacitatea pulmonara totala reprezinta:

capacitatea vitala impreuna cu volumul rezidual
Transportul gazelor este realizat de sange.

a)  Transportul O2. O cantitate mica de O2 este dizolvata in plasma sanguina, iar cea mai mare
parte este transportata prin formarea unui compus instabil cu hemoglobina din sange.Se formeaza
cand sangele este la plamani, ajunge la tesuturi si are loc descompunerea oxihemoglobinei.

b) Transportul CO2 (se formeaza in urma arderilor celulare)

1. dizolvare in plasma (cantitate mica);

2. formarea unui compus cu hemoglobina

3. prin formarea unor saruri acid (carbonat acid de sodiu si potasiu).

Cu unele gaze, hemoglobina formeaza compusi stabili care blocheaza Hb

a) CO (monoxidul de carbon) se formeaza acolo unde se produc arderi incomplete;

b) oxigenul in stare atomica, care poate fi eliberat de substante puternic oxidante.

Respiratia tisulara

In cadrul respiratiei tisulare are loc arderea substantelor cu eliberarea energie prin ardere de
glucoza.

Organismul transforma energia chimica in alte forme de energie:

 energie de contractie musculara;

 energie calorica;
 energie electrica.

12
13
 CAPITOLUL II

Definitie:

Abcesul pulmonar este o colectie purulenta de obicei unica, localizata in

parenchimul pulmonar care se evacueaza prin caile respiratorii, in urma deschiderii in
bronhii insotindu-se de expectoratie muco-purulenta si imagine radiologica.

Etiologie:
Ca s i celelalte supuratii pulmonare abcesul pulmonar este dat de:
 bacterii anaerobe
 bacterii aerobe

 fungi
 protozoare

14
 Dintre speciile bacteriene anaerobe cele mai fregvente sunt:
 fusobacterium nucleatum
 bacteroides melarirogericus,

 bacteroides fragilis,

 streptococii microaerofili

Dintre speciile bacteriene aerobe :

 staphylococus aureus
 eseherichia coli
 streptococcus fecalis
 klebsiella pseumoniae
 p s e u d o m o n a s acrugirosa

 proteus

Dintre fungi:
 nocardia
Dintre protozoare:
 entamoeba bistolitica

Patogenie:
Agentii patogeni ai abcesului pulmonar sunt:

 pneumococul

 streptococul

 stafilococul
 pneumobacilul Friedlander

Germenii patrund in parenchimul pulmonar pe caile:

a) calea aeriana - prin inhalarea unor produse septice

b) calea limfatica sau hematogena - insamantarea plamanilor cu embolii dintr-un focar
supurat
c) prin continuitate - de la un factor septic din veciniitate.
Cauzele cele mai frecvente sunt:
 stenoza bronsica (de obicei in cancer pulmonar)
 dilatatia bronsica
 emboliile septice
15
  suprainfectarea unor afectiuni preexistente (chist hidatic, chist aerian
atelectazii etc.)

 diverse infectii situate la distanta: sinuzite, otite, infectii dentare,

furuncule, flebite, traumatisme toracice

 in raport cu modul de formare supuratia poate fi:

a) primitiva - abces cu piogeni, amibian, micotic
b) secundara - unei afectiuni pulmonare
-pneumonie
-bronhopneumonie

 unei supuratii toracice sau subdiafragmatice

 unei embolii septice pulmonare

Factorii favorizanti sunt:

frigul
- oboseala
- alcoolismul
- diabetul
Semne si Simptome:
Debutul abcesului pulmonar este:
a) de obicei brutal, caracerizat prin frisoane, febra, panii la 40 de grade Celsius
junghi toracic, s i mai rar insidios;
b)urmeaza o perioada de 5-10 zile cu caracter de pneumonie sau bronhopneumonie, in
care exista febra (39- 40 grade Celsius), tuse si expectoratie mucoasa;
In acest timp apar unele elemente care sugereaza abcesul pulmonar:
a. facies palid
b. temperatura neregulata
c. rezistenta la antibiotice
d. leucocitoza mare (20000 - 30000), cu polinucleoza
Urmeaza perioada de deschidere in bronhii cu evacuare brutala a secretiei
purulente, evacuare numita vomica si care apare intre a 5-a si a 15-a zi de evolutie.

Uneori vomica este precedata de hemoptizie sau de spute hemoptice .

16
 Vomica poate fi:

 unica
 masiva cand se insoteste de asfixie
 mai des fractionate.
Dupa vomica, scade febra si starea generala se amelioreaza.
Ultima perioada este de drenare bronsica:

a. tuse frecventa
b. expectaratie mucopurulenta abundentii ( 10 - 400 ml/zi)
c. temperature in jur de 37 grade Celsius uneori apar hemoptizii

Complicatii:

Complicatiile abcesului pulmonar pot fi:

a. pleurale (pneumotorax spontan, pleurezii)
b. cronicizare cu scleroza s i supuratie (piosleroza)
c. emfizem
d. cord pulmonar cronic
e. bronsiectazii secundare
f. complicatii la distanta (supuratii in creier, ficat etc.).

Investigatii clinice si paraclinice. Examene

EXAMENUL SPUTEI:
 aspect pulmonar
 miros fetid (50%)

 flora microbiana plimorfa

 prezenta fibrelor elastice (distrugerea peretilor alveolari)

EXAMENUL HEMATOLOGIC
 hiperleucocitoza(20000-30000/mm3)
 anemie crescuta
 VSH crescut

17
EXAMENUL RADIOLOGIC (radiografie s i tomografie)
Abcesele pulmonare primare majoritatea sunt unice(60-80%) si localizate
predominant in pulmonul drept (segmentul dorsal al lobului superior si varful lobului
inferior). Mai intai apare o opacitate omogena ovulara sau rotunda, mai apoi o imagine
hidro-aerica, dupa care in ultima perioada de cicatrizare apare o fibroza.
BRONHOSCOPIA
Este utila pentru diagnosticul diferential cu supuratiile pulmonare secundare (cancer
bronhopulmonar).

18
 Diagnostic:

Diagnosticul abcesului pulmonar este sugerat de debitul brusc, cu aspect de

pneumonie franc-lobara urmat de vomica si semne de supuratie deschisa.

Diagnosticul pozitiv
Diagnosticul de abces pulmoanr este sugerat de anamneza tablou clinic de
pneumopatie acuta urmata de bronhoree masiva fetida si confirmata de examenul radiologic
caracteristic (imagine hidro-aerica).

Abcesul pulmonar primar trebuie deosebit de supuratiile pulmonare secundare prin:

a) pneumopatii preexistente - pneumonia abcedata, bronsiectazie (abces bronsiectatic),
cancerul bronhopulmonar , infarctul pulmonar, hematomul pulmonar posttraumatic,
etc.
b) cavitati preexistente - caverna turuleloasa, chistul hidatic pulmonar, chisturile
aeriene congenitale etc.

19
Tratamentul:

Tratamentul abcesului pulmonar impune repausul la pat cel putin 6 saptamani si

un regim complet (proteine, glucide, vitamine) cu lichide abundente (igieno-dietetic).

Tratamentul medical al abcesului pulmonar consta in:

a) Antibiotice in doze mari si asociate pe cale generala (parenteral) si locala (endobronsic,
in cazuri speciale).
Tratamentul incepe cu Penicilina G 10-20 ml u/zi in 2 perfuzii I.V. in caz de penicillino-
rezistenta, aceasta se inlocuie te cu ampicilina 4-6 gr/zi sau se asociaza cu gentamicina 80
mg 3/zi sau kanamicina 500 mg*2 pe zi I.M. sau I.V.
 in abcesele pulmonare cu fungi se administreazii stamicina sau amfotericina
 in abcesele pulmonare amoebiene se administreaza metronidazol 2-3 gr/zi sau
fasigyn 1.5-2 gr/zi 10 zile.

b) Drenaiul pastural si bronhoaspiratia la 3-7 zile sunt utile in abcesul pulmonar,

pentru evacuarea puroiului din focarul septic urmata de introducerea locala a
antibioticelor (cu ajutorul Sondei Metras)
Tratamentul chirurgical (lobectomie sau pneumectomie) este indicat dupa 3-6
luni, cand tratamentul medical este ineficace, abcesul pulmonar s-a cronicizat
(pioscleroza) sau recidivat.

20
Prognostic
Prognosticul este in general favorabil, peste 80% din cazuri vindecandu-se.
Antibioterapia a influentat favorabil prognosticul, care insa se mentine rezervat in supuratiile
cronice.

21
 CAPITOLUL Ill. Rolul asistentei medicale in planul de ingrijire

Tehnici si manopere efectuate de asistenta medicala

Masurarea s i notarea T.A.

Scopul: - evaluarea T.A. sistolice (maxime) si a T.A. diastolice (minime)
Materiale necesare:
 tensiometru

 stetoscop

 tampoane de vata si alcool

 creion rosu si foaie de temperatura
Pregatirea pacientului:

 asigurarea repausului fizic si psihic timp de 15 minute.

Efectuarea tehnicii:

 nursa se spala pe maini cu apa si sapun

 dezinfecteaza cu alcool tegumentul pacentului, sprijinit si in

extensie

 fixeaza membrana stetoscopului pe artera humurala sub marginea

inferioara a manesetei

 se introduc olivele stetoscopului in urechi se pompeaza aer din maneta

pneumatica cu ajutorul perei de cauciuc, pana la disparitia zgomotelor pulsatile.
22
 se decomprima progresiv aerul din manseta prin deschiderea supapei
pana se percepe primul zgomot arterial (care reprezinta valoarea T.A.

maxime ) a carei valoare se retine

 se continua decomprimarea si se retine valoarea ultimului zgomot arterial (care

reprezintii T.A. minima)

 se scoate manseta

 se dezinfecteaza pompa stescopului

23
Notarea:

 se noteaza valorile obtinute cu o linie orizontala de culoare rosie,

socotindu-se pentru fiecare linie (sau 10) unitate coloana de mercur

 se unesc apoi liniile orizontale cu liniile verticale si se hasureaza

spatiul rezultat

 in alte documente se noteaza cifric de exemplu:

 T.A. max = 185 mm Hg
 T.A. min = 90 mm Hg

De retinut:
- in caz de suspiciune, se repeta masurarea fara a scoate manseta
de la bratul pacientului
- la indicatia medicului se pot face masuratori comparative la
ambele brate

Masurarea s i notarea pulsului

Scop: - evaluarea functiei cardio-vasculare

Locuri de masurare: orice artera accesibila palparii si care poate fi comprimatii pe un
plan osos: radiala, cubitala,femurala, humerala,acarotida temporala,pedioasa,poplitee;
Materiale necesare: - ceas cu secundar

- creion rosu
Pregatirea pacientului - asigurarea repausului fizic s i psihic timp de 10-15 minute
Efectuarea tehnicii :
 spalarea pe maini
 reperarea unei artere

 fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei

 exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu varful degetelor
si numararea pulsatiilor timp de un minut
Notarea - consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperaturii tinand
cont ca fiecare linie orizontala a foii reprezinta 4 pulsatii
- se mai noteaza s i astfel: P(A.V.)=80/min.
24
 Masurarea s i notarea temperaturii

Scop - evaluarea functiei de termoreglare s i termogeneza.

Locuri de masurare - axila, plica inghinala, cavitatea bucala, rect, vagin
Materiale necesare:
•
termometru maximal

•
culoare albastra
•
tampoane si solutie
•
dezinfectantii
•
lubrefiant
•
ceas
Pregatirea pacientului - pregatire fizica si psihica
Efectuarea tehnicii:
• nursa se spala pe maini cu apa si sapun
• se scoate termometrul din solutia dezinfectanta se clateste si se sterge cu o compresa

a) masurarea in axila

 se aseaza pacientul in decubit dorsal sau sezand

 se s terge axila prin tamponare cu prosopul pacientului
 se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel
cu toracele

 se apropie bratul de trunchi, se flecteaza antebratul pe torace

 termometrul se mentine timp de 10 minute

b) masurarea in cavitatea bucala

 se introduce termometrul in cavitatea bucala sub limba sau pe latura

externa a arcadei dentare

 pacientul este rugat sa inchida gura s i sa respire pe nas

 se mentine termometrul timp de 5 minute

25
 c) masurarea rectala

 se lubrefiaza termometrul
 se aseaza pacientul in decubit lateral, cu membrele inferioare in semiflexie,
asiguradu-i intimitatea

 se introduce rezervorul cu mercur in rect prin miscari de rotatie si inaintare

 termometrul va fi tinut in mana tot timpul masurarii

 se mentine temometrul timp de 3 minute

 se scoate termometrul, se sterge cu o compresa si se citeste

gradatia la care a ajuns mercurul termometrului

Reorganizarea locului de munca:

 se spala termometrul, se usuca si se introduce in recipientul cu solutie

dezinfectanta (clorarnina 1%)

Notarea temperaturii:
 temperatura se noteaza printr-un punct pe verticala, socotind ca
fiecare linie orizontala a foii de temperatura reprezinta doua
diviziuni de grad

 se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara pentru obtinerea

curbei termice

 in alte documente se noteaza cifric: exemplu T=37.7 grade Celsius

Masurarea diurezei

Definitie
Diureza reprezinta fenomenul de formare si eliminare a urinei timp de 24 h.

Obiective:
 cunoasterea volumului diurezei

 efectuarea unor determinari calitative

Masurarea diurezei
Colectarea urinei pe 24 h:

 se face in recipiente gradate, spalate, clatite si acoperite

 colectarea incepe dimineata la o anumita ora si se termina in ziua

urmatoare la aceleiasi ora.
26
 De retinut:
 se informeaza pacientul asupra necesitatii colectarii urinei corecte i asupra
procedeului
 pacientul urineaza dimineata la ora fixa
 prima emisie se arunca
 golirea vezicii trebuie sa se faca inainte de defecare

 recipientul cu urina este etichetat cu numele pacientului, numarul de

salon, sectia
 dupa golirea recipientuiui acesta se spala s i se dezinfecteaza

 pentru determinarea tolerantei la glucide se vor masura 100 ml din

cantitatea totala pe 24 h

Notarea diurezei:

 se noteaza zilnic in foaia de temperatura prin hasurarea patratelelor

corespunzatoare cantitatii de urina si zilei respective

 spatiul dintre doua linii orizontale ale foii de temperatura

corespunde la 100 ml de urina

Masurarea greutatii corporale

Scop: - aprecierera starii de nutritie a pacientului

- stabilirea necesitatilor calorice

Materiale necesare:
- cantar antropometric
-
Pregatirea pacientului:

- se anunta sa nu manance
- pacientul isi goleste vezica urinara

Executie
- se verifica functionalitatea balantei
- se imobilizeaza acul balantei
- se aseaza greutatile aproximativ la greutatea pacientului

- se solicita pacientului sa se aseze pe cantar

27
 - se citesc valorile obtinute
- se imobilizeaza bratul balantei, se coboara pacientul si se
conduce la salon

- se noteaza greutatea in foaia de temperatura

De retinut:
- cantiirirea pacientului se face in aceleasi conditii, cu acelasi cantar
aceeasi vestimentatie cantaririi anterioare .

RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE

ANALIZA EXECUTIE

-sange - se recolteaza 1.6 ml sange intr-o eprubeta cu 0.4

-pentru determinarea VSH-ului gr citrat de sodiu 3.8 %

-pentru determinarea hemoglobinei -se recolteazii 2 ml de sange pe cristale de

hematocritului, leucocitelor EDTA 1% - 0.5 ml solutie uscata prin evaporare

-urina - prima urina se arunca, dar se noteza ora emisiei,

-pentru examenul sumar de urina se recolteaza o a doua urina dupa o prealabila
toaleta

28
-pentru urocultura -se recolteaza urina de dimineata astfel prima
cantitate de urina emisa
(aproximativ 50 ml) se elimina in bazinet apoi
fara sa se intrerupa jetul urinar se recolteaza 5-10
ml urina intr-o eprubeta sterila, jetul ramas se
elimina in bazinet
-sputa -i se ofera pacientului paharul cu apa sa- si
pentru recoltarea sputei clateasca gura si faringele
-i se va oferi vasul de recoltare o sputei
-solicita pacientului sa expectoreze dupa un efort
de tuse

29
Etapele procesului de nursing (enumerare si descriere)

Definitie
Procesul de nursing este o metoda organizata si sistematica, care permite acordarea de
ingrijiri individualizate. El este centrat pe reactiile particulare ale fiecarui individ la o
modificare reala sau potentiala de sanatate.

30
Etapele procesului de nursing
Procesul de nursing comporta cinci etape
I. Culegerea de date
Este un proces continuu, deoarece pe tot parcursul muncii sale, nursa nu inceteaza de a
observa, de a intreba si de a nota datele privind fiecare pacient.
II. Analiza si interpretarea datelor
Presupune un examen al datelor si clasificarea lor ce vor conduce nursa la stabilirea
diagnosticului de ingrijire, format din trei parti principale:
a) problerna de dependenta a bolnavului
b) cauza problemei de dependenta
c) semne si simptome
III. Planificarea ingrijirilor (planul de interventii cuprinde doua componente)
a) obiectivele de ingrijire
b) interventiile
Aceasta etapa presupune stabilirea unui plan de interventie, prevederea etapelor, a
mijloacelor de desfasurare ca si a precautiilor care trebuiesc luate. Se tine cont si de
prescriptiile medicale
IV. Realizarea interventiilor
Constituie momentul realizarii constiente si voluntare a interventiilor planificate pentru a
obtine rezultatul a teptat.
In aplicarea in practica a interventiilor sunt antrenati: bolnavul, nursa, echipa de ingrijire,
familia (apartinatorii)
V. Evaluarea
Consta in aprecierea progresului bolnavului in raport cu interventiile nursei si ea
reprezinta o conditie absoluta a calitatii ingrijirilor.

31
32
 CAPITOLUL IV. Cazuri clinice

CAZUL I

PACIENT: F.G.
VARSTA:45 ani
SEX: feminin
STARE CIVILA: casatorita 2 copii
RELIGIE: ortodoxa
NATIONALITATE: romana
OCUPATIE: vanzatoare la un magazin cu cosmetice
PREGA.TIRE PROFESIONALA: liceul
DOMICILIU: urban, Jud. Roman
CONDITII DE VIATA SI MUNCA : Veniturile personale ii sunt acceptabile; pacienta
locuieste impreuna cu sotul si cei 2 baieti intr-un apartament cu 3 camere, dispunand de
conditii bune;
OBICEIURI: - consuma o cafea zilnic,
- nu fumeaza,
- alcool ocazional
SEMNE PARTICULARE: - inaltime = 165 cm
- greutate = 54 kg
- grup sanguin AB, Rh pozitiv
- nu se stie alergica la nici un medicament sau aliment.
ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE:
- menstra la 13 ani,
- 2 nasteri naturale

33
 ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE:
- bolile copilariei,
- parotidita epidemica,
- apendiccectomie la 13 ani
- 1 avort la cerere

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
- nici un membru al familiei nu a suferit de afectiuni infecto contagioase
DATA INTERNARII: 01.02.2021, ora 930
DIAGNOSTIC MEDICAL: Abces pulmonar
MOTIVELE INTERNAluI: - febra ridicata 39°C
- frisoane
- junghi toracic
- anxietate
- tuse seaca
- dispnee moderata
ISTORICUL BOLII: Pacienta relateaza ca pe parcursul nopti a facut febra insotita de
frisoane repetate si ca prezinta tuse fara expectoratie, o durere la nivelul toracelui. Pacienta
s-a prezentat la triajul spitalului pentru stabilirea diagnosticului si conduita terapeutica.
FUNCTII VITALE: - T.A. = 120/70
- P = 90b/min
- T0 = 39°C
- R= 29 r/mi

Diagnostic de nursing
P = Posibila vulnerabilitate fata de pericole,
E = Procesul infectios,
S = Febra, tuse seaca, frisoane, anxietate, infectii nosocomiale.

34
 P = Risc de complicatii
E = Starea generala alterata
S = Aparitia hemoptiziei, a bronsiectaziei, a emfizem pulmonar

OBIECTIVE
Pacienta sa nu prezinte complicaptii s i sa nu contracteze infectii nosocomiale, pe perioada
spitalizarii.
Pacienta sa beneficieze de un mediu de siguranta fizica si psihica.
Pacienta sa nu devina sursa de infectii si sa nu contacteze infectii nosocomiale pe durata
spitalizarii.

INTERVENTII

Rol propriu:
 Am creat conditii de mediu ambiant favorabile starii de sanatate si a
psihicului pacientei (aerisirea salonului, temperatura sa fie intre 18 - 19 °c,
fara zgomote, salonul sa fie luminos fara actiunea directa a razelor solare);
 Am condus pacienta si am instalat-o in salon;
 Am recomandat pacientei sa se aseze in pat in pozitie semisezanda pentru
favorizarea respiratiei;
 Am discutat cu pacienta pentru a o linisti explicandu-i ca starea ei de sanatate
este tranzitorie, ca echipa de ingrijire este profesionista si va beneficia de
ingrijiri de calitate;
 Am luat masuri de prevenire a infectiilor nosocomiale;
 Am educat pacienta sa foloseasca batista individuala de unica folosinta
pentru a evita imprastierea secretiilor nazale.
 Am luat masuri sporite de evitare a transmiterii infectiilor in cazul
imbolnavirilor cu boli transmisibile - prin izolarea pacientei, respectarea
circuitelor.
 Am urmarit si am apreciat corect potentialul infectios al pacientei.
 Am ales procedurile de investigatie s i tratament cu risc minim de infectie.
 Am informat si am stabilit impreuna cu pacienta planul de recuperare a starii

35
 de sanatate si cresterii a rezistentei organismului;
 Am efectuat imunizarile specifice si nespecifice necesare;
 Am invatat pacienta sa tuseasca, sa expectoreze s i sa colecteze sputa;
 Am asigurat lenjerie de corp si de pat, uscata si curata, fara cute,
schimband-o ori de cate ori a fost nevoie, in limita posibilitatilor;
 Ii explic importanta renuntarii la obiceiurile daunatoare;
 Am supravegheat starea generala s i functiile vitale: respiratia, pulsul, T.A.
si le-am notat in foaia de observatie;
 Am urmarit daca apar modificari ale acestora si am informat medicul specialist;
 Am urmarit zilnic starea tegumentelor s i mucoaselor;
 Ofer pacientei o cana cu lapte cald cu miere de albine pentru fluidificarea
secretiilor;
 Am aplicat sticle cu apa calda la extremitati si am acoperit-o cu mai multe
paturi pentru combaterea frisoanelor;
 Incurajez pacienta sa-si exprime gandurile si sentimentele in legatura cu
problema sa de sanatate.

Rol delegat:
• medicul recomanda recoltare de sange pentru: VSH, HLG, leucocite,
transaminaze, teste hepatice, recoltarea de sputa pentru examen B.K., sumar
urina, radiografie pulmonara;
•
am administrat medicatia prescrisa de medic: 0 2 prin sonda nasofaringiana
umidificat prin barbotaj 2/3 apa + 1/3 alcool, in debit de 61/ minut; Algocalmin 1
f/12 h, i.m, Tiosulfat de sodiu - 1 f/zi, i.v. (pentru halena fetida); Penicilina G-
10 mil U.I./24 h in P.E.V.

• cu ser fiziologic 9% ; Metronidazol - 2 cp/6 h; tablete expectorante -3 cp/3

ori/zi Brofimen - 3 cp/3 ori/zi.
EVALUARE
In urma interventiilor cu rol propriu si delegate pacienta nu a facut complicatii si
nu a contractat infectii nosocomiale, pe perioada spitalizarii.
Pacienta a beneficiat de un mediu de siguranta fizica si psihica, acestea facand sa nu mai
prezinte anxietate si sa capete incredere in echipa de ingrijire.
36
 In urma masurilor s i a planului terapeutic pe care le-am efectuat pacienta nu a devenit
sursa de infetii si nu a contactactat infectii nosocomiale pe durata spitaliziirii.

37
 NEVOIA PROBLEMA SURSA OBIECTIVUL INTERVENTII EVALUAREA
PACIENTULUI
(de dificultate) (de dificultate) (de dificultate)

Autonome Delegate
1.Nevoia de a respira -dispnee -reducerea capacitatii -diminuarea dispneei -pacientul se va -se va -pacientul respira
-tuse plamanului de a efectua o -indepartarea pozitiona semisezand administra mai usor
-durere oxigenare de calitate secretiilor -evitarea efortului fizic algocalmin -durerea se
-calmarea durerii -se vor asigura conditii -expentorante diminueaza
optime de mediu -caile respiratorii
s-au eliberat de
secretiile
abundente

2.Nevoia de a se -diminuarea apetitului -alimentatia inadecvata -scaderea febrei -se va asigura un regim -se va scadea -febra scade ,iar
alimenta si hidrata -scaderea ponderala -reluarea treptata complet febra prin pacientul isi reia
a apetitului -administrare de lichide administrare de apetitul treptat
algocalmin

3.Nevoia de a Nu este afectata

invata
4.Nevoia de a Nu este afectata
elimina
38
5.Nevoia de a se misca Nu este afectata

6.Nevoia de a se -dificultate in -din cauza bolii -tratarea simtomelor -pacientul va fi -pacientul a reusit
desfasurarea Amenajerea unui supravegheat pentru sa se vrecreeze
activitatilor climat adecvat a urma indicatiile
recreative terapeutice ale nursei
Se va asigura un
confoet propriu
recrea

7.Nevoia de a Nu este afectata

comunica
8.Nevoia de a se -dificultatea de a -slabiciune, -pacientul sa se -identificarea
imbraca si se imbraca si -durere imbrace singur capacitatii si
dezbraca dezbraca -febra in termen de 3 limitele fizice al
zile persoanei
-sa calmeze ingrijite
durerea

39
9.Nevoia de a-si -febra -proces infectios -scaderea febrei in -mentinerea unui -administrare de -febra scade
mentine temperatura 30 de minute climat adecvat aspirina
corpului in -administrare de
limite normale
lichid

10. Nevoia de a fi Nu este afectata

curat

11. nevoia de a imposibilitatea de -provocate de -sa se asigure -se va explica -administrarea de -pacientul ajutat de
evita pericole durerere linistea pacientului pacientului ca nu calmante nursa poate sa-si
a se proteja -calmarea durerilor este in pericol satisfaca acesta
datorita anxietatii -sa indeparteze -masaj cu alcool nevoie
starea de anxietate -schimbarea pozitiei
-sa se urmareasca
functiile finale -pacientul este mai
linistit

12.Nevoia de a Nu este afectata

actiona dupa
credintelre si
valorile sale

40
13. Nevoia de a Nu este afectata
realiza

14. Nevoia de a se -dificultate de a se -tuse si dispnee -pacientul sa -sa calmeze durereav -aceasta nevoie este
odihni odihnii beneficieze de somn dupa expectoratii satisfacuta
corespunzator -sa se asigure aportul -dispneea scade
cantitativ si calitativ O2
-sa se asigure un
climat adecvat

41
42
 CAZUL II

PACIENT : P.M.
VARSTA : 63 ANI
SEX: feminine
STARE CIVILA : casatorita, 2 copii
RELIGIE: ortodoxa
NATIONALITATE: romana
OCUPATIE: pensionara
DOMICILIU: rural
CONDITII DE VIATA SI MUNCA:dispune de conditii bune de viata, nu fumeaza si nu bea
cafea
SEMNE PARTICULARE: -inaltime = 158 cm
-greutate = 73
-grup sanguinA,Rh pozitiv
-nu se stie alergica la nici un medicament sau aliment

ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE si PATOLOGICE:

- pacienta are diabet zaharat tip II
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
- sora sufera de TBC iar parintii sunt decedati
TRATAMENT IN CURS:
-pacienta urmeaza un tratament pentru diabet zaharat cu Glucontrol
XL 10 mg I cp x 2ori/zi
DATA INTERNARII: 01.02.2020
DIAGNOSTIC MEDICAL: Abces pu/monar
MOTIVELE INTERNARII: - febra moderata 38,5°c
- frisoane
- junghi toracic
- tuse seaca
- dispnee moderata, cefalee
43
 ISTORICUL BOLII: Pacienta relateaza ca in urma cu o zi starea sa de sanatate a inceput
sa se inrautateasca acuzand febra moderata insotita de frison, tuse seaca insotita de junghi
toracic. S-a prezentat la medicul de familie iar acesta i-a dat bilet de trimitere la spitalul
judetean pentru diagnostic si conduita terapeutica
FUNCTII VITALE: -T.A. = 150/90
- P= 95b/min
- T0 = 38,5°C
- R = 30r/min

44
 CAZULII

NEVOIA PROBLEMA SURSA OBIECTIVUL INTERVENTII EVALUAREA

(de dificultate) (de (de dificultate) PACIENTULUI
dificultate)
Autonome Delegate
1.Nevoia de a -dispnee -reducerea -diminuarea dispneei -pacientul se va -se va -pacientul respira
capacitatii pozitiona administra mai usor
respira -tuse -indepartarea secretiilor semisezand algocalmin
-durere plamanului de -calmarea durerii -evitarea -durerea se diminueaza
efortului fizic
a efectua 0 Expectorante
-se vor
oxigenare de asigura conditii -caile respiratorii
optime de
calitate s-au eliberat de secretiile
mediu
abundente
manifestata

2.Nevoia de a se -diminuarea -alimentatia -scaderea febrei -se va asigura se va scadea -febra scade ,iar pacientul isi
un regim
alimenta si apetitului inadecvata -reluarea treptata a apetitului febra prin reia
complet
hidrata -scadere -administrare administrare apetitul treptat
ponderala de lichide de
algocalmin
3.Nevoia de a Nu este afectata
elimina
4.Nevoia de a se misca -dificultate de a se -datorata durerii -bonlavul sa si mentina -sa - -pacientulul i se
deplasa -dispnee

45
 satisfacute celelalte nevoi Pozitioneze pacientul administrarea asigura un
-prevenirea altor complicatii corect
de antalgice maxim de
-eforturile pacientului
pulmonare,bronhopneumonia vor fi minime confort
de decubit -se va pozitiona -nu apar escare
pacientul
-mentinerea unei bune detimp
circulatii
semisezand si va fi
serevit cu tot ceea ce
are nevoie
-se va schimba
pozitia pacientului la
anumite intervale
5.Nevoia de a se -dificultate m-din bolii c -tratarea simptomelor -pacientul va -pacientul a reusit sa se
a recreeze
recrea desfasurarea -amena_iarea fi suparvegheat
u
activitatilor z
a
unuiclimat adecvat
recreative pentru a urma
indicatiile
terapeutice
ale nursei

46
 -se va asigura
un confort
propnu
6Nevoia de a Nu este
comunica afectata
7.Nevoia de a se imbraca si -dificultatea de -slabiciune, -pacientul sa se -identificarea -pacientul ajutat de nursa
dezbraca a se imbraca si -durere imbrace capacitatii SI poate sa-si satisfaca aceasta
dezbraca -febra singur in termen de 3 limitele fizice nevoie
zile al persoanei
-sa calmeze durerea ingrijite
8.Nevoia de a-si mentine -febra -proces -scaderea Febrei in I d-mentinerea unui -febra scade
temperatura corpului in limite 30 minute n eclimat adecvat
normale
infectios - administrarea
de lichide

9.Nevoia de a Nu este
fl curat afectata
10.Nevoia de -imposibilitatea -provocate de -sa se asigure -se va explica - -pacientul este
linistea administrarea mai linistit
a evita de a se proteja durere pacientului ca
pacientului
pericolele datorita -calmarea dureiilior nu este m de calmante -durerile au mai
anxietatii -sa se indeparteze starea pericol cedat
de
47
 anxietate -masaj cu -pacientul nu
Sa se alcool prezinta escare
u rmareasca functiile
vitale -schimbarea
pozitiei
11.Nevoia de Nu este
a actiona dupa afectata

credintele si
valorile sale
12.Nevoia de Nu este
a se realiza afectata
13.Nevoia de -dificultatea de -tuse si -pacientul sa beneficieze -sa calmeze - -acesta nevoie
a se odihni de
a se odihnii dispnee durerea dupa administrarea este satisfacuta
somn corespunzator
cantitativ si calitativ expectoratii de tratament -dispneea scade
prescns de
medic
14.Nevoia de Nu este
a invata afectata

48
 CAZUL III

PACIENT: R.S.
VARSTA:40 ani
SEX: masculin
STARE CIVILA: casatorit 2
copii RELIGIE: ortodoxa
NATIONALITATE: romana
OCUPATIE: operator P.C.
PREGATIRE PROFESIONALA: XII clase
DOMICILIU:rural
CONDITil DE VIATA s1 MUNCA: dispune de conditii bune
OBICEIURI: - consuma 2 cafele/zi
- alcool ocazional
- fumeaza I pachet de tigari pe zi
- depune effort fizic mare la serviciu
SEMNE PARTICULARE: - inaltime = 170 cm
- greutate = 85 kg
- grup sanguin B, Rh negativ
- este alergic la Penicilina
- dentitie completa
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE:
- bolile copilariei - rujeola
- operat in 1982: apendicectomie
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
- nici un membru al familiei nu a suferit de afectiuni infecto contagioase
DATA INTERNARil: 15.05.2020
DIAGNOSTIC MEDICAL: Abces pulmonar
MOTIVELE INTERNARH: - febra ridicata 39,3°c
- frisoane
- junghi toracic global

49
 - tuse seaca
- dispnee moderata

ISTORICUL BOLU: Pacientul relateaza ca de aproximativ 4 ore prezinta durere

toracica ce se accentueaza la tuse si fiisoane repetate. Datorita faptului ca starea sa s-a
agravat, s-a prezentat la triajul spitalului de urgenta pentru stabilirea diagnosticului si
conduita terapeutica
FUNCTII VITALE: T.A. = 130/70
P = 95 b/min
- T0 = 39 ,3°C
R= 24r/min

50
 CAZUL III:

NEVOIA PROBLEMA SURSA OBIECTIVUL INTERVENTH EVALUAREA

(de dificultate) (de dificultate) (de dificultate) PACIENTULUI

Autonome Delegate
1.Nevoia de a -dispnee -stare de rau -pacientul sa -sa asigure 0 -administrare de -pacientul sa
moderata . .
respire mai usor
respira cu tahipnee respire lejer pe pozitie 02
nas -durerea se mai
-junghi toracic -pacientul sa aiba corespunzatoare calmeaza
-tuse seaca circulatie pentru o
adecvata respiratie
-tahicardie cat mai usoara
2.Nevoia de a se -lipasa poftei de -hranirea -ajuta pacientul -se administreaza -bolnavul reuseste
- anorexie
sa
alimenta si -deshidratare mancare corespunzatoare se hraneasca si alimente bogate in sa se alimenteze si
sa
hidrata -hidratarea se poata hidrata calorii sa se hidrateze
corespunzatoare corespunzator
3.Nevoia de a -constipatie -alimentatie -pacientul sa -administrarea de -pacientul are
poata
elimina necorespunzatoare avea scaune tratament scaune normale
normale corespunzator
4.Nevoia de a se -dificultate de a se -senzatie de -mentinerea unei -sa pozitioneze -administrarea de -pacientului i se
misca deplasa datorita slabiciune bune circulatii pacientul corect antalgice asigura un anumit
durerii confort
-nu apar escare
5.Nevoia de a se odihni -dificultatea de a -inconfort fizic -pacientul sa -sa se asigure un -sa se --aceasta nevoie este
dormi datorita beneficieze de climat calmeze satisfacuta
tusei si dispneei somn corespunzator tusea -dispneea scade
manifestate prin corespunzator -sa se asigure 02
treziri nocturne cantitativ si
repetate calitativ
6.Nevoia de a -comunicarea -durere,slabiciune -pacientul sa -nursa sta -psihoterapie -pacientul nu se mai
comunica insuficienta cu comumce cu cei de simte singur
cei din jur dinjur vorba cu -pacientul se simte

datorita pacientul bine din punctde vedere

prognosticului psihic

grav al bolii
7.Nevoia de a se -dificultatea de a -slabiciune -pacientul nu se -sa se -pacientul se poate
imbraca si dezbraca se imbraca si poate imbraca si asigure imbraca si
dezbraca datorita dezbraca singur pacientului dezbraca cu
starii grave a in timp de trei lenjerie intima si ajutorul nursei
pacientului zile de pat,de cate
ori
arenev01e
8.Nevoia de a-si -pacientul nu se -febra -pacientul sa-si -nursa va inveli -temperatura se
poate invelii singur mentina temperatura pacientul
mentine temperatura corpului in limite asigura un mentine in limite
-va
normale climat adecvat normale
corpului in limite
normale
9.Nevoia de a fi curat si -dificultatea de a -imobilitate la pat -pacientul sa -sa se asigure -pacientul este
ingrijit, de a proteja
tegumentele
urma prescriptiile prezinte lenjerie curata si curat si ingrijit
de igiena datorita tegumente SI o igiena
durerii SI mucoase corespunzatoare
curate
imobilizarii la pat
10.Nevoia de a -imposibilitatea de -anxietate ,durere -sa se asigure -se va explica -administrarea de -pacientul este
evita pericolele a se proteja linistea pacientului ca nu calmante mai linistit,mai
datorita durerii pacientului este in pericol putin anxios
-calmarea durerii -se va explica -durerile au mai
tehnicile efectuate cedat
si scopul acestora -pacientul nu
-schimbarea prezinta escare
pozitiei
11.Nevoia de a -imposibilitatea de -conditiile -pacientul sa-si -faciliteaza -pacientul isi
actiona dupa a-si practica spitalicesti practice religia accesul arohului practica religia
credintele si religia datorita la patul
valorile sale conditiilor de pacientului
spital
manifestata
prin inchiderea in
Sine.
12.Nevoia de a se Nu este afectata
realiza
13.Nevoia de a se Nu este afectata
recrea
14.Nevoia de a Nu este afectata
invata
 BIBLIOGRAFIE

1) Manual de Medicinii Intemii

pentru cadre medii, sub redactia
Comeliu Borundel;
2) Compendiu de Medicinii
Intemii, Leonard D. Domnisoru,
Editura tiintificii;
3) Biologie -Anatomia i
fiziologia omului, manual pentru
clasa a XI-a, Editura didacticii i
pedagogicii, R.A. - Bucure ti;
4) Ghid de nursing, sub redactia
Lucretia Titirca, Editura "Viata
Medicalii Romaneascii"
5) Nursing - Tehnici de evaluare i
ingrijiri acordate de asistentii
medicali; sub redactia Lucretia
Titirca, Editura "Viata Medicalii
Romaneascii".