Phtlippa Pearce (1920-2006) s-a ndscut in comitatul Cam-

bridgeshire, Marea Britanie. Satul natal, Great Shelford, gi locu- PnnpPA PEARCE
rile tn care a copiltrrit au foet o surs6 bogatd de inspiralie pentru
cfir-file sale. A fost prima din farailia ei car'e a absolvit facultatea,
studiind engleza gi istoria la Carnbridge University. Timp de trei-
Bprezece ani a lucrat la BBC, iar apoi a fost redactor la Oxford
University Press 9i lafurdr6 Deutsch Publishers.
tn 1966 a publicat primul roman pentru copli, Minnow on the
Say, iar tn 1958 a apirut Grdd,ina d,e la miezul noplii, care a fost
recompensatd cu prestigioasa Medalie Carnegie. Carbea s-a bucu-
rat de un mare suoces, fiind adaptatd pentru televiziune gi teatru.
Philippa Pearce a scris peste treizeci de romane qi car$i de poves- GRADINA
tiri pentru copii, printre care A Dog So Small, The Children of
th.e Charlecote,The Little Gentleman qiTheWay to Sattin Shore.
DB LA MIBZUL NOPTII
Traducere din englezd
de Alexandru Macovei

4RTHUR
 Grd.d,ina de la miezul nop{ii

x intinse din nou mAinile spre el, dar Tom o ignor[.

* Iar acum, continud ea, imi voi da voie sd md joc cu
Jocuri pi pouepti tine.
Nu md derar{eazd. s5, md joc, zise Tom cu incdp6-
-
fdnare, dar nu sunt obignuit sI md joc jocuri d-astea
prosteqti, de fete.
Haide cu mine, spuse fata.
-il duse sd.-i arate grddina. Tom credea cd o qtie bine
Lu irr""p.rt, Tom fu c6t pe ce s-o creadS. Avea o pri-
deja, dar acum, cu Hatty, vdzu locuri gi lucruri pe care
vire directd gi neqovdielnicd qi, cu obrajii sdi rumeni,
nici nu le b[nuise. li ardti toate ascunzdtorile ei: un
cu pdrul lung qi negru qi eu mica sa demnitate bdfoasd,
cotlon infrunzit intre un perete qi un trunchi de copac,
poate cd avea ceva regal - cerra de regini dintr-o carte
in care de-abia se putea strecura un om mic; interiorul
cu poveqti. Chiar in spatele ei se afla fundalul verde-in-
gol aI unui tufig de cimigir qi un tunel care ducea pAnd.
chis al unei tise. intr-o m6n5. finea o ramurd de tisd pe
acolo, exact ca cel din gardul viu ce m5rginea pajiqtea;
care-o fllpsese pentru ci era agptatd sau ca sd se joace
un soi de cort f5cut din aracii de fasole pe care Abel ii
cu ea, iar in cealaltd avea mdrul pe jumitate mAncat: lisase sprijini,ti de zidul inc[perii unde se flcea focul
finea cele doud obiecte ca pe sceptrul qi globul crucifer pentru ser[, o serie de ascunziquri in spatele frunzelor
ale unei regine. ferigilor mari ce creqteau de-a lungul unei laturi a serei;
Pofi sd-mi sdruli mdna, spuse ea.
-* Nu vreau, zise Tom. Apoi addug6,irlcaz cd e cu-ade-
un tunel verde qi pufos intre straturile de sparanghel.
Ii ardt6 lui Tom cum sd se ascundd st6nd, pur qi sim-
v5rat o prinfesd, lucru de care se cam indoia: Mu$umesc. plu, tn spatele trunchiului bradului celui mare: trebuia
Daci eqti cu-adevdrat o printesi inseamnd cd tat5l gi sd ascul{i cu atenfie qi s5 te miqti cu precizie - qi fdrl
mama ta sunt regele qi regina. Unde e regatul lor - gi, zgomot, fireqte - pentru ca trunchiul s5. rdmdnd mereu
de fapt, unde sunt ei? intre tine gi cel care te eautd.
N-am voie sd spun. Hatty ii ardtd lui Tom multe lucruri pe care n-ar {i
- De ce nu?
- avut cum sd le descopere de unul singur. CAnd ridicd pe-
Fetila ezitd., apoi zise: ticul de sac de deasupralevilor care acopereau rubarba,
Sunt prizonierd aici. Sunt o prin{esd deghizat5. ca si-i arate plantele, Tom iqi aminti de ceva:
-
O persoan5. de-aici pretinde cd e mdtuga mea, dar nu Ai l5sat vreodatl un mesaj scris aici?
este: e rea qi crudd cu mine. Iar dqtia nu sunt veriqorii - Ai glsit tu vreunul? intrebd Hatty.
mei, degi sunt obligatd s5le spun aga. Acum imi cunoqti - Da, o scrisoare cdtre zdrte, rdspunse Tom fdrd a-qi
secretul. Ifi voi permite sd-mi spui Prinfesd. -
ascunde dezgustul pe care-l simfise. Cdtre zdnet

t?e 72 c6 4,. 73 q6
 Purltppa Pnancr Grddina de la miezul noPlii

Oare cine-ar fi putut s-o pund acolo? se intrebd DupE asta, merseri la micu,ta incSpere de cdrdmidd de
-
Hatty. Auzi tu, cdtre zdnet h capatut serei, a c5rei u95 Hatty voia sE o deschidd pen-
Se str6mbd ea, dar lntr-un fel ciudat, qi schimbE re- tnr Tom. Era mult prea mie6 de inal,time ca sE ajung6 la
pede subiectul: drugul de fier, din partea de sus, care finea uqa inchis['
Haide, Tom, sd-!i mai ardt gi alte lucr,uri! dar, pe vArfuri, reuqi in cele din urmd s5-l
-Deschise uqile, desfdcu zS.vorul portilei care dldea
"iaica"du-se
dea la o parte cu ajutorul bdlului ei de tis6. Deschise
in larcul ce proteja agrigele si intrard. Printre ultimele uga qi cobordrd scdrile in bezn[ qi in mirosul de rugini
plante gdsir6 o mierlE care, atrasd de fructe, trebuie sd qicenugd rece - afard era at6t de cald, incAt nu aprinse
se fi strecurat printr-o deschizdturd mai pufin oficiald. nimeni'focul in vatra serei. Pe un perete eraun raft mic
CAnd se apropiard, pasdrea incepu sd dea bezmetic din pe care se aflau doui sau trei c[r!i, care, din cAte spunea
aripi, lovindu-se de gardul de sdrmd.. Merser[ roatd pe ifutty, ii aparlineau lui Abel. Deqi nu ajungeau p6ndla
l6ngd ea qi o mAnarS. de-a lungul gardului - intr-o grabl raft, se vedea cd volumul de deasupra e o Biblie'
veseld - pAnd la portifa pe care-o ld.saserd deschisd. Abel spune cd Biblia trebuie s[ stea deasupra tutu-
Are noroc ci am gdsit-o, zise Hatty. Mi-e teamd cd
-
ror celorlalte cdrli, ca... caregina care domneqte peste
-
AbeI... qi scuturd din cap. Chiar cred cd mai degrabi toatd Anglia.
ar ldsa pasdrea sd moard de foame decdt sd-i mdnAnce Intrard in ser6, printre cactuqi qi plantele cildritoare
fructele. care coborau din ghivecele lor suspendate, 9i printre
Hatty deschise pentru Tom uqa livezii dinspre cdra- plantele cu flori ciudate, pe care nimeni nu s-ar fi aF-
rea cu ceasul solar, apoi uga gopronului. Printre unelte, ieptat s6 1e vad6 cresc6nd afard.,ca toate eelelalte. Tom
l5dile cu seminfe, ghivece qi bobine de s6rm5 pentru simlea cd se sufocd induntru qi se intrebd cum suportau
g5ini, gdsir5. un sac plin de pene - pene de gain6 gi de eleaerulindbugitordeacolo.Seaflaacolooplantdde
gAscd. Hatty lgi vArl m6inile in el qi aruncd penele in ricin - gi fu de-ajuns ca Hatty s5-i pomeneasc6 numele
aer, care plutir5 intr-un nor maro-alburiu at6t de dens, ci Tom simli c5-1 cuprinde greafa' Mai era qi o mimoz6'
lncAt chiar qi Tom simfi o gAdilsturd pe nas qi strdnutl. iar Hatty ii ardtl lui Tom cum, carrd atinge vArful unei
Apoi Hatty se tdri pe podea, rdzdnd, culese toate penele frunze cu degetul, intreaga ramurd se incovrig6', fe-
cdzrte qi le puse la loc, ca sd nu se-nfurie Abel. in timpui rindu-se de ea. sensibilitatea plantei era cu-adevlrat
dsta, Tom se agezase pe mAnerul roabei, bd{dind din iegitd din comun, cdci p6rea sd simtd chiar qi atingerea
picioare, qi-i ardta fiecare pand rltdcitd care incd plutea lui Tom. ceea ce_l incanta at6t de tare, incat igi plimba
prin incdpere. N-ar fr putut s-o ajute pe Hatty: qtia c[, degetele pe toatd suprafala ei, l5's6nd-o apoi sd se
re-
chiar dacd s-ar fi opintit cu toatd fo$a, tot n-ar fi reusit tragd ca gi cum ar suferi de o depresie nervoasd'
sd ridice nici m5.car o pand. Intre timp, Hatty, in patru Apoi se aplecar6 peste rezervorul cu ap5, incercAnd s5
labe, pdrea sd fi uitat cd e o prinfesd. prindd caragii aurii. Hatty igi suflec6 mAneca, iar Tom

aa 74 "6 tu75"6
 Pxrr,rppe Pnancn Grddina de la miezul nop[ii

lqi l5s5 qi el bra,tul in jos, fEcAndu-se unul cu al ei. Astfel, dar Hatty n-o putea face. (Tom se simli superior - c6t o
scufundari acest braf dublu in apd ca sd v6neze. Tom fi fost ea de prin!es5.)
n-ar fi putut face nimic de unul singur, dar, cAnd Hatty Uneori, lui Tom informaliile pe care i le dddea Hatty
aproape cI prinse un peqte, mAna lui fd.cu pereche per- li pdreau cam indoielnice. BundoarS, cdnd se oprird
fectd cu a ei. in dreptul unei plante stufoase, asupra cdreia Hatty ii
Apoi Hatty il conduse pe Tom inapoi cd.tre uqa serei atrase atenfia, ii spuse:
gi-i ardt[ brdul de panouri de sticld coloratd ce mdr- Asta e Tufigul in Fl5cdri.
gineau pldcile de sticlS din partea superioard a con- -Rupse o frunzd din el, o frec6 intre degete, apoi ii
structiei. Prin fiecare dintre panourile colorate vedeai duse degetele la nas, s5Ie miroasd.
o altd grddind. Prin cel verde, Tom vi.zu o grddind cu El le amuqin6, dar nu i se p5ru cd ar avea weun miros
flori verzi, sub un cer verde, in care chiar qi mugcatele eparte:
pSreau de un verde inchis. Prin cel ro$u se intrezdrea Ar trebui sd miroas[ a ars? se interesd el neincre-
o grddind aga cum s-ar fi vdzut, prin rogeafa pleoapelor -
zdtor.
inchise. Panoul mov umplea gr5dina de umbre de fur- ed, miroase a l6mAi!d.
tund, anun!6nd apropierea nopfii. Cel galben pdrea sd o - Nu, Jamesdezice ce se cheamd Tu{iqul in Fldcdri?
scufunde in limonadS. In toate cele patru eolfuri ale brA- - $i-atunci
Se zice cE, dacd iegi in grddind ln noaptea de SAn-
ului colorat era cAte un panou incolor, gravat cu o stea. -
ziene gii dai foc, o sd ardd cu totul, intr-o mare pdl6laie.
Dacd te uili prin 5sta... zise Hatty. unde qtii? Ai incercat si faci asta?
-Iqi mijirl ochii qi privird prin sticla gravatl. - De c5 nu. Pentru cd nu e decAt una in toatd
Nu se vede nimic prin stea, zise Tom dezamdgit. - Nu,gisigur
grddina nu wem s-o facem scrum.
- Uneori, dsta imi place cel mai mult, replicd Hatty.
-
Te ur{i, nu vezi nimic, qi ai putea crede cE nu existd nicio -TomAha!
iqi zise cd ceea ce spune fata ar putea fi adevdrat.
gridinS, dar ea e mereu acolo, aqtept6ndu-te. Hatty veni mai aproape de el.
Iegird din nou in grddind qi Hatty incepu sd-i poves-
teascfl lui Tom despre tisele din jurul peluzei. Cea in - Vrei sd-!i spun ceva... ceva secret?
wei.
- Dacd
- Tufiqul6sta a crescut dintr-un butag chiar din tu-
care se cd!5rase el qi din care f6cuse cu mAna se numea
Matterhorn. 0 alta se numea Observatorul, iar alta era figul in fldcdri - cel care a ars cAnd Moise era acolo.
Treptele de Ia Sf. Pavel. Un copac se numeaAlunecosul Dar asta s-a intflmplat acum foarte, foarte multd
din pricina dificultdtii de a te cdldra tn el: trunchiul 1ui -
vreme, gi in Biblie!
era golag pene h o 1niil{ime destul de mare qi nu putea mai spun niciun secret! zise Hatty jignitd"
fi escaladat decAt dacl it luai in brafe cu totul. Hubert, -DarNu-ti
nu s-a putut abline sd nu-i spun5. Nu numai la
James qi Edgar se cd{Sraserd cu tofii in el la wemea lor, acea primd int6lnire, ci ln toate zilele care au urmat,

€. 76 q6 iSF 77 q6