Curs Botanica Anul 1 Farmacie Curs 1
Curs Botanica Anul 1 Farmacie Curs 1
Curs Botanica Anul 1 Farmacie Curs 1
FARMACEUTICA
CURS NR 1
Cadre didactice:
Coordonator activitate didactică – Conf. dr. Bianca Ivănescu
Șef lucrări dr. Cristina Lungu
Asistent univ. dr. Adina Grădinaru
Locație:
Clădirea Farmacie, etaj 3, tronson B
Sala LP = 308B, sala cercetare = 309B, birouri 305B, 306B
Descrierea cursului
Semestrul I –Botanică generală : citologie,
histologie, organografie - 7 credite
Organite
celulare
Celula
Țesut
Niveluri de organizare ale lumii vii
CITOLOGIA
CELULELE = unități morfo-functionale de organizare a lumii
vii; cu studiul lor se ocupa o disciplină bine conturata =
CITOLOGIA
Primele observații referitoare la prezența celulelor au fost făcute odată
cu apariția microscopului optic
Antonie van Leeuwenhoek (”părintele microbiologiei”) a inventat
microscopul optic și a descris primele organisme microscopice vii pe
care le-a numit ”animalcule” (lat. animalculum= animal mic)
Robert Hooke a observat, descris și denumit primele celule
(celule moarte din scoarța de soc) folosind un microscop
creat de el
Hooke (1665) - “cella“ (mici cămăruțe) – celula = unitate de
bază stucturală și funcțională a tuturor organismelor vii,
animale și vegetale
Procariote și eucariote
Două grupe fundamental diferite de organisme: procariotele (”înainte
de nucleu”) și eucariotele (”cu nucleu adevărat”)
Celulele procariote nu au nucleu și nici organite delimitate de
membrane. ADN-ul nu este învelit de o membrană nucleară (liber în
citoplasmă), apare sub forma unei macromolecule circulare, de care
sunt legate o serie de proteine
Procariote și eucariote
În celulele eucariote cromozomii sunt înconjurați de o membrană
nucleară
ADN-ul este liniar și legat strâns de proteine speciale, numite
histone
Materia vie este unica, nesesizându-se deosebiri
esențiale între materia vie vegetală și cea animală
↓
aceasta mai ales dacă ne referim la infrastructurile
asemănătoare → ideea de citologie generală sub forma
de biologie celulară, comună atât pentru plante cât și
pentru animale
Importanța plantelor
Hrană
PLANTA VERDE este unicul factor fotosintetizator în
lumea vie, deci capabil să producă substanțe organice
din substanțe anorganice folosind energia luminoasă →
regnul vegetal are o importanță deosebită
Diferențe structurale
- Peretele celular, prezent la celulele vegetale este rigid, deosebindu-se
din punct de vedere al compoziției chimice de protoplasmă – el este
de natură celulozică
- Prezența vacuolelor – rezultă din creșterea în lungime a celulelor
vegetale; pe baza lor are loc o diferențiere a proceselor osmotice și
o generalizare a curenților citoplasmatici
- Prezenta plastidelor și în special a cloroplastelor → conferă capacitate
de sinteză proprie – captează energia solară înmagazinând-o sub
formă de energie potențială → aceasta face din celula vegetală o
adevarată “uzina a biosferei”, un microcosmos necesar pentru
menținerea vieții pe pământ
DEOSEBIRI ÎNTRE CELULA VEGETALĂ ȘI
ANIMALĂ
Diferențe morfologice – mărimea celulelor vegetale depășește cu
mult pe cea a celor animale, dar gradul de diferențiere este mai mic
la cele vegetale, adică există mai putine tipuri morfologice;
Vacuole
Citoplasma include:
Hialoplasma (citosolul) = masa fundamentală a citoplasmei, matricea
în care toate celelalte entități sunt suspendate
Sisteme membranare interne, foarte dezvoltate, asemănătoare chimic și
structural cu plasmalema: reticul endoplasmatic și aparatul Golgi
Organite cu membrană dublă: plastide, mitocondrii
Entități non-membranare: ribozomi, filamente de actină, microtubuli
Citoplasma = citosol + organitele suspendate în el
Citoplasma
Componentul de bază în care se cuprind celelalte elemente
structurale care alcătuiesc celula (organitele)
Este un sistem instabil și sensibil la toti factorii care influențează
raportul apă/macromolecule
Gradul de complexitate și dezvoltare al citoplasmei variază în funcție
de creșterea și dezvoltarea celulelor și dacă celula are sau nu un
nucleu figurat
Citoplasma = sistem biologic instabil cu o evoluție structurală de
la organismele inferioare la cele superioare
Citosolul (hialoplasma)
reprezinta mediul intern al celulei, capabil de a desfășura toate funcțiile
ei fiziologice
este sediul de desfășurare a metabolismului
rol de legare a tuturor organitelor din edificiul celulei (matrice)
coordoneaza și reglează toate formele de activitate pe care le
presteaza celula (hialoplasma)
imprimă caracterele fizice și chimice ale citoplasmei
Caracterele fizice ale hialoplasmei
Este optic vidă (la examinarea cu microscopul optic)
La examinarea cu microscopul electronic – abundență de
granulații = ribozomi,
se disting microformațiuni de natură proteică:
- filamentele de actină
- filamente intermediare (doar la regnul animal)
- microtubulii = formatiuni alungite
orientate în direcția de creștere în
lungime a celulei;
Microtubuli + filamente =
Citoschelet (scheletul
celulei)
mișcarea citoplasmatica
geneza fusului de diviziune (numarul lor creste foarte mult in timpul
diviziunii celulare)
Caracterele chimice ale hialoplasmei
apa (85%)
proteine (constituenti de baza): structurale
funcționale (enzime)
acizi nucleici (10-20% din ARN)
glucide
aminoacizi
nucleozide
Difuziune facilitata (cu ajutorul proteinelor transmembranare, canale proteice sau proteine cărăuș)
Proprietățile fiziologice ale plasmalemei
se aseamana cu plasmalema in
privinta compozitiei chimice si
prin caracterul de
semipermeabilitate
Importanță biologică:
- determină structura și ultrastructura citoplasmei
- asigură formarea și transportul substanțelor în celulă
Reticulul endoplasmatic
1 Nucleu
2 Pori nucleari
3 Reticul endoplasmatic
rugos
4 Reticul endoplasmatic
neted
5 Ribosomi si reticul
endoplasmatic rugos
6 Proteine transportate
7 Vezicule de transport
8 Aparatul Golgi
9 Fata cis a aparatului Golgi
10 Fata trans a aparatului
Golgi
11 Cisterne ale aparatului
Golgi
RIBOZOMII (granulele lui Palade)
cele mai mici organite celulare atașate de reticulul
endoplasmatic, dar pot fi si dispersate = component
granular al citoplasmei. Sunt entități non-membranare.
numarul lor e mai mare in celulele tinere si se reduce pe
masura imbatranirii
cei liberi se pot asocia in grupe, rozete, catene sau
formatiuni helicoidale => poliribozomi (polizomi)
Din punct de vedere chimic:
-ribonucleoproteide
cuprinzând cca.
50-60% ARN
din celulă
-fosfolipide
Importanta ribozomilor
la nivelul lor are loc biosinteza majoritatii proteinelor celulare
sunt “lectorii” (cititorii) ARN-ului mesager asambland aminoacizii in
catene polipeptidice
sunt dispersati in hialoplasma → inactivi
se activeaza numai sub forma de poliribozomi
cand polizomii sunt
- liberi = proteinele sintetizate
raman in hialoplasmă
- atasati de reticulul endoplasmatic
proteinele se acumuleaza in
cavitatile acestuia
Ultrastructura ribozomilor:
- sunt formati din 2 subunitati
hemisferice lipite una de cealalta, iar
in polizomi, ribozomii constituenti sunt
legati prin filamente cu diametrul de
15Å → in aceasta stare ribozomii se
ataseaza de o molecula de ARN
mesager, citind in lungul acesteia
codul de succesiune a aminoacizilor
în sinteza moleculei polipeptidice ce
se obține
Sinteza proteica la nivelul ribozomilor
Aparatul reticular al lui Golgi (aparat reticular intern,
aparat Golgi, sistem Golgi, dictiozomi, gangliozomi)
Functional Aparatul Golgi este format din trei regiuni distincte: -compartimentul cis
(în care proteinele nou sintetizate sunt transferate din reticulul endoplasmatic în
Aparatul Golgi) -compartimentul median (în care se face moodificarea proteinelor
și lipidelor) -compartimentul trans (care exportă produsele procesate și sortate,
destinate fucțiilor bine determinate în interiorul sau exteriorul celulei).
Compoziția chimică a aparatului Golgi
Heterogena si greu de definit din punct de vedere chimic
contine lipoproteide și fosfatide
un complex enzimatic a cărui componență se află sub
controlul activitatii hormonale