USAMV BUCURESTI

FACULTATEA DE BIOTEHNOLOGII
BIOTEHNOLOGII MEDICAL – VETERINARE

PATOLOGIE
CELULARA
CURS PENTRU ANUL III

Dr. Biochim. DANA BOTUS

2020
 Azi vorbim despre:

1. Notiuni de patologie celulara

2. Celula – organizare structurala si functii
3. Leziuni celulare
4. Leziuni celulare reversibile – reactii de adaptare celulara
5. Leziuni celulare - acumulari intra- si extracelulare
6. Leziuni celulare ireversibile – Necroza
7. Leziuni celulare ireversibile – Apoptoza
8. Patologia ultrastructurilor celulare
9. Tulburari hemodinamice
10. Inflamatia
11. Neoplazia
12. Aspecte legate de culturi celulare
 SCURT ISTORIC

1665: ROBERT HOOKE - observă la microscop o

secţiune prin plută şi utilizează pentru prima oară
termenul celulă pentru elementele observate

Robert Hooke

Schema secţiunii prin plută, publicată de Tipul de microscop utilizat de R. Hooke

R. Hooke în revista « Mycrographia »
1650-1700: AN THON Y VON
LEEUWENHOEK - primul care observă şi
descrie organisme microscopice vii de tipul
bacteriilor şi protistelor
Bacterii observate cu
microscopul electronic
Sec. XVIII: reprezentări grafice şi descrieri ale ţesuturilor vegetale

1838: MATTHIAS SCHLEIDEN

concluzionează că toate plantele
sunt alcătuite din celule

1839: THEODOR SCHWANN afirmă că

animalele au corpul alcătuit din celule

1855: R UDOLF W I R CHOW susţine ideea că

celulele provin numai din alte celule prin diviziune
 Teoria celulara: “Celula este unitatea structurala si functionala a
organismelor vii”

PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE TEORIEI CELULARE

1. Toate organismele vii sunt alcătuite din una sau mai multe celule

2. Celulele reprezintă unitatea structurală şi funcţională a lumii vii

3. Celulele provin din alte celule vii prin procese de diviziune

Considerarea celulei ca unitate structurală a lumii vii este susţinută de:

➢ structura celulei
➢ proprietăţile fiziologice ale acesteia
Celula:
➢este autoreproducătoare a unui sistem chimic

➢este separată fizic de mediul extern pentru a-şi menţine

alcătuirea şi concentraţia chimică a componentelor

➢este capabilă să realizeze permanente schimburi cu mediul extern

(substanţele consumate pot fi înlocuite iar resturile nefolositoare pot fi
eliminate)
➢ îşi menţine stabilitatea prin aceste schimburi
➢ Isi controleaza procesele interne prin mecanisme de autoreglare
➢ are un caracter informational – primeste, prelucreaza si transmite
informatia genetica
 Diversitatea este o trăsătură ce caracterizeaza dimensiunile, forma şi
organizarea internă a celulelor

celulă vegetală
neuron

hematie

ovul
celulă musculară striată
Organizarea internă a celulelor
➢Există multiple tipuri de celule, dar există elemente
componente comune, prezente în aproape toate celulele.

Majoritatea celulelor au în alcătuirea lor:

➢ membrană – le înconjoară, le protejează, realizeaza
schimburile cu mediul extern
➢ citoplasmă (mediul intracelular) – sediul proceselor celulare
➢ organite celulare – desfăşoară funcţii specifice
➢ material genetic – controlează activitatea celulei
 Tipuri fundamentale de celule

Criteriul cel mai important în clasificarea tipurilor

fundam entale de celule: m odul de organizare a
materialului genetic:
 Celule PROCARIOTE - celule fără nucleu individualizat şi cu
organite celulare fără membrană

 Celule EUCARIOTE – celule care au nucleu şi membrane

care delimitează organitele celulare
 STRUCTURA, ULTRASTRUCTURA Ş I ROLUL
COMPONENTELOR CELULEI

Structura:

- Membrana celulara
- Citoplasma
- Organite celulare
- Nucleu
Membrana celulara

- Membrana plasmatica: separa

continutul celular de mediul
inconjurator
- Permeabilitate selectiva
- Functii: informationala, de
transport, de metabolism, de
protectie si de contact
- Structura: strat bimolecular
fosfolipidic ce contine proteine
asociate
- Transportul prin membrana:
transport activ; osmoza / difuzie;
citoza endocitoza
- Pe suprafata exista formatiuni
complexe – receptori –
intercepteaza semnale sosite pe
cale nervoasa sau umorala si au
rol de contact cu alte celule,
formand jonctiuni celulare exocitoza
Citoplasma
Citosol
- Se găseşte între membrana celulară şi nucleu
- Este alcatuită din citosol (citoplasma fundamentală) şi
organite celulare (citoplasma structurată)

Citosolul (hialoplasma) Membrană

 substanta fundamentala a citoplasmei
 mentine forma celulei
 sediul unor procese metabolice
 contine organitele celulare si incluziuni intracitoplasmatice
 contine depozite de glicogen, pigmenti, lipide, ARN celular

Citoscheletul
Este format din fibre proteice sub forma de
microtubuli, microfilamente şi fibre intermediare.
- Menţine forma celulei;
- Participă la realizarea mişcărilor celulei.
 Organitele celulare

 Aparţin citoplasmei structurate

 Au structuri specifice si functionează ca niste organe de dimensiuni reduse
 Răspund de indeplinirea unor funcţii specifice
 Reticulul endoplasmatic (RE); ribozomii; mitocondriile; aparatul Golgi;
lizozomi, peroxizomi, vacuole, incluziuni intracitoplasmatice

 Functii:
 producerea de energie (mitocondrii)
 sinteza de biomolecule (ribozomi, RE rugos, aparatul Golgi)
 digestie intracelulara (lizozomi, peroxizomi)
 miscarea intracelulara (microtubuli, microfilamente)
 dezintoxicare (peroxizomi, RE neted)
 functii speciale: in celula nervoasa, musculara
 Reticulul endoplasmatic
Este un sistem membranar de tuburi şi vezicule extins ca o reţea între
membrana celulară si membrana nucleară.
Exista 2 tipuri structurale:
 neted - lipsit de ribozomi
 rugos - cu ribozomi ataşaţi

Rol:
 Asigură transportul intracelular;
 Conecteaza nucleul cu periferia celulei
 Detoxifierea de substante nocive
 Reglează nivelul ionilor de calciu în celula musculară;
 Sinteza hormonilor steroizi în celulele glandulare;
 Ribozomii

• Corpusculii lui Palade

• Prezenţi in celula eucariotă si procariotă;
• Organite celulare minuscule, generate de nucleoli
• Conţin două subunităţi (mare si mică), compuse in mare parte din ARN.
• La nivelul lor se realizează sinteza proteinelor.
• Decodifica ARNm pentru construirea lanturilor polipeptidice din
aminoacizii transportati de catre ARNt.
• Se asociaza formand poliribozomi
• La nivelul lor sunt localizati factori implicati in iniţierea, elongarea si
încheierea catenei polipeptidice.
 Mitocondriile

 Sunt organite celulare în formă de vezicule

alungite sau de bastonaş;
 Numărul lor variază direct proporţional cu
intensitatea activităţii celulare (în celulele
hepatice sunt peste 1000 de mitocondrii);
 Sunt formate din învelis şi matrix.
 Invelişul este format din 2 membrane: una
externă netedă si una internă cutată. Cutele
măresc suprafaţa de reacţie a mitocondriei, au
formă lamelară sau tubulară şi se numesc criste.
 Matricea conţine: enzime, ADN, ARN, ribozomi.
 Sediul respiraţiei celulare, unde compuşii
organici sunt oxidaţi, iar energia rezultată este
acumulata in moleculele ATP (fosforilarea
oxidativa)
 Aparatul Golgi

 Este un ansamblu de saci

aplatizaţi numiţi cisterne.
 Mai mulţi in celula vegetala
 De obicei unul singur in
celula animala

Rol:
 Transporta şi transforma
substanţele chimice pe care le
conţine.
 Participa la glicozilarea
proteinelor
 Este foarte bine dezvoltat în
celulele glandulare, fiind
responsabil de producerea
secreţiilor acestora.
 Lizozomi

 Sunt vezicule sferice cu o membrană simplă şi un conţinut omogen

 Apar in urma procesului de endocitoza
 Conţin enzime digestive (hidrolaze acide) şi asigură digestia intracelulară
 Sunt implicati atat in fagocitoza, cat si in autofagie
 Pot leza celula in urma destabilizarii membranelor lizozomale
 Peroxizomii

 Peroxizomii sunt organite celulare derivate din RE

 Prezintă la exterior o membrană simplă, iar în interior o matrice granulară,
amorfă sau fibrilară
 Conţin enzime detoxifiante (catalaze, oxidaze generatoare de peroxid de
hidrogen)
 Sunt implicati in metabolismul H2O2 si acizilor grasi, in reglarea
metabolismului glucozei
Nucleul

- Este prezent în toate celulele eucariote cu

excepţia eritrocitelor adulte
- În general sunt uninucleate dar există şi
binucleate (hepatocite) sau multinucleate
(celulele musculare striate).

Functii:
 stocarea informatiei genetice sub forma de
ADN
 controlul si reglarea activitatilor celulare

Structura:
 Anvelopa (membrana) nucleară
 Nucleoplasma
 Cromatina
 Nucleoli
Anvelopa nucleara
 este compusa din doua membrane: interna si externa – se continua cu
RE si poate fi acoperita cu ribozomi
 prezinta pori prin care este exportat ARNm sau ARNr

Nucleoplasma
 substanţa gelatinoasă formată din diferiţi ioni, proteine, nucleotide
 contine proteine fibrilare cu rol in mentinerea formei nucleului
 contine cromatina si nucleolii

Nucleolii
 structuri rotunde ce se găsesc in nucleu, cu rol in formarea ribozomilor
 conţinut ridicat de acizi nucleici
 se dezorganizează pe perioada diviziunii celulare
 intre diviziuni, au aspect mai putin dens în centru şi granular spre
periferie, unde sunt parţial asamblaţi ribozomii, ce vor fi apoi eliberaţi prin
porii nucleului
Cromatina
 alcatuita din ADN si proteine - histone
 In timpul diviziunii se condenseaza si formeaza cromozomii
 Cand celula nu se divide, cromatina prezintă regiuni laxe – eucromatina
şi regiuni mai dense – heterocromatina
 Matricea extracelulara

 este localizată in spatial dintre celule, constituindu-se ca adevăratul mediu

intern al organismelor; este o structura dinamica
 se află în relaţie de continuitate cu membranele tuturor celulelor
 este compusă dintr-o mare diversitate de molecule de proteine şi poliglucide

Are roluri multiple:

- stabilizeaza structura fizica a tesuturilor
- rol de lubrefiere, amortizare a socurilor mecanice si asigurarea elasticitatii
tesuturilor si organelor
- rol in adezivitatea celulara
- influenteaza forma celulei, proliferarea, migrarea si dezvoltarea acesteia
- rol metabolic
- prezenta matricei confera protectie celulei fata de o serie de agenti
patogeni
 Matricea extracelulara are trei componente:
- matricea fundamentala
- proteine fibrilare
- membrana bazala

 matricea fundamentală sau substanţa fundamentala - principalele

molecule sunt glicozaminoglicanii (ex. acid hialuronic) şi proteoglicanii

In matricea fundamentală sunt înglobate două categorii de proteine fibrilare:

 proteinele structurale - colagenul şi elastina
 proteinele de adeziune - fibronectina şi laminina

Membrana bazala
Legenda:
- Albastru – integrine
- Rosu – laminina Fibre de colagen
- Verde – fibronectina
Membrana bazala (lamina bazala)
- separa celulele epiteliale de tesutul conjunctiv subadiacent sau inconjurator
- este sintetizata de catre celulele care se sprijina pe ea
- contine doua structuri lamelare suprapuse:
 lamina lucida sau rara - adiacenta membranei bazale a celulelor epiteliale
 lamina densa - situata imediat sub lamina lucida
 un al treilea strat, ce contine fibrile de colagen, numit lamina
fibroreticularis sau sublamina densa

Functii
- bariera selectiva a membranei bazale
- determina polaritatea celulara
- influenteaza metabolismul celular
- induc diferentierea celulara
- rol important in regenerarea tisulara dupa lezare
- rol in migrarea celulelor embrionare
- organizeaza proteinele in membranele plasmatice adiacente