HETEROZIDELE CARDIOTONICE

Glicozidele cardiotonice:
Sunt substante organice de natura vegetala care actioneaza asupra
muschiului inimii producand o crestere a intensitatii batailor acesteia.
Supradozarea lor produce moartea prin oprierea inimii in sistola.
Ele se gasesc in numeroase plante din familii diferite ,acumulate in
diverse organe: organe subterane(ceapa de mare),parti
aeriene(lacramioare,ruscuta de primavara),frunze ( speciile de degetel ,
leandru ),seminte (specii de strofant).
In aceste organe se gasesc diferite glicozide cardiotonice care
prezinta actiuni calitativ si cantitativ deosebite. Din degetelul rosu s-au
izolat mai multe glicozide,dintre care cea mai activa este digitoxina
,izolata in frunze,si digitalina,extrasa din seminte,dar care nu exista in
frunze.
In florile si frunzele de lacramioare se gaseste convalatoxozida,iar in
seminte-convalozida.
In unele plante,glicozidele cardiotonice sunt asociate cu saponine,care
cu toate ca au structura chimica asemanatoare, n-au actiune similara.
Prezenta lor in preparatele farmaceutice administrate pe cale bucala
favorizeaza solubilitatea si absobtia ,intensificand actiunea lor .
Glicozidele cardiotonice sunt constituite dintr-un aglicon care are la
baza nucleul sterolitic (ciclopentanofenantrenic)si o parte glucida
alcatuita din 1,2,3,4,5 molecule de oze.

Geninele au structura sterolica si se caracterizeaza printr-o lactona

nesaturata legata la C17.

Lactona
pentaatomica
glicozide

cardenolidice
Lactona
hexaatomica
glicozide
bufanolidice

Dupa numarul atomilor inelului lactonic,geninele se clafisica astfel:

Cardenolidice,cu inelul lactonic nesaturat pentaatomic
Bufanolidice ,cu inelul lactonic format din 6 atomi ,avand 2
duble legaturi.
Glucida cea mai frecventa este glucoza,mai rar ramnoza si
fructoza. In afara de acestea,mai iau parte si alte
oze:digitaloza,digitoxoza,cimaroza,etc.
In timpul uscarii se schimba echilibrul vital,fapt care face ca
enzimele sa actioneze,producand modificari in compozitia chimica
a produselor vedetale.
De aceea se recomanda ca inainte de uscare sa se faca o
stabilizare la etuva, la 55-60C,timp de 1 ora.

In plante ,agliconii nu se gasesc liberi,ci sunt intotdeauna sub

forma glocozidata,partea glucidica se leaga prin hidroxilul de la C 3.
In unele cazuri,glicozida primara contine o grupare acetil,legata
de ultimul rest glucidic ,anterior restului de glucoza.
Gruparea acetil se hidrolizeaza cu usurinta sub actiunea
hidroxizilor alcalini . In tesutul plantelor se gasesc enzime care
pot sa hidrolizeze restul de glucoza terminal,dar nu sunt prezente
enzime care sa desfaca legatura gruparii acetil din glicozidele
cardiotonice.
Heterozidele cardiotonice sunt solubile in apa ,etanol si foarte
putin solubile in alti solventi care nu contin grupari hidroxilice.
Activitatea farmacologica se datoreaza agliconului.Intensitatea si
persistenta actiunii cardiace sunt marite de prezenta catenei
glucidice. Lactona nesaturata de la C17este absorbita necesara
pentru activitatea cardiotonica.Prin caturarea dublei legaturi sau
deschiderea a ciclului laotonic,cu alcalii,se obtine produsi fara
activitate terapeutica.

1.Digitalis purpureae folium(frunza de degetel rosu)

Drogul este format din frunzele uscate provenite de la degetelul
rosu (Digitalis purpurea,fam.Scrophulariaceae).

Degetelul creste spontan prin tesuturi nisipoase ale fanetelor si

pasunilor Muntilor Hartz din Padurea Neagra ,Alpi,Pirinei si
Carpati.La noi se cultiva ca planta ornamentala si medicinala.
Planta bienala cu radacina pivotanta,la care in primul an se
dezvolta o rozeta de frunze bazale ,iar in anul al doilea da nastere
tulpinii florifice,pana la 1,5 m inaltime, nerafimicata ,pe care sunt
dispuse frunzele,alterne ,ovale sau lanceolate, cu marginea usor
crestata si cu limbul foliar decurent pe petiol.
Florile dispuse in raceme terminale unilaterale,cu corola de 3-5
cm lungime si 2-3 cm diametru,campanulat arcuate,cu aspect de
degetar strambat,de culoare roz sau rosie-purpurie,cu pete rosii.
Fructul este o capsula cu numeroase seminte abia vizibile.
Recoltarea:
Frunzele se recolteaza in primul an culegandu-se frunzele bazale
complet dezvoltate,in luna a 4 a de la germinare. De la plantele
din al doilea an de vegetatie se recolteaza frunzele bazilare
iniante de dezvoltarea tulpinii,iar cele de pe tulpini se recolteaza
inainte de inflorire. Recoltarea se face in zilele insorite pe timp
uscat,intre orele 12-14 cand fotosinteza este maxima se produce
sinteza glocozidelor cardiotonice, iar in timpul noptii are loc
degradarea acestora.

DIGITALIS PURPUREA

Dupa recoltare se recomanda sa se faca o stabilizarea la 55-60C timp

de 1 ora,apoi se usuca in poduri bine ventilate sau uscatorii artificial
pana se ajunge la o umiditate de 3%. Se recomanda ca pastrarea
frunzelor sa se faca in flacoane brune ermetic inchise,ferite de lumina
si umiditate. Unii autori recomanda sa fie conservate sub forma de
comprimate obduse la suprafata cu stearina.
Caractere macroscopice
Frunzele ovale pana la 30 cm lungime au limbul cu marinea crenelata.Pe
fata inferioara,nervure mediana si nervurile secundare sunt
proeminente si impart limbul in mai multe campuri poliedrice.
Ambele fete sunt pubescente. In stare proaspata au miros neplacut,iar
dupa uscare sunt aproape inodore sau au un miros slab particular si gust
foarte amar.
Reactii de identificare
Un fragment de Frunze pus intr-o solutie de tannin recent
preparata,incalzit usor,dupa racire formeaza un precipitat de glicozide.
Controlul stabilizarii
Un fragment sau o sectiune a frunzei nestabilizate tratata cu o solutie
apoasa saturate de guiacol produce o coloratie galbena care vireaza
spre rosu,in celulele epidermice,elementele liberiene de pe traseul
nervurilor.
Compozitia chimica
Contine glicozide cardiotonice,saponine,glicozide inactive.

Dintre glicozidele cardiotonice avem: purpurea glicozida A ,purpurea

glicozida B , glucogitaloxina,iar dintre glicozidele inactive mentionam:
diginina,digifoleina,digipurpurina.
Pe langa glicozidele cardiotonice complexe mentionate s-au mai
identificat: odorozida,strospezida si verodoxina.
Dintre saponine reamintim: digitonina,ditonina si tigonina,care au
nucleul sterolic si care in preparatele farmaceutice favorizeaza
solubilitatea si absorbtia heterozidelor cardiotonice.
Intrebuintari
Se foloseste in insuficiente cardiac intarind si normalizand bataile
inimii si producand o diureza care poat atunge 3 l pe zi .
Se intrebuinteaza cu intermitenta ,iar in pauzele interdigitalice se
administreaza preparate din lacramioare,ruscuta de primavera sau
ceapa de mare.

2.Digitalis lanatae folium(frunza de degetel lanos)

Produsul este format din frunzele uscate ale plantei Digitalis lanata din
fam. Scaphulariaceae ,cunoscuta sub numele de degetel lanos .
Planta bienala sau perena care in primul an dezvolta o rozeta de frunze
bazale,iar in anii urmatori dezvolta mai multe tulpini pana la 120 cm
inaltime,are frunzele alungit lancealate sau eliptic
lanceolate,alterne,asemanatoare cu frunzele de patlagina(Platago

lanceolata). Florile sunt dispuse in raceme terminale,unipare,cu caliciul

lanos,paroase si corola galbena,iar fructul e o capsula ovoida.
Compozitia chimica
Contine 0,3 % glicozide cardiotonice care se deosebesc de cele de
degetel rosu prin aceea ca contin o grupare acetil fixata la una din
moleculele de digitoxina.
Glicozidele cardiotonice primare din degetelul lanos se numesc
lanatozide sau digitanide. Astfel avem lanatozidelor se obtin purpurea
glicozide.
Intrebuintari
Au aceleasi intrebuintari ca si degetelul rosu,cu deosebire ca sunt de 34 ori mai active si nu se acumuleaza in miocard. In farmacie se
foloseste Lanatozida C.

3. Sfrophanthi semen (semintele de strofant)

Semintele provin de la speciile de Strophanthu hispidus, S.gratus si
S.kombe din fam. Apocynaceae.
Arbusti sau liane tropicale sau subtropicale,originale din Africa,au
frunzele opuse sau verticale,iar florile galbene , dispuse in
inflarescente umbeliforme . Din fiecare se dezvolta 2 folicule
derigente ,care contin 100-200 de seminte prevazute cu o egreta
formata dintr-un filament lung, terminat cu firisoare albe
matasoare.Produsul din comert este format din seminte lipsite de
egreta.

Caractere macroscopice
Semintele sunt ovale, lanceolate sau eliptice,ascutite,de culoare
galbena-verzuie pana la galbena-bruna cu miros particular si gust foarte
amar.
Compozitie chimica
Contine pana la 8% strofantozide,numite diferit pentru fiecare specie :
-h-strofantozida amorfa (S. hispidus)
-k-strofantozida- amorfa sau cristalina (S.kombe)
-g- strofantozida- numai cristalizata (S.gratus)
Semintele mai contin si ulei gras,saponine ,mucilagi,enzime .

Intrebuintari
Cardiotonic sub forma de tinctura sau solutie injectabila de 0,5 0.25
mg/1 mil, cu actiune imediata ,dar de scurta durata.Se elimina foarte
usor.

4.Adonidis herba (iarba de ruscata de primavara )

Produsul farmaceutic este constituit din partea aeriana a ruscatei de
primavara (Adonis vernalis,Fam. Ranunculaceae).

Planta perena,erbacee,comuna terenurilor aride ,calcaroase,dar si

dealurile insorite.Se gaseste in cantitati mari in judetul Cluj, prin
pasunile cu expozitie sudica.
Prezinta o tulpina dreapta,glabra , de 10-30 cm inaltime ,pe care se
gasesc frunzele de 2-4 ori mai divizate filiform. Florile sunt
solitare,terminale,cu 5 sepale paroase si caduce,iar petalele galbene de
2-4 cm lungime in numar de 10-20,cu numeroase stamine, Fructul este
format din nucleu grupate intr-un capital cilindric. Infloreste in aprilie.
Recoltarea partilor aeriene se face in perioada infloricii,pe timp insori
si uscat. Dupa recoltare se recomanda sa se faca o stabilizare la 5560 C timp de 1 ora,apoi se usuca repede. Dupa uscare se pastreaza in
vase ermetic inchise,la loc ferit de lumina si umiditate.
Caractere macroscopice
Produsul este format din tulpini sterile si fertile,cu frunze
alterne,sesile,de 2-4 ori penatisecrate,cu segmente filiforme. Florile
galbene-aurii,solitare,formate din sepalle verzi paroase si colora cu
petalele libere galbene ,cu gust amar.
Compozitie chimica
Contine glicozide cardiotonice: adonidozida,adonivernozida si
adenivernitina de natura flavinoca.
Intrebuintari
Preparatele de adonis au o actiune asemanatoare digitalei,dar fiind mai
putin active,sunt folosite in tratamente prelungite sau interdigitalice.
Prezinta chiar unele avantaje prin faptul ca nu au actiune cumulativa si
nu maresc presiune sanguina.

Din iarba adonis se prepara tinctura,extract si infuzie. Intra in

compozitia unor portiuni diureice sau cadiotonice alaturi de tinctura de
scila.

5.Convallariae herba ( iarba de lacramioara)

Iarba de lacramioara provine de la plabte Convallaria majalis, din fam.
Liliaceae.
Planta perena prin partile subterane si anuala prinpartile aeriene,este
raspandita prin padurile umbroase sau cultivata cu plata ornamentala.
Planta este camponula cu 6 dinti recurbati,iar fructul este o baca rosie
la maturitoare.
Recoltarea
Recoltarea partilor aeriene se face in momentul infloririi,dupa care se
usuca repede in poduri prin aerisire,ferite de lumina pentru ca florile sa
nu capete o culoare inchisa,deoarece principiile lor active se descompun
usor.
Caractere macroscopice
Produsul este constituit din partile aeriene ale plantei.
Frunzele ovale sunt lungi petiolate,cu nervurile paralele ce se reunesc la
varf. Gust la inceput dulceag,apoi amar si iute.

Compozitie chimica
Contine glucozide cardiotonice:
convalozida si convalotoxina,apoi
cornavarina de natura
saponinica,asparagina,iar in flori se mai
gasesc si ulei volatil.
Intrebuintari
Tonic cardiac energic stimuland mult
diureza. Se foloseste mai ales in pauzele
interdigitalice sub forma de extract
hidroalcoolic.
Din conservare peste 2 ani,efectul lor
cadiotonic scade scuccesiv.Din
convalotoxina pura se prepara solutii
utilizate in insuficienta cardiaca.

6. Bulbus sicillae (ceapa de mare)

Produsul constituit din frunzele intermediare uscate prevenind din
bulbul cepei de mare.
Planta perena ce creste prin nisipurile maritime ale regiunii
meditareneene sip e coasa Oceanului Atlantic,care prezinta in sol un
bulb voluminous de 3-8 kg greutate,cu tulpina florifera de 60 cm
inaltime,poarta numeroase flori albe-verzui ,dispuse intr-un racem lung.

Frunzele bazilare apar dupa inflorire.Bulbul nu este complet solid,ci are

partea superioara deasupra pamantului, avand in partea externa scuame
numeroase care impiedica evaporarea apei din frunzele carnoase din
interior.
Recoltarea
Recoltarea bulbilor se face toamna,cand li se indeparteaza scuamele
externe uscate si partea central,retinand numai scuamele
intermediare,care se taie in felii subtiri si se usuca la soare sau in
etuva la 46C.
Caractere macroscopic
Se prezinta sub forma de bucati recurbate,translucide,de culoare
galbena-palida,cand sunt bine uscate sunt sfaramicioase si
pulverizabile,cu gust mucilaginos si amar. Se conserva in vase ermetic
inchise cu dop parafinat.
Compozitia chimica
Contine glicozide cardiotonice cum sunt scilarena A,solubila in apa si
scilarena B,greu solubila in apa precum si mucilagii,flavone,taninuri.
Intrebuintari
Cardiotonic ca si digitala,cu deosebirea ca nu se acumuleaza in miocard.
Se administreaza in pauzele interdigitalice.Datorita mucilagiile mai are
si actiune expectoranta sub forma de pilule sau casete.

HETEROZIDELE
CARDIOTONICE

Neciu Adriana-Nicoleta
1F3