PROIECT DE LECŢIE

Profesor: Gál Gabriella

Data: 28.IV.2010
Clasa: a V-a
Obiectul: Limba şi literatura română
Subiectul: Greuceanu (basm popular), ora a IV - a
Tipul lecţiei: de receptare a unui text epic; însuşirea noţiunii de basm

Competenţe specifice:
 1.1, identificarea informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj oral, în scopul înţelegerii
sensului global al acestuia

 2.2, înlănţuirea clară a ideilor într-un mesaj oral

 2.2, selectarea elementelor de lexic adecvate situaţiilor de comunicare

 2.3, alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical

 3.1, identificarea ideilor principale după citirea integrală a unui text

 3.2, recunoaşterea modurilor de expunere utilizate într-un text narativ

Obiective cognitive
 să reproducă succint rezumatul textului studiat
 să numească personajele basmului studiat
 să povestească pe scurt alte basme lecturate
 să numească unele trăsături comune personajelor pozitive cunoscute
 să descopere trăsăturile specifice basmului
 să identifice forţele care se confruntă în basm

Obiective afective
 să surprindă mesajul etic al basmului
 să trăiască emoţional alături de personajele preferate
 să motiveze victoria binelui asupra răului
Resurse: a) conţinuturi vizate: textul basmului Greuceanu;( noţiunea de basm), opera epică;
b) capacităţi: cunoştinţele elevilor; clasă cu nivel mediu;
c) locul: sala de clasă.
Metode şi procedee: lectura, conversaţia, munca independentă, învăţarea prin cooperare,
învăţarea prin descoperire, observaţia, tehnica termenilor cheie
Materiale şi mijloace: Volum cu basme populare, imagini cu eroi din diferite basme, manualul
de limba română, Ed Didactică şi Pedagogică pentru minorităţi, cretă colorată.
4. Forme de organizare: activitate frontală, independentă, în grupe de elevi (individuală şi
prin cooperare).
5. Forme de evaluare: orală şi scrisă (întărirea răspunsurilor, observaţia sistematică)
 Scenariu didactic
1. Captarea atenţiei
Se poartă o discuţie situaţională, se notează absenţii, elevii sunt rugaţi să-şi pregătească cele
necesare lecţiei
2. Reactualizarea cunoştinţelor
După organizarea clasei, se verifică tema lecţiei precedente, cantitativ şi calitativ. Se
fac aprecieri în legătură cu modul în care elevii au rezolvat sarcinile primite ca temă.

3. Captarea atenţiei

Prin conversaţie euristică elevii sînt solicitaţi să-şi amintească şi să comunice ce

basme au citit în trecut şi ce anume i-a impresionat; se discută liber cu elevii în legătură cu eroii
preferaţi din basmele citite. Sunt prezentate elevilor imagini cu personaje cunoscute de basm,
elevii trebuind să-i caracterizeze pe scurt. Pozele, imaginile sunt aşezate pe tablă, în faţa elevilor.
Cu care personaj ar vrea să semene? Ei sunt rugaţi să facă comparaţii între basme, să observe
dacă sunt asemănări între acţiuni, trăsăturile personajelor, începutul şi sfârşitul acţiunilor.

4. Anunţarea temei şi a obiectivelor

Profesorul enunţă tema şi obiectivele , se notează titlul pe tablă.

5. Conducerea învăţării
Profesorul apelează la o altă tehnică: tehnica termenilor cheie: „Se dau cuvintele:
împărat, fiu de împărat, a se lupta, probă de foc, ajutoare, fata de împărat, a învinge, nuntă.
Imaginaţi o naraţiune în care să se integreze cuvintele date.” Au la dispoziţie 5 minute.
Elevii lucrează independent-individual şi alcătuiesc o naraţiune. Unii dintre elevi îşi vor prezenta
oral basmul.
Prin conversaţie euristică elevii sunt antrenaţi într-o investigaţie de ansamblu a textului
studiat
Se fixează cîteva repere:
a) timpul naraţiunii (întîmplării): nu poate fi precizat, este un timp imaginat, ireal;
„a fost odată ca niciodată”
b) spaţiul : nu poate fi precizat exact, e un spaţiu mitic;
c) personajele: împăratul , Greuceanu, Faurul –Pământului, zmeii , zmeoaicele
d) probele la care este supus Greuceanu
e) „ajutorul ” eroului ;
f) acţiunea şi momentele ei
Se formează perechi, unii elevi identifică detaliile portretistice evidenţiindu-se
trăsăturile supranaturale; se pot face corelaţii cu personaje din alte basme sau din alte opere
literare studiate ;
- se evidenţiază trăsăturile „eroilor” şi modalităţile de caracterizare;
- se observă întâmplările neobişnuite în care realul să îmbină cu fantasticul
- elevii vor semnala asemănări şi deosebiri între basmul Greuceanu şi alte opere literare ;
- reluând lectura primului paragraf al basmului şi ascultând şi pasaje din basme , elevii vor
deduce care sunt formule de început, mediane şi de încheiere din basmele cunoscute de ei.
- după ce vor extrage formulele, elevii vor fi întrebaţi care este rolul acestora (iniţiale:
anunţă intrarea în lumea ficţiunii; mediane: este semnalată continuarea acţiunii; finale: scoate
ascultătorii din lumea imaginară şi îi aduce în cea reală, veridică);
- elevii sunt antrenaţi apoi într-o discuţie legată de prezenţa anumitor cifre magice în basme;
- forţele care se confruntă în basm: profesorul îi întreabă pe elevi cum pot fi grupate
personajele din text; vor fi capabili să enumere personajele care reprezintă binele sau forţele binelui
şi pe cele care reprezintă răul sau forţele răului;
- elevii sunt solicitaţi să discute despre finalul basmului studiat, dar şi al acelora citite de ei;
vor descoperi că, în general, basmele au un deznodământ fericit
 Elevii , pe măsură ce se amintesc trăsăturile basmelor , ei notează schiţa de pe tablă în caiete. Se
sintezizează că, opera în care personaje imaginare, cu puteri supranaturale se înfruntă cu forţele
răului pe care îi înfruntă şi trec prin întâmplări neobişnuite se numeşte BASM.
Profesorul împarte elevilor fişa cu trăsăturile basmului . (fişa 2)

6. Asigurarea feed-back-ului
Se asigură pe tot parcursul lecţiei, întărirea făcându-se prin aprecieri verbale „bine” „exact” etc

7, Obţinerea performanţelor
Se dau elevilor fragmente de basm ,ei vor trebui să recunoască trăsătura specifică basmului care
apare acolo (fişa 1)
Fişa cu soarele

8. Asigurarea retenţiei şi a transferului

Elevii vor avea de scris un basm folosind următoarele cuvinte cheie
 rege
 pădure de aur
 mere de aur
 zmeu
 furnică
 munte de cleştar