PROIECT DIDACTIC

DATA: 3.04.2019
CLASA : a VI-a
ŞCOALA GIMNAZIALĂ PRISTOL
PROFESOR: Florea Camelia-Nicoleta
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
ARIA CURRICULARĂ: limbă şi comunicare
SUBIECTUL LECŢIEI: „O, rămâi...” de M. Eminescu
TIPUL LECŢIEI: de predare – învăţare – evaluare

DEMERSUL DIDACTIC

COMPETENŢE GENERALE:
3.Receptarea mesajului scris, din textele literare şi nonliterare, în scopuri diverse
4.Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.

COMPETENŢE SPECIFICE:
3.1.- diferenţierea elementelor de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit;
3.2.- identificarea modurilor de expunere şi a procedeelor de expresivitate artistică în opera lirică;

OBIECTIVE OPERAŢIONALE
a) cognitive
La sfârşitul lecţiei, elevii trebuie să fie capabili:
O1: să citească fluent, corect şi expresiv textul liric;
O2: să interpreteze semnificaţia contextuală a unor cuvinte şi îmbinări de cuvinte şi a unor cuvinte – cheie din poezie;
O3: să argumenteze funcţia expresivă a semnelor de punctuaţie;
O4: să-şi completeze cunoştinţele cu noi date şi repere despre universul inegalabil al creaţiei eminesciene;
O5: să analizeze o secvenţă lirică, prin raportare la particularităţile acesteia;
O6: să evidenţieze figurile de stil şi să precizeze rolul acestora în comunicarea sentimentelor eului liric;
O7: să identifice, în poezie , elementele care definesc genul liric ;
O8: să sesizeze corespondenţa dintre titlul operei lirice şi conţinutul textului.

1
 b) afective
 să se exprime nuanţat, potrivit diferitelor situaţii;
 să formuleze impresii după prima lectură a textului ;
 să integreze informaţiile într-un sistem propriu de valori;
 să-şi dezvolte abilitatea de a gândi, de a transforma percepţia şi de a recrea aspecte vizuale în imaginaţie;
c) psihomotorii
 să utilizeze corect mijloacele auxiliare aflate la dispoziţie şi spaţiul tablei, respectiv al caietului.

STRATEGIE DIDACTICĂ:
METODE ŞI PROCEDEE (active şi alternative): spargerea gheţii, lectura expresivă, conversaţia euristică şi catihetică, metoda
cvintetului, învăţarea prin descoperire, brainstorming-ul, mozaicul, gândiţi / lucraţi în perechi / comunicaţi, activitatea pe grupe, ciorchinele.

MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: portofoliile elevilor, fişe de lucru, scheme, texte literare, expoziţie de carte şi desene, audiţie „O, rămâi...”
FORME DE ORGANIZARE: Activitate frontală alternantă cu activitatea independentă individuală / în grup / perechi.
FORME DE EVALUARE : orală şi scrisă (aprecierea răspunsurilor, observaţia sistematică, aprecierea verbală, testul formativ)
RESURSE EDUCAŢIONALE:
Manualul de limba şi literatura română Ed. EDP, clasa a VI-a , 2018;
Capacităţile receptive normale ale elevilor de clasa a VI-a ;
Timpul de lucru: 50 min;
Sala de clasă, material didactic audio – vizual şi documentar necesar.

MATERIAL BIBLIOGRAFIC
*** Limba română, Manual pentru clasa a VI-a, Ed. EDP Bucureşti, 2018
Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2003
Cerghit, Ioan, Metode de învăţământ, Ed. Polirom, Iaşi, 2006

2
 Secvenţele Timp Conţinutul învăţării Metode şi Evaluare
lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevului strategii
1. Moment 1’  Consemnarea prezenţei elevilor Elevii se pregătesc Conversaţia
organizatoric  Asigurarea cadrului şi a atmosferei optime desfăşurării pentru oră
lecţiei
2. Evocarea 5’  Citiţi textul dat pe fişă: Elevii citesc fragmentul Spargerea gheţii
„ Acolo, la capătul codrului, e lacul cu trestia lină. indicat.
Copilul a desfăcut perdeaua de crengi plecate, a atins unda cu
vârful piciorului, iar lumina s-a fărâmat într-o mie de ţăndări. Pe
urmă, cercurile s-au potolit unduioase şi lacul din nou a fost oglindă
prelucie din totdeauna.
Se vedea acum un alt cer în apă, cu un nouraş alb topindu-se-n
adânc şi cu o pasăre zburând molatec în cerul de dincolo. Poate în
fundul acela era şi schitul scufundat în basm... Poate de acolo se
aude câteodată şi tânguiosul glas de clopot chemând pe celălalt
tărâm. Elevii lucrează pe caiete
În mijlocul lacului se află plavia unde-şi are încă un culcuş al sarcinile de lucru şi
său de sorit şi de odihnă, mai drag decât toate celelalte, de aiurea. răspund întrebărilor
Acolo e o împărăţie a lui necălcată de nimeni. Tuturor a tăinuit-o el; printr-un lider de grup.
iar de dat,
n-ar da-o pe nici o împărăţie de-aievea din lume...”
(Cezar Petrescu, Romanul lui Eminescu)
Activitatea pe grupe: - lacul, trestia, perdeaua
G1.Repartizaţi cuvintele care desemnează elementele naturii de crengi, plavia,
aparţinând planului terestru. oglinda apei
Gândiţi/ lucraţi
2. Selectează, din text, trei epitete care contribuie la descrierea -„molatec”, „scufundat”, în perechi/
atmosferei de basm a locului. „prelucie” comunicaţi

G2: 1 Scrie cuvintele care desemnează elementele naturii - „un alt cer”, „nouraş Evaluare
aparţinând planului cosmic. alb”, „pasăre zburând” formativă
„în cerul de dincolo”

2. Alcătuieşte câmpul semantic al cuvântului lac. - lac: trestie, undă,

cercuri de apă, oglindă, Observa-
G3. 1. Precizează cuvintele care recompun, parcă, o atmosferă plavia; rea
de basm. - „schitul scufundat”, frontală a
„tânguiosul glas de elevilor.
3
 clopot”, „celălalt tărâm”,
„o împărăţie din lume”

Secvenţele Timp Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode şi Evaluare

lecţiei strategii
2. Realizează un ciorchine cu elementele care se referă la lac.

Ciorchinele
Brainstorming
Elevii îl recunosc pe
marele poet naţional
 Profesorul le adresează elevilor următoarele întrebări:
M. Eminescu
 Recunoaşteţi pe copilul din fragmentul citat? - elementele de natură /
 Ce v-a determinat în alegerea voastră? motivele preferate

3. Realizarea 15’ În evocarea personalităţii lui Eminescu, în romanul citat, poetul Elevii vor constata că în
sensului foloseşte în redarea universului poetic al copilăriei câteva motive fragmentul de roman apar
îndrăgite , care se regăsesc în creaţia sa poetică. câteva dintre elementele
Enumeraţi-le. îndrăgite de Eminescu:
lacul, codrul, trestia,
plavia, glasul de clopot
etc.
Captarea  Se anunţă tema nouă: „O, rămâi...” de M. Eminescu. Se
atenţiei şi anunţă obiectivele operaţionale ale lecţiei…. Elevii notează pe caiete
enunţarea  Li se comunică elevilor că poezia „O, rămâi...” a fost noile informaţii.
obiectivelor publicată pentru prima oară în anul 1879, la 1 februarie, în revista
„Convorbiri literare”.
 Lectura model a poeziei: se va audia înregistrarea audio în
interpretarea actriţei Leopoldina Bălănuţă. Elevii sunt invitaţi ca Elevii ascultă
pe tot parcursul lecturii să închidă ochii şi să se lase pătrunşi de înregistrarea audio
vraja poeziei şi de universul ei de simţire.

Explorarea conţinutului: Elevii vor analiza

4
 sarcinile de lucru şi vor
descoperi că:
 Titlul, construit
 semnificaţia titlului; dintr-o interjecţie şi un
verb la imperativ, reluat
şi în primul vers prin
repetiţie, sugerează
chemarea ademenitoare a
pădurii adresată celui
care-i îi cutreierase toate
adâncurile şi-i Conversaţia, Observa-
descoperise farmecul; Enumeraţia. rea
 Tema: legătura, frontală a
 identificarea temei poeziei; comunicarea omului cu elevilor.
natura, efemeritatea
vieţii omului, comparativ
cu veşnicia naturii;
 Sentimentele eului
 exprimarea sentimentelor eului liric; liric sunt exprimate în
mod direct; poezia
relevă, pe de o parte,
bucuria copilului aflat în
mijlocul naturii, iar, pe de
altă parte, regretul
trecerii timpului, care
aduce, odată cu
maturitatea ,şi despărţirea
dureroasă de mirajul
codrului, de copilărie.
 Încadrarea în gen
 încadrarea poeziei în genul literar din care face parte; literar: - poezia aparţine
genului liric prin:
exprimarea directă a
sentimentelor, prin
prezenţa eului liric şi a
mărcilor sale lexico-
gramaticale, prin redarea
imaginilor artistice cu
5
 ajutorul figurilor de stil şi
prin prezenţa elementelor
de prozodie şi
versificaţie.
 Structura textului
 identificarea structurii textului liric. – scrisă sub forma unui
dialog imaginar dintre
codru şi poet, elegia este
structurată în două părţi:
- prima parte (construită
din cinci strofe,
considerată, pe drept, un
monolog), cuprinde
chemarea arzătoare a
pădurii adresată direct şi
patetic poetului de a
rămâne în lumea de basm
a copilăriei; se remarcă în
mod deosebit intensitatea
sentimentului de iubire şi
frenezia chemării;
- parte a doua a poeziei
(ultimele două strofe,
comunică atitudinea
poetului faţă de chemarea
pădurii; odată cu trecerea
timpului, poetul se
îndepărtează de pădure,
vraja dispare, copilul,
ajuns tânăr, simte acum
numai bucurie la
chemarea frenetică a
codrului, subliniind
regretul amar că nu se
mai poate întoarce în
timp, în anii copilăriei, în
lumea basmelor.

6
4. Reflecţia 23’  Face aprecieri asupra răspunsurilor elevilor.
 Iar acum, după stabilirea etapelor preliminare de analiză a Elevii ascultă şi îşi Metoda
unui text liric, vom intra în comentarea textului, folosind metoda notează informaţiile mozaicului
Mozaicului. primite.
 Trebuie să fiţi cooperanţi, să lucraţi în echipe, iar în final să
sintetizaţi ideile fiecărei grupe.
 Împarte elevii în grupuri de câte 4, punându-i să numere.
Atrage atenţia elevilor asupra faptului că fiecare va avea la sfârşitul
orei, pe caiete, planul de discuţie a lecţiei. Acesta va fi realizat însă
pe părţi de fiecare echipă şi predat de colegii de grup.
 Explică elevilor că grupele formate din cei cu Munca în Observa-
numerele1,2,3,4,5,6, se numesc „ grupe de experţi”. Sarcina lor echipă rea atentă
este să pregătească riguros materialul pe care îl vor prezenta a
colegilor din grupa mixtă. Ei sunt responsabili de predarea acelei activităţii
porţiuni celorlalţi membri ai grupului, fiecare fiind expert într-o elevilor
anumită porţiune.
În fiecare grupă se împart sarcinile:
Echipa nr. 1
Strofa I emoţionează prin chemarea arzătoare a pădurii adresată Elevii îşi notează posibile
poetului de a rămâne în lumea de basm a copilăriei. răspunsuri:
Sarcinile de lucru:
1. Care este figura de stil prin care este evocată pădurea şi
cum i se adresează poetului? - personificarea;

2. Pe ce se bazează invitaţia adresată de pădure poetului şi - afecţiune, îl asigură de

care sunt mijloacele artistice prin care este sugerată faptul că-l iubeşte şi-i
afecţiunea pădurii pentru poet? înţelege toate dorurile şi
În strofa a II-a, care o continuă de fapt pe prima, pădurea îi speranţele; repetiţia „O,
oferă poetului dragoste şi înţelegere, pentru că-i cunoaşte rămâi…”, superlativul
sufletul curat şi firea visătoare. „atât de mult”,
inversiunea „ale tale
doruri toate” , adverbul
restrictiv „numai” –
subliniază dorinţa de a-l
păstra în mijlocul ei, cu
dragoste şi înţelegere;

3. Ce-i oferă pădurea poetului, cu ce încearcă să-l ademenească - îi oferă ocrotire, fiindu-i
7
 în universul ei mirific şi ce-i promite că va deveni pentru el? „confidentă”
4. Cu ce îl aseamănă pădurea pe poet? - cu un mic prinţ care îi
admiră misterele, umbra
întunericului şi adâncul
apelor.

Echipa nr. 2
Strofa a III-a aduce în prim – plan imaginea pădurii – mame
care îl introduce într-o lume fascinantă, plină de viaţă, de
mişcare, de adevăr.
Sarcini de lucru: - îi promite că-l va
1. Ce promisiuni îi face pădurea în continuare şi care sunt mângâia cu freamătul ei,
imaginile artistice care predomină în aceste versuri? că îi va aduce în faţă apa
2. Ce fel de atmosferă creează poetul şi care sunt elementele cu farmecul ei (vuietul de
naturale care o compun? valuri, aliteraţie),
Strofa a patra exprimă afectivitatea relaţiei dintre poet – pădure. unduirea ierbii şi cârdul
de cerbi;
- imagini vizuale şi
auditive ample.
- creează o atmosferă de
basm, plină de taină,
dominată de „mersul
cârdului de cerbi” –
metaforă a basmelor
copilăriei;

3. Numiţi sentimentele de care este copleşit ,în mijlocul - de încântare, bucurie, de

pădurii ,şi discutaţi reacţia copilului în faţa apei atât de emoţie surprinzătoare, de
dragă, atât de familiară în copilărie. extaz chiar, răcoarea apei
ce străluceşte în soare îi
oferă o senzaţie de
plăcere;
4. Ce fel de imagini artistice ne oferă strofa a patra şi ce rol are - imaginea sugerează
inversiunea „a apei strălucire”? luminozitatea peisajului;
întunericul amintirilor s-a
estompat, făcând loc,
treptat, pe măsură ce îi
8
 sunt descifrate şi
cunoscute tainele, luminii
care îl încântă pe poet.

Echipa nr. 3

Decorul de basm este completat cu alte elemente, care, de data

aceasta, aparţin universului cosmic.
Sarcini de lucru:
1. Care este elementul cosmic, simbol eminescian, care aduce - elementele decorului
un spor de frumuseţe şi de taină peisajului descris? terestru sunt completate
2. Ce semnificaţie dă poetul imaginii vizuale a lunii reflectând cu unele cosmice: luna
pe suprafaţa apei? reflectată pe suprafaţa
apei (metaforă „văpaia de
pe lacuri” –comuniunea
omului cu cosmosul, a
terestrului cu cosmosul.

3. Spre sfârşitul strofei, vraja de care este cuprins poetul - versurile risipesc
începe să se destrame. Comentaţi ultimele două versuri. încântarea şi fericirea
poetului; sentimentele
umbrite de trecerea
nemiloasă a timpului:
omul se trece, pe când
natura rămâne veşnică –
comparaţiile;
4. Care este concluzia la care ajunge poetul? - fascinat de vraja pădurii,
poetul nu şi-a dat seama
de trecerea timpului; anii
au zburat asemenea
clipelor, iar momentele
fericite ale copilăriei au
rămas îndepărtate,
imposibil de atins.
Echipa nr. 4
9
 Partea a doua a poeziei(ultimele două strofe), răspunsul
poetului la chemarea pădurii, exprimă regretul pentru timpul care s-
a scurs, pentru copilăria şi fericirea de altădată.
Sarcini de lucru:
1. Ce se întâmplă cu relaţia dintre poet şi codru odată cu - relaţia poet-codru se
trecerea timpului? schimbă; vraja dispare,
copilul ajuns tânăr simte
numai bucurie la auzul
chemării naturii
„şuieram”.
2. Ce fel de atitudine manifestă eul liric în penultima strofă - la început simte o vădită
din poezie? nepăsare, apoi se
îndepărtează de pădure,
de copilărie, întrând într-
un nou spaţiu al
câmpului-simbol al
tinereţii năvalnice, al
vieţii;

3. Numiţi sentimentele care se desprind din ultima strofă şi - ultima strofă redă, într-o
comentaţi, succint, starea afectivă a eului liric. tonalitate gravă, ideea
înţelegerii de către fiinţa
matură a faptului că
timpul este nemilos cu
omul şi că scurgerea lui
nu poate fi oprită; regret
amar şi tristeţe că nu se va
mai întoarce, în timp, în
anii copilăriei; nostalgie,
durere după paradisul
copilăriei pierdute.

 Profesorul explică elevilor că în aceste două versuri există Elevii urmăresc cu atenţie
acelaşi regret după anii fericiţi ai copilăriei, despre care, explicaţiile profesorului,
mai târziu va scrie şi bunul său prieten, Ion Creangă: „ Hai se aşează pe grupe
mai bine despre copilărie să vorbim, căci ea singură este conform metodei Mozaic.
veselă şi nevinovată. Şi drept vorbind, acesta-i adevărul.” Rezolvă în timpul alocat
de profesor sarcinile de
10
 lucru indicate.
Grupele discută
problemele propuse,
elaborând fiecare un plan
al acesteia.
Fiecare „expert” se
întoarce la grupa mixtă şi
predă materialul său. Toţi
ceilalţi „experţi” notează
ideile pe caiet şi cer
lămuriri.
În acest fel se alcătuieşte
planul lecţiei pe tabla.

 Supraveghează fiecare grupă, îndrumă elevii pentru a se

asigura că s-au transmis corect informaţiile.
Prezintă în faţa clasei
 Cere câte unui „expert” din fiecare grupă să citească planul rezultatele obţinute.
rezultat.

5. 2’ Îi invită pe elevi să reflecteze la următoarea întrebare: Ascultă cu atenţie Explicaţia

Asigurarea De ce credeţi că pădurea, atât de mângâitoare şi de ispititoare îl întrebările pentru a putea
feed-back- cheamă pe poetul atât de hărţuit de greutăţile vieţii în mijlocul ei? da răspunsuri pertinente.
ului
 Sentimentele poetului sunt exprimate grav, în funcţie de - chemarea pădurii este un Brainstorming-
etapele vârstei. mod de a-l distrage pe ul
Care sunt simbolurile care sugerează devenirea? poetul atât de izbit de Activitate
greutăţile vieţii şi de-al frontală
menţine la vârsta fericită
a copilăriei, lipsită de
griji; parcă ar vrea să-l
ocrotească de relele vieţii,
de destinul crud care îi
fusese hărăzit.

- pădurea= copilăria;
câmpul = tinereţea; astăzi
= maturitatea
11
 CONCLUZIE: Poezia “ O, rămâi…” de M. Eminescu exprimă în
mod direct sentimentele de nostalgie, tristeţe şi durere pricinuite de
pierderea universului mirific al copilăriei petrecute în mijlocul
naturii prietene.

În continuare, vă invit să încercaţi să creaţi câteva cvintete despre Ascultă cu atenţie Cvintetul
Eminescu. indicaţiile profesorului Conversaţia
Se dau condiţiile de realizare a metodei cvintetelor: legate de modul de Lucrul pe grupe
1. Subiectul : Eminescu desfăşurare a activităţii.
2. două adjective care descriu subiectul; Completează, în grup,
3. trei verbe care exprimă acţiune; cvintetele cerute, ţinându-
4. un enunţ din patru cuvinte ce exprimă sentimentul faţă de se cont de itemii / paşii
subiect; care trebuie respectaţi în
5. un cuvânt ce exprimă esenţa subiectului. desfăşurarea acestei
În timp ce se desfăşoară activitatea pe grupe, se va asigura metode interactive.
fondul muzical prin melodia lui I.A. Teodorovici „ Eminescu”

6. Evaluarea 2’ Completaţi fişa de autoevaluare a activităţii: Completează fişa Auto Evaluare

formativă 1. Ce am învăţat din această activitate? individuală de evaluare, evaluare formativă
______________________________________________________ rezolvând sarcinile de
2. Ce dificultăţi am întâmpinat în această activitate ? lucru propuse.
______________________________________________________ Corectează eventualele
3. Ce aş face pentru a-mi îmbunătăţi activitatea? greşeli apărute în
______________________________________________________ rezolvarea fişei
4. Eu cred că merit nota……….. şi sunt…….

7. 2’ Indicarea sarcinilor de învăţare pentru acasă: Notează tema de casă şi Conversaţia

Asigurarea 1. Fişa bibliografică a lui Eminescu; urmăresc explicaţiile explicaţia
retenţiei şi 2. Memorarea poeziei; profesorului
transferului 3. Realizarea lecturii expresive a poeziei „Povestea codrului”
12
 indicată la lectura suplimentară;
4. Formularea răspunsurilor la întrebările de la poezia “ Povestea
codrului”.

13