MODULUL 3

Deservirea posturilor de macazuri

2011

1
 Investeşte în OAMENI !”
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 2: „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”
Domeniul major de intervenţie 2.3 „ Acces şi participare la formare profesională continuă”
Numărul de identificare al contractului: POSDRU/80/2.3/S/55283
Titlul proiectului: „ Calificarea angajaţilor din transporturile feroviare”

MODULUL 3
Deservirea posturilor de macazuri

Elaborare suport de expert – Tuştean Petru

curs: expert coordonator - Brînduş Daniel

2
 3.1. Prezentarea şi verificarea personalului la intrarea în serviciu:
3.1.1 Prezentarea la serviciu
Prin prezentarea la serviciu se înţelege sosirea personalului la locul de muncă pentru efectuarea serviciului, conform
programului de lucru.
Personalul se consideră prezent la serviciu din momentul semnării condicii
de prezenţă.

3.1.2 Obligaţiile personalului la prezentarea la serviciu

La prezentarea la serviciu, personalul este obligat:
a) să fie odihnit şi în stare normală;
b) să poarte uniforma de serviciu sau echipamentul de lucru, respectiv de protecţie şi să aibă asupra sa instrumentele portative
de semnalizare, rechizitele şi sculele necesare desfăşurării activităţii;
c) să nu se afle sub influenţa băuturilor alcoolice şi/sau a substanţelor stupefiante.

3.1.3 Verificarea personalului la intrarea în serviciu

Starea personalului la prezentarea la serviciu se verifică de regulă de către conducătorul subunităţii sau înlocuitorul
acestuia.
La posturile din linie curentă sau la posturile îndepărtate din incinta staţiei, stabilite în Planul tehnic de exploatare a
staţiei/haltei de mişcare - denumit în continuare PTE -, în haltele de mişcare afiliate şi în punctele de secţionare situate pe secţii
cu conducerea centralizată a circulaţiei trenurilor verificarea personalului la prezentarea la serviciu se face de către personalul
care este în serviciu, înainte de predarea serviciului.
Rezultatul verificării se consemnează, după caz, în condica de comenzi a postului, în registrul unificat de căi libere, comenzi
şi mişcare sau în registrul de dispoziţii pentru conducerea centralizată a circulaţiei trenurilor şi se transmite prin instalaţiile de
telecomunicaţii către impiegatul de mişcare dispozitor din staţia de care aparţine postul sau la care este afiliată halta de mişcare,
respectiv operatorului de circulaţie pe secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor.
La posturile în care serviciul se întrerupe temporar, modul de verificare a personalului la reluarea activităţii, respectiv la
prezentarea la serviciu, se stabileşte în PTE.

3.1.4 Tratarea personalului vinovat de introducerea sau consumul de băuturi

alcoolice
Personalul constatat sub influenţa băuturilor alcoolice şi/sau a substanţelor stupefiante sau vizibil bolnav, nu va fi admis la
serviciu, înştiinţându-se conducătorul subunităţii din care face parte, iar pe secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei
trenurilor, se avizează în scris operatorul de circulaţie care dispune măsurile necesare.
Conducătorul subunităţii verifică în timpul programului de lucru, prin sondaj, modul în care înlocuitorul său a făcut
verificarea personalului la intrarea în serviciu.

Constatarea consumului de băuturi alcoolice

Constatarea se face în cazurile când persoana încadrată în muncă:

- Se prezintă la serviciu şi dă semne că a consumat băuturi alcoolice.
- În timpul serviciului dă semne că a consumat băuturi alcoolice.
- Este surprins asupra faptului consumând băuturi alcoolice în timpul serviciului (indiferent de cantitate).
- A comis abateri care au produs evenimente nominalizate de conducerea departamentului căilor ferate, sau care au pus în
pericol SC.
Este interzisă introducerea sau consumul de băuturi alcoolice în încăperile de serviciu şi în incinta unităţilor de căi ferate
(birouri, ateliere, cabine, vagoane de serviciu, locomotive, dormitoare etc.) de către personalul CFR chiar dacă nu este de serviciu

Sancţionarea abaterilor

1. Desfacerea disciplinară a contractului de muncă conform prevederilor art. 35 lit. f din statutul disciplinar al personalului
din unităţile de transporturi se aplică:
a) personalului căruia i s-a luat proba de sânge la prezentarea şi în timpul serviciului pentru care s-a primit comunica-rea
laboratorului de analiză cu menţiunea „ALCOOL ÎN SÂNGE 0,5‰” sau mai mult.
b) personalului căruia nu i s-a putut face proba de sânge din motive obiective dar care la testarea cu fiola alcooloscop
reactivul s-a înverzit pe întreaga înălţime şi care din constatarea consemnată în procesul verbal rezultă în mod evident că se află
sub influenţa alcoolului. În procesul verbal se vor preciza motivele pentru care nu s-a putut efectua recoltarea probei de sânge
precum şi faptul că reactivul s-a înverzit complet.
c) personalului care a refuzat proba cu alcooloscopul sau recoltarea probei de sânge, pe baza procesului verbal de constatare.
d) personalului care a fost surprins asupra faptului con-sumând băuturi alcoolice în timpul serviciului (indiferent de
cantitate).

3
 e) personalului care a mai fost sancţionat pentru con-sum de băuturi alcoolice pe baza menţiunii din procesul ver-bal de
constatare al probei cu alcooloscopul şi a actelor din evidenţa de personal.
f) personalului care a ascuns abaterile de mai sus săvârşite de oamenii muncii din subordinea sa sau a indus în eroare
organele superioare în legătură cu aceste abateri precum şi cel care aplică în mod abuziv dispoziţiile ordinului şi prezentelor
instrucţiuni pe baza dosarului de cercetare.
g) personalului care săvârşeşte abateri prevăzute la pct. 3 aliniatele 2 şi 3 din ordin.
Aceiaşi sancţiune se va aplica şi personalului medico-sanitar din unităţile MTTc care refuză să recolteze proba de sânge
pentru dozarea alcoolemiei şi care nu se conformează prezentelor instrucţiuni pe baza dosarului de cercetare ce va fi întocmit de
către organele direcţiei sanitare regionale, la sesizarea conducerii unităţii de care aparţine persoana căruia i s-a efectuat
constatarea.
2. Sancţiunile prevăzute la art. 35 lit. c, d şi e şi 42. pct.1 lit. a şi b din statutul disciplinar al personalului din unităţile de
transporturi se aplică:
a) personalului căruia din motive obiective nu i s-a recoltat proba de sânge, iar la proba cu alcooloscopul reactivul nu s-a
colorat în verde complet pe baza procesului verbal de constatare unde s-au consemnat şi cauzele neluării probei de sânge.
b) personalului căruia s-a prezentat la serviciu sub influenţa băuturilor alcoolice în afara orelor de lucru în baza procesului
verbal de constatare.
Persoanelor sub influenţa băuturilor alcoolice care se prezintă în timpul liber la serviciu la locurile de muncă cu grad ridicat
de periculozitate stabilite potrivit decretului 400 din 1981 vor fi sancţionate conform prevederilor acestui decret.
c) personalului care la proba cu alcooloscopul la prezentare sau în timpul serviciului reactivul s-a colorat în verde (indiferent
de înălţime) pentru care însă s-a primit comunicarea laboratorului de analiză.
d) personalului care a introdus băuturi alcoolice în incinta unităţii sau la locul de muncă fără a fi consumat (cu excepţia
locurilor de muncă unde se aplică prevederile decretului 400).
Împotriva personalului prevăzut la lit.A – D de mai sus conducătorul unităţii în funcţie de împrejurările comiterii abaterilor şi
al antecedentelor disciplinare poate lua măsura desfacerii disciplinare a contractului de muncă.

3.1.5 Consemnarea rezultatului verificării la intrarea în serviciu

În staţiile în care operatorii de transport feroviar nu au structură organizatorică proprie verificarea personalului care
deserveşte trenul, atât la intrare în serviciu cât şi la îndrumarea trenului se face de către impiegatul de mişcare - denumit în
continuare IDM - din staţia respectivă.
În staţiile în care activitatea de manevră nu se desfăşoară permanent, existând un program de lucru care nu presupune
predarea-primirea serviciului, verificarea la intrarea în serviciu a personalului de locomotivă care efectuează manevra, se face de
către IDM din staţia respectivă
Predarea - primirea serviciului de către personalul de locomotivă la trenurile în circulaţie, precum şi la locomotivele de
manevră din staţiile în care nu există structuri organizatorice aparţinând operatorului de transport feroviar pentru verificarea
personalului la intrarea în serviciu, se face numai în staţii; în acest caz starea personalului de locomotivă care primeşte serviciul
se verifică obligatoriu de către IDM din staţia respectivă.
La verificarea stării personalului de locomotivă de către IDM, personalul de locomotivă este obligat să confirme în foaia de
parcurs, sub semnătură, în prezenţa IDM, că este odihnit şi în stare normală, iar IDM notează ora şi una din menţiunile „apt
serviciu” sau „inapt serviciu”, după caz, semnează şi aplică ştampila staţiei. În cazul în care IDM constată că personalul de
locomotivă este inapt serviciu, aduce aceasta la cunoştinţa operatorului de circulaţie care va aviza operatorul de transport feroviar
care are în subordine personalul de locomotivă în vederea luării măsurilor necesare

3.2. Verificarea stării de funcţionare a aparatelor de cale şi instalaţiilor

3.2.1. Verificarea stării de funcţionare a aparatelor de cale
Verificarea stării de funcţionare a aparatelor de cale din incinta staţiilor dotate cu instalaţii CED sau CE se face:
a) zilnic, de către personalul de întreţinere şi intervenţie SCB în staţiile stabilite ca sediu pentru desfăşurarea activităţii
acestuia în tură;
b) înainte de luarea serviciului în primire, de către personalul care le deserveşte, conform repartizării stabilite în PTE, în
celelalte staţii.
Verificarea stării de funcţionare a aparatelor de cale îndepărtate de biroul de mişcare şi a celor amplasate în linie curentă,
centralizate prin instalaţii CED sau CE, se face de către personalul de întreţinere cu ocazia reviziilor programate, conform
reglementărilor specifice în vigoare. Aparatele de cale îndepărtate de biroul de mişcare se stabilesc în PTE.
Verificarea stării de funcţionare a aparatelor de cale centralizate electromecanic şi necentralizate, a instalaţiilor SCB şi TC,
a inventarului de la posturi, precum şi verificarea liniilor din zona de activitate, conform repartizării din PTE, se face înainte de
luarea în primire a serviciului de către acari, revizori de ace sau IDM.
La verificarea stării de funcţionare a aparatelor de cale centralizate electromecanic şi necentralizate de către acari, revizori de
ace sau IDM, se urmăreşte dacă acestea funcţionează corespunzător se verifică vizual să nu prezinte unul din următoarele defecte:
a) desfacerea legăturilor dintre acele macazului şi bara/barele de acţionare-conexiune-tracţiune, precum şi între aceste bare;
b) nelipirea vârfului acului de contraac, cu formarea între ele a unui spaţiu liber de 4 mm sau mai mare, în dreptul axei
barei/barelor de acţionare-conexiune-tracţiune;
c) fisură vizibilă sau ruptură la ac şi/sau la contraac pe suprafaţa de rulare;
d) ruptură la vârful inimii de încrucişare sau la aripile acesteia;

4
 e) ruptură sau lipsa a două sau mai multor şuruburi de la şina de rulare sau contraşină;
f) ruptura eclisei de la călcâiul acului.
În cazul în care aparatele de cale prezintă unul din defectele menţionate mai sus, se interzice circulaţia trenurilor şi manevra
vehiculelor feroviare peste acestea; aparatele de cale defecte se acoperă cu discuri roşii mobile amplasate, conform
reglementărilor specifice în vigoare.

3.2.2. Verificarea stării de funcţionare a instalatiilor SCB, TC si IFTE

La verificarea stării de funcţionare a instalaţiilor SCB, TC şi IFTE, personalul care le deserveşte trebuie să constate:
a) dacă pârghiile macazurilor, saboţilor de deraiere, semnalelor şi diverselor elemente din instalaţii funcţionează
corespunzător, iar dispozitivele de semnalizare ale acestora dau indicaţii corecte în concordanţă cu poziţia lor. Verificarea se face
prin manipulare, în cazul în care nu există nici o comandă, iar în cazul în care această verificare nu este posibilă, predătorul
menţionează în predarea serviciului acest lucru, primitorul urmând să facă verificarea după primirea serviciului, atunci când
circulaţia permite;
b) dacă toate sigiliile de control prevăzute în instrucţiunile de manipulare a instalaţiei respective sunt intacte;
c) existenţa şi integritatea barelor de acţionare-conexiune-tracţiune ale macazului, precum şi a ciocului de la încuietoarea
macazului;
d) dacă nu există corpuri străine între ac şi contraac, şină şi contraşină sau între vârful inimii de încrucişare şi aripile acesteia;
e) dacă instalaţiile TC şi soneriile funcţionează corespunzător.

3.2.3. Verificarea liniilor

La verificarea liniilor, acarii şi revizorii de ace trebuie să constate:
a) care linii sunt libere şi care sunt ocupate;
b) dacă toate mărcile de siguranţă ale liniilor pe care nu se manevrează sunt libere;
c) dacă în zona lor de activitate, vehiculele feroviare cu care nu se manevrează sunt asigurate contra fugirii;
d) dacă situaţia saboţilor de mână de pe teren corespunde cu cea de pe rastel.

3.2.4. Consemnarea rezultatului verificărilor la intrarea în serviciu în evidenţele

posturilor
Orice neajuns constatat cu ocazia verificării funcţionării aparatelor de cale, a instalaţiilor SCB, TC şi IFTE, trebuie înscris în
registrul de comenzi al postului şi raportat imediat către IDM dispozitor, care înscrie neajunsul în RRLISC şi avizează personalul
de întreţinere pentru remediere.

3.3. Predarea – primirea serviciului

3.3.1. Efectuarea predării – primirii serviciului
Posturile în care se desfăşoară activităţi şi operaţiuni în legătură cu circulaţia trenurilor şi manevra vehiculelor feroviare, la
care este obligatorie predarea-primirea serviciului în scris, precum şi personalul pentru care este obligatorie predarea-primirea
serviciului în scris, sub semnătură, se stabilesc în PTE.
Predarea-primirea serviciului se semnează de predător şi primitor, menţionând ora. Predătorul rămâne răspunzător de
omisiunile făcute, de informaţiile greşite sau incomplete pe care le-a înscris şi de urmările ce decurg din acestea.
Primitorul trebuie să citească cu atenţie conţinutul predării-primirii serviciului, să consulte toate evidenţele de la postul
respectiv în legătură cu circulaţia trenurilor, efectuarea manevrei, starea instalaţiilor, inventarul postului şi rămâne răspunzător de
executarea în continuare a serviciului, până la predarea lui.
În cazul suspendării temporare a activităţii, personalul de serviciu face predarea serviciului menţionând intervalul de timp în
care serviciul este suspendat, semnează numai pentru predător şi notează ora. La reluarea activităţii de circulaţie şi manevră a
vehiculelor feroviare, personalul prezentat pentru luarea serviciului în primire, chiar dacă este acelaşi care a predat serviciul,
verifică starea de funcţionare a instalaţiilor SCB, TC şi IFTE, ia la cunoştinţă conţinutul predării, se interesează de eventualele
modificări ale situaţiei pe care le înscrie în continuare, după care semnează pentru primitor şi notează ora.
Se interzice predarea serviciului către salariaţii care nu sunt în stare corespunzătoare îndeplinirii sarcinilor de serviciu.

3.3.2. Menţiuni obligatorii la predarea – primirea serviciului

Predarea-primirea serviciului cuprinde:
a) menţiuni cu caracter general:
- data predării-primirii serviciului;
- numele şi prenumele predătorului şi primitorului, în clar;
- inventarul postului;
b) menţiuni specifice activităţii desfăşurate:
- situaţia restricţiilor de viteză necuprinse în buletinul de avizare a restricţiilor - denumit în continuare BAR -, şi a celor
modificate faţă de BAR;
- condiţii speciale în circulaţia trenurilor şi pentru manevrarea vehiculelor feroviare;

5
 - starea aparatelor de cale şi a instalaţiilor de semnalizare, centralizare şi inter-blocare - denumite în continuare SCB -, a
instalaţiilor de telecomunicaţii - denumite în continuare TC -, a instalaţiilor fixe de tracţiune electrică - denumite în continuare
IFTE -, precum şi a sistemului de urmărire a circulaţiei în timp real şi a instalaţiilor ce deservesc acest sistem;
- dispoziţiile operatorului de circulaţie, în curs de executare;
- numărul ultimului ordin de circulaţie emis;
- starea de ocupare a liniilor curente, a liniilor de primire-expediere şi a celorlalte linii din staţie;
- modul de asigurare contra fugirii a vehiculelor feroviare din staţie sau din zona de activitate;
- situaţia saboţilor de mână repartizaţi conform prevederilor din PTE;
- comenzi executate pentru intrarea/ieşirea/trecerea trenurilor care sunt în curs de garare, expediere sau trecere;
c) alte precizări necesare continuării serviciului fără neajunsuri.

6
 3.4. Obligaţiile şi răspunderile personalului
3.4.1 Prezentarea personalului cu o funcţie ierarhic superioară, la postul de
macazuri.
La prezentarea personalului cu o funcţie ierarhic superioară, personalul de serviciu se prezintă şi raportează pe scurt situaţia
din zona de activitate a postului său. Prezenţa personalului cu o funcţie ierarhic superioară, nu scuteşte personalul de serviciu de
răspunderea îndeplinirii obligaţiilor sale.

3.4.2 Executarea dispoziţiilor primite de la personalul cu o funcţie ierarhic

superioară.
Dispoziţiile privind executarea serviciului primite de la personalul cu o funcţie ierarhic superioară se execută integral şi la
timp, cu excepţia celor care pun în pericol siguranţa circulaţiei, a călătorilor, a bunurilor încredinţate la transport, precum şi a
celor care contravin normelor specifice de protecţie a muncii pentru transporturile pe calea ferată. Pentru îndeplinirea unei
dispoziţii, executantul poartă răspunderea împreună cu organul ierarhic superior care a dat dispoziţia.

3.4.3 Ţinuta personalului

În timpul executării serviciului, personalul cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei este obligat să poarte uniforma sau
echipamentul de lucru, respectiv de protecţie, conform normativelor în vigoare, să aibă asupra sa rechizitele necesare desfăşurării
activităţii, să aibă o ţinută decentă şi o comportare corectă.

3.4.4 Rechizitele necesare desfăşurării activităţii

a. steguleţ de culoare galbenă, pentru personalul de staţie, de tren, de locomotivă, din haltele comerciale şi punctele
de oprire în linie curentă şi pentru personalul de linie;
b. lanternă cu lumină verde, pentru impiegatul de mişcare şi agentul autorizat al punctului de secţionare de pe
secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor, de pe secţiile cu sistem de circulaţie dispecer fără
impiegat de mişcare, precum şi din anumite staţii centralizate electrodinamic/electronic, cu aprobarea conducerii
regionalei de cale ferată;
c. lanternă cu lumină albă, pentru personalul de staţie, de linie, de tren, de locomotivă şi din haltele comerciale şi
punctele de oprire în linie curentă;
d. lanternă cu lumină albă şi ciocan pentru personalul de revizie tehnică a trenurilor şi personalul de tren şi staţie
care execută proba frânelor;
e. disc manual de culoare verde pentru impiegatul de mişcare şi agentul autorizat al punctului de secţionare de pe
secţiile de conducere centralizată a circulaţiei trenurilor, de pe secţiile cu sistem de circulaţie dispecer fără
impiegat de mişcare, precum şi din anumite staţii centralizate electrodinamic/electronic, cu aprobarea conducerii
regionalei de cale ferată;
f. fluier de mână pentru personalul de staţie, de tren, de locomotivă, pentru personalul din haltele comerciale şi
punctele de oprire în linie curentă, din punctele de secţionare de pe secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei
trenurilor şi pentru personalul de linie;
g. radiotelefon portabil pe frecvenţele de circulaţie de pe raza proprie de activitate pentru personalul ale cărui
atribuţii de serviciu necesită dotarea cu aceste mijloace.
Se interzice personalului care lucrează în legătură directă cu circulaţia trenurilor şi activitatea de manevră să ia în primire
serviciul, dacă nu posedă rechizitele şi mijloacele de telecomunicaţii necesare.

3.4.5. Interzicerea consumului de băuturi alcoolice

Se interzice personalului cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei să introducă, să păstreze sau să consume băuturi alcoolice
şi/sau substanţe stupefiante în incinta subunităţii şi în zona sa de activitate, să fumeze în locuri neamenajate în acest scop sau în
timpul cât se află în relaţii cu clienţii.

3.4.6. Părăsirea postului de macazuri

Se interzice personalului cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei, aflat în serviciu, să părăsească postul fără aprobarea
obţinută conform reglementărilor specifice în vigoare. Acest personal este obligat, în caz de pericol, să rămână la postul său
pentru a lua măsuri de înlăturare a pericolului. Menţinerea salariaţilor în serviciu peste programul normal de lucru stabilit prin
contractul colectiv de muncă se face conform legislaţiei şi reglementărilor specifice în vigoare.

3.4.7. Obligaţiile personalului în caz de forţă majoră

În cazuri excepţionale care afectează infrastructura feroviară cum ar fi: calamităţi, accidente şi evenimente feroviare, avarii şi
deranjamente la instalaţii, defecţiuni ale vehiculelor feroviare, precum şi pentru înlăturarea urmărilor acestora, personalul cu

7
responsabilităţi în siguranţa circulaţiei este obligat să fie la dispoziţia conducerii subunităţii/unităţii sau la cererea acesteia să se
prezinte în cel mai scurt timp la serviciu.

3.4.8. Executarea serviciului sau a atribuţiilor de serviciu de către alţi salariaţi.

Se interzice personalului liber de serviciu să intervină în executarea serviciului în legătură cu circulaţia trenurilor şi manevra
vehiculelor feroviare, precum şi imixtiunea în executarea sarcinilor între salariaţii de serviciu, în afara cazurilor excepţionale în
care prin intervenţia respectivă s-ar evita un pericol.
Se interzice salariaţilor să presteze serviciul în locul altor salariaţi, la solicitarea acestora, fără aprobarea scrisă, anticipată a
conducerii subunităţii/unităţii.

3.4.9. Folosirea instalaţiilor de telecomunicaţii

Se interzice folosirea instalaţiilor de telecomunicaţii destinate efectuării circulaţiei trenurilor şi manevrei vehiculelor
feroviare de către alt personal decât cel de serviciu sau în alt scop decât cel stabilit.

3.4.10. Preocupări interzise în timpul serviciului

În timpul serviciului se interzice personalului cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei să doarmă sau să se aşeze în poziţii
favorabile somnului şi să aibă alte preocupări decât cele legate strict de serviciu. Personalul devenit inapt în timpul serviciului va
fi înlocuit.

3.4.11. Părăsirea postului după terminarea programului de lucru.

Personalul cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei este obligat ca la terminarea programului să nu părăsească postul până la
sosirea schimbului, acolo unde se lucrează fără întrerupere, iar în caz de neprezentare a acestuia, să anunţe conducerea
subunităţii/unităţii pentru a lua măsurile necesare.

3.4.12. Personalul stagiar

Personalul care efectuează stagiul de practică se menţionează în registrul de predare-primire a serviciului şi execută toate
operaţiile numai sub supravegherea şi răspunderea personală a salariatului pe lângă care acesta execută practica.

3.4.13. Verificarea personalului operatorilor economici, care efectuează manevră pe

liniile staţiei.
Înainte de a se permite efectuarea manevrei pe liniile infrastructurii feroviare publice de către operatori economici, alţii decât
operatorii de transport feroviar, administratorul sau gestionarul infrastructurii feroviare verifică dacă personalul care urmează să
efectueze manevra este autorizat şi în stare corespunzătoare îndeplinirii serviciului, precum şi dacă vehiculul feroviar motor care
urmează să efectueze manevra este autorizat din punct de vedere tehnic, conform reglementărilor specifice în vigoare. În cazul
neîndeplinirii uneia dintre aceste condiţii se interzice accesul operatorilor economici pe liniile infrastructurii feroviare publice,
precum şi efectuarea manevrei de către aceştia.
Prevederi de amănunt privind verificarea condiţiilor prevăzute la alin. (14) se stabilesc în PTE.

3.5. Asigurarea gabaritului de liberă trecere.

3.5.1. Depozitarea mărfurilor şi a materialelor descărcate în zona postului de
macazuri
Gabaritul de liberă trecere este conturul geometric transversal limită, în plan vertical, perpendicular pe axa longitudinală a
căii, în interiorul căruia, în afară de materialul rulant, nu se admite să pătrundă nici o parte a construcţiilor, cum sunt: poduri,
tuneluri, pasaje superioare, pasarele şi alte construcţii tehnologice sau instalaţii fixe - semnale, coloane şi altele - şi nici materiale
sau obiecte depozitate de-a lungul liniei curente sau în staţii. Gabaritul de liberă trecere asigură circulaţia trenurilor şi manevra
vehiculelor feroviare în deplină siguranţă fără limitarea vitezei sau alte restricţii.
Mărfurile şi materialele descărcate sau depozitate lângă linie trebuie să fie aşezate şi fixate în aşa fel încât să fie respectat
gabaritul de liberă trecere, să nu afecteze vizibilitatea semnalelor, funcţionarea instalaţiilor SCB, TC şi IFTE, activitatea şi
securitatea personalului.
Mărfurile şi materialele lipsite de formă stabilă - piatră spartă, nisip, pământ şi altele asemenea - se depozitează la o distanţă
de cel puţin 0,8 m în aliniament şi la cel puţin 1,5 m în curbe, faţă de ciuperca celei mai apropiate şine; înălţimea depozitului de
materiale nu trebuie să fie mai mare de 2/3 din lăţimea taluzului, iar cota piciorului taluzului trebuie să fie cel mult la nivelul
superior al traverselor. Între şinele căii se pot depozita materiale, fără a se depăşi nivelul superior al ciupercii şinei, lăsând un
spaţiu liber între şină şi piciorul taluzului format de materialul respectiv, de cel puţin 0,2 m.

8
 Mărfurile şi materialele cu margini drepte care se pot aşeza în stive - lăzi, cărămizi, cherestea şi altele asemenea - se
depozitează la o distanţă de cel puţin 1,75 m în aliniament şi la cel puţin 2,5 m în curbe, faţă de ciuperca celei mai apropiate şine;
înălţimea stivei - măsurată de la nivelul superior al ciupercii şinei - nu trebuie să depăşească 3 m.
Mărfurile şi materialele rotunde care se pot rostogoli - stâlpi, buşteni, ţevi şi altele asemenea - se depozitează la o distanţă de
cel puţin 1,75 m în aliniament şi 2,5 m în curbă, faţă de ciuperca celei mai apropiate şine, adăugându-se la această distanţă încă o
lungime egală cu înălţimea depozitului respectiv.

3.6. Treceri la nivel

3.6.1. Definiţie.
Punctele de intersecţie la acelaşi nivel ale liniilor de cale ferată cu drumuri deschise circulaţiei publice pe care se circulă cu
mijloace cu tracţiune mecanică sau animală, sunt treceri la nivel cu calea ferată - denumite în continuare treceri la nivel - şi se
stabilesc conform reglementărilor specifice în vigoare.

3.6.2. Clasificare
În funcţie de modul în care se realizează semnalizarea circulaţiei feroviare şi rutiere, trecerile la nivel se clasifică în:
a) treceri la nivel cu bariere - tip B;
b) treceri la nivel cu instalaţii automate de semnalizare rutieră cu semibariere - tip BAT;
c) treceri la nivel cu instalaţii automate de semnalizare rutieră fără semibariere - tip SAT;
d) treceri la nivel semnalizate numai cu indicatoare rutiere - tip IR.

3.6.3. Poziţia normală a barierelor

Poziţia normală a barierelor la trecerile la nivel este cea în poziţie deschisă şi poate fi modificată numai în cazuri bine
justificate, cu aprobarea conducerii structurii regionale a administratorului infrastructurii feroviare.

3.6.4. Circulaţia peste trecerile la nivel a vehiculelor cu caracteristici speciale.

Circulaţia peste trecerile la nivel a vehiculelor cu caracteristici speciale, prevăzute în actele normative privind regimul juridic
al drumurilor, se admite numai cu acordul şi în condiţiile stabilite de către administratorul infrastructurii feroviare şi sub
supravegherea împuternicitului subunităţii de întreţinere a căii, în funcţie de cel puţin picher şi după caz, de împuternicitul
subunităţii IFTE pe liniile de cale ferată electrificate.

3.6.5. Regulamentul de funcţionare al postului de barieră.

La trecerile la nivel deservite de agenţi şi denumite în continuare posturi de barieră, serviciul se efectuează conform
programului stabilit de administratorul infrastructurii feroviare.
Modul de organizare a activităţii la un post de barieră se stabileşte în regulamentul de funcţionare al postului de barieră anexă
la PTE.

3.6.6. Obligaţiile agentului postului de barieră

Agentul postului de barieră are următoarele obligaţii:
a) să închidă bariera înainte să răspundă la telefon;
b) să supravegheze din locul fixat prevăzut în regulamentul de funcționare al postului de barieră, circulaţia prin pasaj, pe
timpul cât bariera este deschisă şi să închidă bariera în cazul în care părăseşte acest loc, indiferent de motiv;
c) să cunoască mersul trenurilor şi să ceară relaţii despre circulaţia trenurilor întârziate, suplimentare şi/sau timpurii;
d) să închidă bariera din proprie iniţiativă în cazul în care un tren sau un convoi de manevră neanunţat se apropie de trecerea
la nivel;
e) să nu deschidă bariera decât după trecerea trenului, retragerea manevrei sau anularea dispoziţiei de închidere a barierei;
f) să asigure iluminarea cumpenelor barierei mecanice în timpul nopţii, conform calendarului de iluminare, precum şi ziua
când vizibilitatea este redusă;
g) să raporteze către IDM dispozitor dacă trenurile sunt nesemnalizate sau atunci când este cazul, lipsa agentului de la urmă;
h) să dea semnale pentru oprirea trenului sau convoiului de manevră aflat în mişcare când constată neajunsuri care
periclitează siguranţa circulaţiei sau securitatea transporturilor şi să avizeze imediat pe IDM;
i) în caz de pericol, să ia măsuri pentru oprirea accesului vehiculelor rutiere peste trecerea la nivel;
j) să manipuleze corespunzător instalaţiile postului de barieră pe care îl deserveşte;
k) să avizeze imediat pe IDM despre deteriorările produse la postul de barieră, de către vehiculele rutiere cu tracţiune
mecanică, animală sau de către pietoni, în vederea luării operative a măsurilor de remediere;
l) să reţină şi să comunice către IDM, datele de identificare a vehiculelor rutiere care au produs deteriorări la postul de
barieră, în vederea avizării organelor de poliţie;
m) să cureţe jgheaburile dintre şine şi contraşine şi să asigure curăţenia în zona trecerii la nivel;
n) să păstreze în bună stare de funcţionare postul de barieră, instalaţiile din dotare şi trecerea la nivel.

9
3.6.7. Anunţarea trenurilor la posturile de barieră.
Înainte de expedierea sau trecerea unui tren prin staţie, IDM trebuie să anunţe trenul la posturile de barieră de la trecerile la
nivel din linie curentă deservite de agenţi. La manevra cu depăşirea limitei incintei staţiei se anunţă numai posturile de barieră din
staţie şi din linie curentă interesate. Anunţarea trenurilor se face cu dispoziţie scrisă, înainte de punerea pe liber a semnalului de
ieşire, cu formula: "Nr…ora…..tren - nr.- ... pleacă ora .....", completată cu menţiunea "cu agent", în cazul trenurilor care
circulă cu agent la urmă.

3.6.8. Confirmarea primirii dispoziţiei de închidere a barierei

Agenţii posturilor de barieră din linie curentă trebuie să confirme primirea dispoziţiei cu număr şi oră, după care, având
bariera închisă, se postează la locul fixat prevăzut în regulamentele de funcţionare ale posturilor de barieră, ziua cu steguleţul
galben desfăşurat, iar noaptea cu lanterna cu lumina albă spre tren, în vederea defilării trenului. Bariera se deschide numai după
trecerea trenului, retragerea manevrei sau anularea dispoziţiei privind circulaţia trenului. Când barierele au poziţia normal
deschisă şi agentul postului de barieră trebuie să părăsească locul fixat, închide mai întâi bariera.
Dacă două sau mai multe trenuri se urmăresc la intervale scurte şi nu mai este posibilă deschiderea barierelor între aceste
trenuri, IDM trebuie să anunţe toate trenurile printr-o singură dispoziţie scrisă.

10
3.6.9. Extrasul din mersul trenurilor.
Pentru fiecare post de barieră din linie curentă se va întocmi un extras din mersul trenurilor prevăzute să treacă pe la postul
respectiv, care va conţine următoarele: numărul trenului, felul trenului, plecarea din staţia vecină, timpul de mers de la staţia
vecină până la postul de barieră din linie curentă, ora închiderii barierei, respectiv ora de la care nu se mai deschide bariera,
trecerea pe la postul de barieră din linie curentă, timpul de mers de la postul de barieră din linie curentă până la cealaltă staţie
vecină şi sosirea în acea staţie; ora închiderii barierei, respectiv ora de la care nu se mai deschide bariera, se scrie cu cerneală
roşie, iar coloana se încadrează într-un chenar roşu. Întocmirea, actualizarea şi aprobarea extrasului cu mersul trenurilor se face
de către şeful staţiei la care este afiliat postul de barieră din linie curentă.

3.6.10. Circulaţia trenurilor în cazul în care agentul postului de barieră nu răspunde

la telefon.
În cazul în care agentul postului de barieră din linie curentă nu se prezintă la telefon sau când instalaţia telefonică se
defectează şi nu se poate lua legătura cu acesta, se avizează mecanicul prin ordin de circulaţie, în care se înscrie că trenul circulă
neanunţat la postul de barieră situat la kilometrul şi hectometrul numărul …. . În ambele cazuri se avizează operatorul de
circulaţie. Se procedează identic şi în cazul trenurilor cu trecere prin staţie, care vor fi oprite pentru a se înmâna mecanicului
ordin de circulaţie.
Mecanicul este obligat să ia măsuri de oprire a trenului înaintea trecerii la nivel dacă observă că :
- agentul postului de barieră nu este prezent la locul fixat;
- agentul postului de barieră dă semnale de oprire a trenului;
- agentul postului de barieră este prezent la locul fixat dar bariera este deschisă.
După oprire, al doilea agent al trenului - şeful de tren respectiv alt agent autorizat pentru a executa funcţia de şef de tren, iar
în lipsa acestora mecanicul ajutor - se deplasează la postul de barieră pentru a constata situaţia, după care mecanicul comunică
către IDM care i-a înmânat ordinul de circulaţie sau către IDM din prima staţie din parcurs despre situaţia constatată.
În cazul în care bariera este deschisă, al doilea agent al trenului închide mai întâi bariera, după care dă semnale în vederea
depăşirii trecerii la nivel de către tren. Mecanicul opreşte trenul după depăşirea trecerii la nivel cu tot trenul, al doilea agent al
trenului deschide bariera, se urcă în tren şi transmite semnalul “înainte” sau în cazul în care se urcă în cabina locomotivei
comunică mecanicului că trenul îşi poate continua mersul.

3.6.11. Posturile de barieră din incinta staţiei

Pentru închiderea barierelor din incinta staţiei, IDM dă dispoziţie scrisă posturilor de barieră, înainte de primirea, expedierea
sau trecerea unui tren, precum şi în cazul mişcărilor de manevră fără conducător de manevră. După închiderea barierei din incinta
staţiei, agentul postului de barieră raportează către IDM ora închiderii ei şi se postează lângă cabina barierei, ziua cu steguleţul
galben desfăşurat, iar noaptea cu lanterna cu lumină albă spre tren.
Comanda de intrare, ieşire sau trecere a trenului dată la posturile de macazuri ce deservesc şi bariere, ţine loc şi de dispoziţie
pentru închiderea barierei, iar raportarea executării comenzii respective ţine loc şi de raportarea închiderii barierei.
La trecerile la nivel deservite direct de IDM, acesta închide mai întâi bariera şi numai după aceea manipulează semnalul de
intrare/ieşire sau trecere pe liber sau, după caz, dă dispoziţie de începere a manevrei.

3.6.12. Obligaţia conducătorului de manevră înainte de trecerea convoiului de

manevră peste TN
Înainte de trecerea convoiului de manevră peste trecerile la nivel dotate cu bariere mecanice - tip B, semibariere - tip BAT
sau treceri la nivel cu instalaţii de semnalizare rutieră fără semibariere - tip SAT, conducătorul manevrei este obligat să se
convingă personal că bariera este închisă, respectiv semnalizarea de interzicere a circulaţiei rutiere a instalaţiilor de semnalizare
automată este declanşată, iar în caz contrar, să oprească manevra şi să ceară închiderea barierei sau declanşarea semnalizării de
interzicere a circulaţiei rutiere şi numai după aceea să dea semnale de punere în mişcare a convoiului de manevră.
La executarea manevrei peste trecerile la nivel semnalizate numai cu indicatoare rutiere - tip IR, conducătorul manevrei este
obligat să oprească convoiul de manevră înaintea fiecărei treceri la nivel, să ia măsuri de oprire a circulaţiei rutiere şi numai după
ce s-a convins că circulaţia rutieră este oprită, poate da semnale de punere în mişcare a convoiului de manevră. Conducătorul
manevrei este obligat să asigure prin agenţii din partida de manevră oprirea circulaţiei rutiere în ambele sensuri ale acesteia, până
la trecerea completă a convoiului de manevră peste trecerea la nivel.

3.6.13. Fluidizarea circulaţiei rutiere în cazul executării manevrelor peste TN cu

bariere sau SAT.
Pentru a nu se stânjeni circulaţia rutieră la trecerile la nivel, executarea manevrei se va întrerupe, dacă este cazul, la intervale
de cel mult 10 minute.

3.6.14. Defectarea barierei

În cazul defectării barierei în poziţie deschisă, imediat după ce a primit dispoziţia de închidere a acesteia, agentul care o
deserveşte este obligat să ia măsuri de oprire a vehiculelor rutiere prin amplasarea barierelor mobile, semnalizate pe timp de
11
noapte conform reglementărilor specifice în vigoare şi să avizeze pe IDM din staţiile adiacente, cu număr şi oră, despre
defectarea barierei. IDM din staţia căreia îi este arondat postul, înscrie datele despre defectarea barierei în RRLISC şi avizează,
subunitatea cu atribuţii specifice de întreţinere pentru a lua măsurile de remediere. După executarea acestor operaţii, IDM
comunică situaţia în scris operatorului de circulaţie care ia măsuri de avizare atât a impiegaţilor de mişcare din staţiile de pe
secţia proprie de circulaţie, cât şi a operatorilor de circulaţie de pe secţiile de circulaţie vecine, prin dispoziţie scrisă, pentru
înştiinţarea personalului de locomotivă prin ordin de circulaţie, despre defectarea barierei situate la kilometrul şi hectometrul
numărul……..
Operatorul de circulaţie stabileşte trenurile care nu au fost avizate despre defectarea barierei în ultima staţie în care au avut
oprire şi dă dispoziţie prin care fixează staţiile în care acestea urmează să fie oprite pentru înştiinţarea personalului de
locomotivă.
În cazul în care legăturile telefonice între operatorul de circulaţie şi staţiile adiacente postului de barieră sunt defecte,
avizarea tuturor trenurilor în circulaţie despre defectarea barierei se face de către IDM din aceste staţii.
În cazul defectării BAT sau SAT se va proceda conform instrucţiei de manipulare a instalaţiei şi a prescripţiilor de lucru,
anexă la PTE.
În cazul posturilor de barieră din linie curentă din apropierea staţiei sau la trecerile la nivel din incinta staţiei care deservesc
mai multe direcţii şi/sau linii de joncţiune cu infrastructura feroviară privată sau cu linii ferate industriale, dacă este cazul, în PTE
se stabilesc măsuri suplimentare de siguranţă a circulaţiei la anunţarea trenurilor.

3.6.15. Închiderea barierelor de la posturile de barieră situate în linie curentă, aflate

la distanţe mari faţă de staţiile de la care se primeşte dispoziţia
Cu aprobarea conducerii regionalelor de cale ferată, la unele posturi de barieră situate în linie curentă, aflate la distanţe mari
faţă de staţiile de la care se primeşte dispoziţie, respectiv de la care timpii de mers ai trenurilor sunt mai mari de 20 minute până
la aceste posturi de barieră, se va putea deschide bariera după înregistrarea comenzii de plecare a trenului din staţie. La aceste
posturi de barieră din linie curentă, agenţii vor supraveghea de la locul fixat circulaţia rutieră prin pasaj şi vor proceda astfel:
a)dacă barierele au poziţia normal deschisă, se vor închide cu cel puţin 10 minute înainte de trecerea pe la posturile de
barieră din linie curentă, a trenurilor anunţate de către impiegatul de mişcare. Pentru trenurile prevăzute să circule, dar neanunţate
de către impiegatul de mişcare, barierele se vor închide cu cel puţin 10 minute înainte de trecerea lor posibilă pe la postul de
barieră din linie curentă;
b) dacă barierele au poziţia normal închisă, nu se vor mai deschide cu cel puţin 10 minute înainte de trecerea pe
la posturile de barieră din linie curentă, a trenurilor anunţate de către impiegatul de mişcare. Pentru trenurile prevăzute să circule,
dar neanunţate de către impiegatul de mişcare, barierele nu se vor mai deschide cu cel puţin 10 minute înainte de trecerea lor
posibilă pe la postul de barieră din linie curentă.

3.7. Îngrijirea aparatelor de cale

Îngrijirea aparatelor de cale constă în asigurarea stării de curăţenie şi ungere în vederea funcţionării corespunzătoare şi fără
întrerupere, precum şi în asigurarea iluminării corespunzătoare a indicatoarelor de poziţie a acestora.
Îngrijirea aparatelor de cale din instalaţiile de centralizare electromecanică - precum şi a aparatelor de cale necentralizate se
face de către personalul care le deserveşte.
Îngrijirea aparatelor de cale din instalaţiile de centralizare electrodinamică - şi a celor din instalaţiile de centralizare
electronică cu tehnică de calcul - este obligatorie şi se face de către personalul stabilit de administratorul sau gestionarul
infrastructurii feroviare, după caz.
Prevederi de amănunt, privind repartizarea aparatelor de cale personalului care asigură manipularea şi îngrijirea acestora, se
stabilesc în PTE.

3.8. Revizuirea macazurilor

8 Revizuirea macazurilor dintr-un parcurs, precum şi a macazurilor şi saboţilor de deraiere care acoperă un parcurs, constă în
verificarea vizuală a următoarelor:
a) dacă macazurile şi saboţii de deraiere au fost manipulate/manipulaţi în poziţie corespunzătoare parcursului şi dacă
pentru fiecare macaz acul este lipit de contraac şi macazul este asigurat;
b) dacă există cauze sau condiţii care pun în pericol circulaţia sau manevra vehiculelor feroviare peste macaz,
precum:
- defecte vizibile şi/sau elemente lipsă;
- corpuri străine între sau pe elementele constructive.

Revizia tehnică a aparatelor de cale şi a instalaţiilor se face de către personalul de întreţinere după un program întocmit
conform reglementărilor specifice în vigoare.

3.9. Poziţia normală a macazurilor şi a saboţilor de deraiere

3.9.1. Poziţia normală a macazurilor
Macazurile aparatelor de cale amplasate pe liniile de primire-expediere, în linie curentă, precum şi macazurile de acoperire,
trebuie să se afle în poziţie normală.
12
 Poziţia normală a macazurilor este:
a) pe directă, în cazul macazurilor din incinta staţiei aflate pe linie directă, atât pe cale simplă, cât şi pe cale dublă, precum şi
a celor aflate în linie curentă;
b) spre linia de evitare sau de scăpare, în cazul macazurilor care dau acces la aceste linii;
c) în poziţia stabilită prin PTE, pentru celelalte macazuri.
În staţiile înzestrate cu instalaţii CED sau CE manipularea macazurilor în poziţie normală nu este obligatorie, cu excepţia
macazurilor care dau acces spre linii de evitare sau de scăpare şi a căror poziţie normală este spre aceste linii.
De regulă, toate macazurile din staţie trebuie să dea acces la linie liberă, cu excepţia celor centralizate din staţiile înzestrate
cu instalaţii CED sau CE. Poziţia normală a macazurilor se stabileşte în PTE.

3.9.2. Poziţia normală a saboţilor de deraiere

Poziţia normală a sabotului de deraiere este “aşezat pe şină”.

3.9.3. Manipularea macazurilor în altă poziţie decât cea normală

Macazurile pot fi manipulate din poziţia lor normală în altă poziţie pentru:
a) primirea şi expedierea trenurilor;
b) executarea manevrei;
c) curăţarea, verificarea, revizia sau repararea acestora;
d) interzicerea accesului la liniile închise sau ocupate.

3.9.4. Manipularea saboţilor de deraiere în altă poziţie decât cea normală

Manipularea în poziţia “răsturnat de pe şină” este admisă numai atunci când se execută un parcurs de manevră, precum şi la
lucrările de întreţinere sau revizie.

3.10. Executarea parcursurilor de manevră

3.10.1. Manipularea macazurilor şi a saboţilor de deraiere la manevră
Macazurile şi saboţii de deraiere, la manevră, se manipulează de către acar, revizorul de ace sau IDM, la cererea
conducătorului manevrei. Anumite macazuri şi anumiţi saboţi de deraiere, ce se prevăd în PTE, se pot manipula şi de către un
agent din partida de manevră stabilit de conducătorul manevrei şi la indicaţiile acestuia.
În staţiile înzestrate cu instalaţii CED sau CE, precum şi cu instalaţii CAM, coloane de manevră sau mese de manevră,
manipularea macazurilor şi a saboţilor de deraiere se face de către:
a) agenţii autorizaţi să deservească instalaţiile CAM, coloana de manevră sau masa de manevră;
b) IDM de la postul de comandă.
Macazurile necentralizate atacate pe la vârf, care intră în parcursul de manevră, se verifică la faţa locului, de către agentul
care are sarcina manipulării acestora, pentru a se convinge că vârful acului este lipit de contraac, că este zăvorât şi
contragreutatea a efectuat cursa completă; de asemenea se verifică şi saboţii de deraiere care intră în parcursul respectiv.
Macazurile şi saboţii de deraiere din instalaţiile CAM, CED, CE, mese de manevră şi coloane de manevră se verifică prin
indicaţiile de control date pe pupitrul de comandă, luminoschemă sau display, după caz.
Macazurile centralizate electromecanic se verifică prin poziţia pârghiei de acţionare şi a indicatorului de macaz.
Când convoiul s-a angajat peste un macaz atacat pe la călcâi în poziţie falsă, acesta va fi lăsat să treacă complet. Se admite
oprirea vehiculelor din convoi peste macazul atacat în poziţie falsă, numai dacă prin aceasta se poate evita un eveniment sau
accident feroviar.

Se interzice manipularea macazurilor la manevră în următoarele cazuri:

a) dacă mărcile de siguranţă sunt ocupate şi prezintă pericol de acostare;
b) dacă macazul a fost atacat pe la călcâi în poziţie falsă, până când nu a fost verificat de către personalul de întreţinere a
liniilor şi instalaţiilor;
c) sub vehicul sau când vehiculul se află în mişcare aproape de macaz, în afara cazului când prin aceasta se evită producerea
unui eveniment sau a unui accident feroviar;
d) în cazul macazurilor centralizate, când vehiculul în mers se află aproape de macaz, cu excepţia macazurilor din zonele de
triere.
În staţiile înzestrate cu instalaţii CED sau CE, la efectuarea mişcărilor de manevră cu UAM, precum şi cu trenurile cu
boghiuri speciale pentru transportul şinelor şi panourilor de cale ferată, controlul stării de ocupare a liniilor şi a macazurilor se
face pe teren, înainte de manipularea instalaţiilor, personal de către IDM care manipulează instalaţia sau din ordinul acestuia, de
către un agent stabilit în PTE. La fel se procedează şi în cazul manevrării vagoanelor care au staţionat pe o linie mai mult de 72
ore.

3.10.2. Întrebuinţarea frânelor şi a saboţilor de mână la manevră

La manevră, oprirea vagoanelor la locul fixat se asigură cu frâne de mână, saboţi de mână, frâna automată, frâna de cale,
frâna locomotivei precum şi prin frânare mixtă.

13
 În cazul în care se foloseşte frânarea automată sau mixtă, conducătorul manevrei trebuie să verifice funcţionarea frânelor
automate ale vagoanelor cu care se realizează procentul de masă frânată automat.
Starea corespunzătoare de funcţionare a frânelor de mână se verifică de către personalul însărcinat cu manipularea lor, înainte
de începerea manevrei, respectiv înainte de împingerea convoiului de manevră la triere.
Utilizarea saboţilor de mână la manevră trebuie să se facă cu respectarea următoarelor reguli:
a) înainte de darea în folosinţă, saboţii de mână se verifică cu şablonul corespunzător tipului de şină şi se inscripţionează
conform prevederilor stabilite în PTE;
b) saboţii de mână se aşează pe şină la o distanţă variabilă faţă de punctul la care vagoanele trebuie oprite, în raport cu viteza,
masa vagonului şi starea timpului, astfel încât să nu se producă tamponarea violentă a vagoanelor;
c) pe liniile în curbă, saboţii de mână trebuie aşezaţi, de regulă, pe linia din interiorul curbei;
d) după aşezarea saboţilor de mână pe şină trebuie să se verifice lipirea aripioarei de partea interioară a ciupercii şinei precum
şi lipirea limbii sabotului de ciuperca şinei;
e) se interzice aşezarea saboţilor de mână pe macazuri şi între macazurile din aceeaşi zonă, pe inimi de încrucişare, joante
izolante sau de racordare, treceri la nivel, bascule pod şi canale deschise;
f) se interzice aşezarea saboţilor de mână în cazurile în care ciuperca şinei este necurăţată, prezintă bavuri sau praguri
verticale, care conduc la înţepenirea sabotului, precum şi pe liniile din zonele cu eclise cornier.
Se interzice utilizarea saboţilor de mână care nu corespund tipului de şină sau care au unul din următoarele defecte:
a) plăcuţa de sprijin lipsă;
b) corpul slăbit din nituri, crăpat, deformat sau rupt;
c) limba ruptă sau slăbită din nituri;
d) talpa încovoiată, strâmbă, îndoită sau ruptă;
e) mânerul strâmb, rupt sau lipsă.
Liniile din staţie pe care nu pot fi oprite vagoanele la manevră cu saboţi de mână, se stabilesc în PTE.
Subunităţile de întreţinere a căii stabilesc tipul de sabot de mână corespunzător liniilor din staţie pe care pot fi oprite
vagoanele la manevră; liniile şi tipul de sabot astfel stabilite se menționează în PTE.
După terminarea manevrei, saboţii de mână care nu sunt folosiţi pentru asigurarea vagoanelor se aduc şi se aşează de către
agenţii care i-au utilizat, pe rastele sau pe suporţi.
Modul de utilizare, locul de păstrare, evidenţa şi paza saboţilor de mână se stabileşte în PTE.

Figura 1
3.10.3. Semnale date de agenţi cu instrumente portative
Semnalele date cu instrumentele portative servesc atât pentru circulaţie, cât şi pentru manevră.
Aceste semnale se dau astfel ca mecanicul şi personalul de tren sau de manevră să le poată observa fie direct, fie prin
retransmitere.
Semnalele date de agenţi cu instrumentele portative sunt următoarele:

ÎNAINTE!

Ziua - se mişcă steguleţul galben în arc de cerc deasupra capului şi în acelaşi

timp se dă un sunet lung cu fluierul de mână
Noaptea - se mişcă lanterna cu lumină albă în arc de cerc deasupra capului şi în
acelaşi timp se dă un sunet lung cu fluierul de mână

14
Figura 2
ÎNAPOI
Ziua - se mişcă steguleţul galben în arc de cerc, jos, înaintea corpului şi în
acelaşi timp se dau două sunete lungi cu fluierul de mână
Noaptea - se mişcă lanterna cu lumină albă în arc de cerc, jos înaintea corpului
şi în acelaşi timp se dau două sunete lungi cu fluierul de mână

Figura 3

ÎNCET
Ziua - se mişcă încet steguleţul galben, în sus şi în jos, cu braţul întins orizontal
şi în acelaşi timp se dau mai multe sunete lungi cu fluierul de mână
Noaptea - se mişcă încet, lanterna cu lumină albă, în sus şi în jos, cu braţul întins orizontal şi în
acelaşi timp se dau mai multe sunete lungi cu fluierul de mână
Figura 4

15
 OPREŞTE

Ziua - se mişcă steguleţul galben, în cerc, înaintea corpului şi în acelaşi timp se

dau trei sunete scurte, repetate, cu fluierul de mână
Noaptea - se mişcă lanterna cu lumină albă, în cerc, înaintea corpului şi în
acelaşi timp se dau trei sunete scurte, repetate, cu fluierul de mână

Figura 5

La semnalul "înainte!" locomotiva cu abur se deplasează cu coşul înainte, iar la semnalul "înapoi!" locomotiva cu abur se
deplasează cu coşul înapoi, indiferent de faptul că trage sau împinge, că este izolată sau circulă cu vagoane.
Trenurile automotoare la semnalul "înainte!" se deplasează cu postul de conducere înainte, iar la semnalul "înapoi!" se mişcă
în sens invers indiferent de faptul că trage sau împinge.

În cazul locomotivelor diesel sau electrice izolate, întotdeauna, se va da numai semnalul "înainte!".

În cazul locomotivelor diesel sau electrice, la care sunt ataşate şi vagoane sau alte vehicule de cale ferată, semnalul "înainte!"
se dă, dacă locomotiva trebuie să se deplaseze în sensul postului la care nu sunt cuplate vagoane, iar semnalul "înapoi!" se dă
dacă locomotiva trebuie să se deplaseze în sensul postului la care sunt cuplate vagoanele.

În cazul locomotivelor diesel sau electrice intercalate, semnalul "înainte!" sau "înapoi!" se dă în funcţie de postul
ocupat de către mecanic. Locomotivele diesel hidraulice, la semnalul "înainte!", se deplasează înspre partea unde se află motorul
diesel - partea cea mai lungă a locomotivei măsurată de la cabina de conducere, iar la semnalul "înapoi!" în sensul invers.

Îmbrâncire:
Ziua:
a. Dacă locomotiva diesel hidraulică este aşezată cu partea motorului în faţă, se mişcă repede steguleţul galben în arc de
cerc, jos înaintea corpului şi în acelaşi timp se dau două sunete lungi cu fluierul de mână. La aceleaşi semnale, locomotivele
diesel electrice şi locomotivele electrice se deplasează în direcţia spre partea frontală a locomotivei cuplată la grupul de vagoane.
b. Dacă locomotiva diesel hidraulică este aşezată cu partea motorului, spre convoiul de vagoane, se mişcă repede
steguleţul galben în arc de cerc, deasupra capului şi în acelaşi timp se dă un sunet lung cu fluierul de mână.
Noaptea: aceleaşi mişcări cu lanterna cu lumină albă şi aceleaşi semnale cu fluierul de mână.

Cuplare:
Ziua: două sunete scurte cu fluierul de mână şi în acelaşi timp, se dă cu steguleţul, după caz, semnalul "înainte!" sau
"înapoi!", însă mişcările vor fi mai scurte.
Noaptea: aceleaşi semnale cu fluierul de mână şi aceleaşi mişcări cu lanterna cu lumină albă.

3.10.4. Semnalizarea locomotivei de manevră

Semnalizarea locomotivei de manevră se face după cum urmează:

Ziua - două faruri în partea de jos, dintre care cel din dreapta cu geam albastru-ca în figură
Noaptea - două faruri în partea de jos, dintre care cel din dreapta cu lumină albastră, iar cel din stânga cu lumină albă-ca în
figură

Figura 6

Locomotivele cu abur, de manevră, se

semnalizează în acelaşi mod, folosindu-se
felinare. La fel se semnalizează tenderul
locomotivei de manevră.
Locomotivele trenurilor în circulaţie, dacă
execută mişcări de manevră în staţii, îşi
menţin semnalizarea de la tren. Pe timp de
noapte locomotiva va avea lumini de semnalizare la ambele capete.

16
 3.11. Asigurarea materialului rulant contra fugirii
Vehiculele feroviare cu care nu se manevrează trebuie garate între mărcile de siguranţă ale liniei de garare, cu uşile închise,
fiind legate între ele şi asigurate contra fugirii, prin strângerea frânelor de mână şi cu saboţi de mână aşezaţi la roţile extreme ale
primului şi ultimului vagon din grup.
Vagoanele aflate la încărcare-descărcare se asigură contra fugirii prin strângerea tuturor frânelor de mână în bună stare de
funcţionare şi cu saboţi de mână aşezaţi la roţile osiilor extreme ale primului şi ultimului vagon de pe linia respectivă.
În cazul în care vagoanele sau grupurile de vagoane aflate la încărcare-descărcare nu sunt înzestrate cu suficiente frâne de
mână în stare de funcţionare şi sunt dispersate la mai multe fronturi, iar linia respectivă se află în declivitate, asigurarea
menţinerii pe loc a acestora se face prin strângerea frânelor de mână existente şi suplimentar cu saboţi de mână aşezaţi la prima
roată dinspre pantă, separat pentru fiecare grup de vagoane. În acest caz la efectuarea manevrei, conducătorul manevrei este
avizat prin planul de manevră asupra modului de asigurare suplimentară a vagoanelor contra fugirii cu saboţi de mână.

Asigurarea trenurilor şi a grupurilor de vagoane se face înainte de dezlegarea locomotivei, astfel:

a) când staţionează pe linii cu declivitate până la 2 ‰ inclusiv, prin strângerea numărului de frâne de mână necesare
menţinerii pe loc;
b) când staţionează pe linii cu declivitate peste 2 ‰, prin strângerea numărului de frâne de mână necesare menţinerii pe loc şi
cu saboţi de mână aşezaţi la roţile osiilor extreme ale ultimului vagon în capătul spre pantă;
c) când staţionează pe linii prevăzute cu saboţi de deraiere, prin strângerea frânelor de mână necesare menţinerii pe loc şi cu
saboţi de mână aşezaţi la roţile osiilor extreme ale ultimului vagon în capătul spre sabotul de deraiere.
În toate cazurile de vânt puternic se iau măsuri suplimentare de asigurare a vehiculelor feroviare, prevăzute în PTE.
Vagoanele aflate în staţionare pe liniile grupei de triere, trebuie să fie asigurate în capătul opus cocoaşei de triere, prin
strângerea frânelor de mână, iar în lipsa acestora cu saboţi de mână aşezaţi la roţile osiilor extreme ale ultimului vagon în capătul
opus cocoaşei, conform prevederilor din PTE.
La manevra vagoanelor, scoaterea saboţilor de mână se face numai după legarea locomotivei, iar frânele de mână se slăbesc
înainte de punerea convoiului de manevră în mişcare.
Verificarea funcţionării frânelor de mână, folosite pentru asigurarea vagoanelor, trebuie să fie făcută de către agentul stabilit
de conducătorul manevrei, înainte de dezlegarea locomotivei, după manipularea dispozitivului de descărcare a aerului din
instalaţia de frână automată a vagonului.
Descărcarea aerului din instalaţia de frână a vagoanelor se face înainte de dezlegarea locomotivei şi numai după aplicarea
saboţilor de mână la roţile extreme ale primului şi ultimului vagon din tren.
În cazul în care frânele de mână, în stare de funcţionare, nu asigură procentul de masă frânată necesar menţinerii pe loc,
stabilit în PTE, se folosesc suplimentar saboţi de mână până la asigurarea procentului de masă frânată necesar menţinerii pe loc.
Saboţii de mână se aşează pe un singur fir al liniei, sub roata primelor osii ale vagoanelor care nu au frâna de mână strânsă, în
sensul tendinţei de fugire a acestora - câte un sabot la fiecare vagon - în ordine, începând cu primul vagon dinspre pantă.
Determinarea numărului de frâne de mână şi al saboţilor de mână necesari menţinerii pe loc se face de către conducătorul
manevrei.
Saboţii de mână folosiţi pentru asigurarea vehiculelor feroviare se aşează pe ciuperca şinei cu limba bine fixată sub roata
vagonului.
La ridicarea saboţilor de mână de pe rastel, agentul postului respectiv notează pe suport numărul liniei la care urmează să fie
folosit fiecare sabot.
Răspunderea pentru strângerea frânelor de mână şi/sau aplicarea saboţilor de mână în vederea asigurării vehiculelor feroviare
contra fugirii revine astfel:
a) pe liniile staţiei, altele decât liniile de încărcare-descărcare, personalului care execută manevra;
b) pe liniile de încărcare-descărcare din staţie, personalului care execută manevra, iar în timpul efectuării operaţiilor de
încărcare-descărcare a vagoanelor - personalului care supraveghează aceste operaţii;
c) pe LFI cu acces la liniile administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare, personalului care efectuează manevra.
După terminarea operaţiunilor de manevră, de asigurarea vagoanelor răspunde personalul operatorului economic utilizator al LFI
respective.
Răspunderea pentru slăbirea frânelor de mână şi/sau ridicarea saboţilor de mână, înainte de începerea manevrei revine
personalului care efectuează manevra.
Răspunderea pentru operaţiile care se execută înainte de dezlegarea locomotivei de la tren, asigurarea contra fugirii a
garniturilor de trenuri ce rămân fără locomotivă, cât şi pentru ridicarea saboţilor de mână şi slăbirea frânelor de mână după
legarea locomotivei la garnitură, o are personalul operatorului de transport feroviar, respectiv şeful de tren sau mecanicul ajutor
al locomotivei, în lipsa şefului de tren. Aceştia fac înscrieri în registrul unificat de căi libere comenzi şi mişcare sau în registrul
postului, după caz, menţionând citeţ: numărul liniei, numerele vagoanelor la care s-au strâns frânele de mână, respectiv la care s-
au aşezat saboţi de mână, ora, numele şi prenumele, după care semnează.
În cazul trenurilor de lucru şi al UAM care rămân pe liniile staţiei fără supraveghere, se procedează ca şi în cazul trenurilor
sau grupurilor de vagoane
Prevederi de amănunt privind asigurarea vehiculelor feroviare contra fugirii precum şi modul de evidenţiere a asigurării, se
stabilesc în PTE.

3.12. Ordinul de circulaţie

Ordinul de circulaţie este un formular tipizat şi înseriat, prin care se aduc în scris, la cunoştinţa mecanicului şi după caz,
conducătorului manevrei, condiţii în legătură cu circulaţia trenurilor şi/sau executarea manevrei. Ordinul de circulaţie se
întocmeşte, de regulă, în două exemplare, prin calchiere, completându-se citeţ cu cerneală sau cu pasta albastră/neagră, fără

17
modificări sau corecturi având ştampila subunităţii emitente şi semnătura întocmitorului. Înmânarea ordinului de circulaţie se
face după semnarea de către primitor a duplicatului - exemplar care rămâne la carnet.
În cazul în care ordinul de circulaţie trebuie întocmit în mai multe exemplare se folosesc exemplarele care se găsesc în
continuare în carnet. Copiile întocmite trebuie să aibă înscrise de către întocmitor aceeaşi serie şi număr cu unicatul, iar
eventualul duplicat care rămâne necompletat, se anulează.
În ordinul de circulaţie emis într-o staţie în care trenul, din cauza întârzierii, circulă dintr-o zi în altă zi, se menţionează data
reală de plecare precedată de data în care trebuia să plece trenul.
Ordinul de circulaţie se întocmeşte de către:
a) IDM dispozitor;
b) IDM exterior sau alt agent din aceeaşi subunitate cu IDM dispozitor, din ordinul acestuia, caz în care întocmitorul repetă
conţinutul ordinului de circulaţie, pentru colaţionare cu IDM dispozitor;
c) agentul de pe secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor, din dispoziţia scrisă a operatorului de circulaţie; în
acest caz agentul repetă conţinutul ordinului de circulaţie, pentru colaţionare cu operatorul de circulaţie;
d) şeful de tren, în cazurile stabilite în reglementările specifice.

Restricţiile de viteză precum şi alte condiţii de circulaţie transmise întocmitorului de către IDM dispozitor sau de către IDM
localist din ordinul IDM dispozitor, se trec direct în ordinul de circulaţie, după care întocmitorul repetă întregul conţinut pentru
colaţionare.
În cazul în care trenul circulă cu multiplă tracţiune, unicatul ordinului de circulaţie se înmânează mecanicului care conduce
trenul şi câte o copie celorlalţi mecanici, cu semnături de primire aplicate pe exemplarul care rămâne la carnet.
La trenurile de călători şi mixte, ordinul de circulaţie se înmânează mecanicului de către IDM care expediază trenul. La
aceste trenuri, ordinul de circulaţie se poate înmâna şi după ce semnalul de ieşire a fost pus pe liber.
La trenurile de marfă, ordinul de circulaţie se înmânează din ordinul IDM dispozitor de către IDM exterior sau de către alt
agent al administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare stabilit în PTE.
Pe secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor, ordinul de circulaţie se înmânează mecanicului de către agentul
care expediază trenul, din dispoziţia operatorului de circulaţie.

3.13. Deservirea posturilor de macazuri

3.13.1. Personalul care deserveşte posturile de macazuri
Posturile de macazuri asigură primirea, expedierea şi trecerea trenurilor, precum şi efectuarea manevrei.
Posturile de macazuri din staţie şi din linie curentă trebuie să fie deservite de acari şi revizori de ace sau alţi agenţi autorizaţi
pentru manipularea macazurilor, după caz.
În anumite staţii stabilite de către administratorul infrastructurii feroviare, revizorul de ace poate prelua şi atribuţiile acarului,
având în acelaşi timp competenţa de a păstra cheile de la încuietorile macazurilor în timpul primirii, expedierii sau trecerii
trenurilor.

3.13.2. Manipularea revizuirea încuierea sau blocarea macazurilor din staţie în

vederea pregătirii parcursului pentru primirea, expedierea, trecerea trenurilor
Manipularea, revizuirea, încuierea sau blocarea macazurilor din staţie în vederea pregătirii parcursului pentru
primirea/expedierea/trecerea trenului se fac, potrivit instrucţiunilor de manipulare a instalaţiei respective, de către:
a) acari sau revizori de ace, din ordinul IDM dat personal, telefonic sau prin revizorul de ace în staţiile cu macazuri prevăzute
cu încuietori cu chei fără bloc;
b) acari, din ordinul IDM, transmis telefonic şi prin bloc, în staţiile cu macazuri prevăzute cu instalaţii CEM sau cu încuietori
cu chei cu bloc;
c) IDM în staţiile înzestrate cu instalaţii CED sau CE, conform instrucţiunilor de manipulare a instalaţiilor respective;
d) agentul punctului de secţionare sau al postului ajutător de mişcare, pe secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei
trenurilor, din ordinul operatorului de circulaţie.
Înainte de primirea/expedierea/trecerea unui tren, toate macazurile atacate de tren atât pe la vârf cât şi pe la călcâi, precum şi
macazurile de acoperire ale parcursului comandat se încuie, respectiv se blochează.

3.13.3. Păstrarea cheilor de la încuietorile macazurilor

Cheile de la încuietorile macazurilor înzestrate cu încuietori cu chei fără bloc, care intră în parcursul comandat şi sunt atacate
de tren pe la vârf, precum şi cheile de la încuietorile macazurilor de acoperire se păstrează de către IDM sau revizorul de ace.
Cheile, de la macazurile atacate de tren pe la călcâi, pot rămâne în încuietori, dacă nu este stabilit altfel prin programul de
zăvorâre.
Se interzice deszăvorârea de către IDM a parcursului executat în vederea primirii/expedierii/trecerii trenului, înainte de
primirea raportării garării, ieşirii sau trecerii complete a trenului de la acar sau de la revizorul de ace.
Se interzice ridicarea de pe tabloul de chei a cheilor parcursului executat, înainte de raportarea garării/ieşirii/trecerii
complete a trenului.
Cheile de la încuietorile macazurilor înzestrate cu încuietori cu chei fără bloc, care nu intră în programul de zăvorâre a
parcursurilor de primire/expediere şi care deservesc linii destinate staţionării trenurilor de ajutor, de intervenţie, a vagoanelor
încărcate cu mărfuri periculoase din categoria “explozibile” şi “radioactive”, linii destinate pentru repararea vagoanelor şi linii pe

18
care staţionează vagoanele ocupate cu oameni, se păstrează de către IDM, la locul stabilit în PTE.
În timpul pauzelor de circulaţie şi de manevră, păstrarea cheilor de la încuietorile macazurilor se face astfel:
a) în staţiile cu macazuri prevăzute cu încuietori cu chei cu bloc, precum şi în staţiile cu macazuri prevăzute cu încuietori cu
chei fără bloc, cu revizori de ace care au sediul la posturile de macazuri, macazurile se manipulează în poziţie normală sau pe
linie liberă, iar cheile se păstrează în încuietori cu macazurile neîncuiate;
b) în staţiile cu macazuri prevăzute cu încuietori cu chei fără bloc, deservite de acar sau revizor de ace cu sediul la biroul de
mişcare, cheile de la încuietorile macazurilor liniilor directe, precum şi cheile de la încuietorile macazurilor de acoperire se
păstrează în tabloul de chei de la biroul de mişcare, cu macazurile încuiate în poziţie normală;
c) cheile încuietorilor macazurilor care dau acces la liniile de evitare sau scăpare se păstrează în tabloul de chei sau în
aparatul de comandă sau manevră.
Cheile încuietorilor macazurilor care dau acces la linii aparţinând operatorilor economici deţinători de infrastructură feroviară
privată, care se ramifică din liniile staţiei sau din linie curentă se păstrează în tabloul de chei, conform prevederilor din PTE.
Cheile încuietorilor macazurilor înzestrate cu încuietori cu chei fără bloc de la posturile de macazuri din linie curentă se
păstrează la IDM din staţia de care aparţin aceste posturi.
În cazul în care se face manevră pe liniile deservite de un post de macazuri din linie curentă, pentru predarea-primirea
cheilor de la încuietorile macazurilor, se efectuează în ordine următoarele operaţii:
a) IDM din staţie înmânează cheile, către conducătorul manevrei, înainte de expedierea trenului sau convoiului de manevră;
b) după expedierea trenului sau convoiului de manevră, IDM, care a predat cheile către conducătorul manevrei, menţionează
predarea cheilor în avizul de plecare ce se transmite staţiei vecine;
c) la sosirea la postul de macazuri, conducătorul manevrei predă cheile către acarul de la post pentru efectuarea parcursului
de introducere a trenului sau convoiului pe linia respectivă;
d) după terminarea manevrei acarul încuie macazurile în poziţie pe linie directă şi predă cheile către conducătorul manevrei;
e) după primirea cheilor, conducătorul manevrei dispune asupra plecării trenului sau convoiului de manevră;
f) în cazul în care se înapoiază la staţia de expediere, la sosirea trenului sau convoiului de manevră, conducătorul manevrei
predă cheile către IDM;
g) dacă trenul sau convoiul de manevră soseşte în staţia vecină, conducătorul manevrei predă cheile către IDM din această
staţie, care menţionează în reavizul de sosire primirea acestora; IDM, care a primit cheile, trebuie să le înapoieze către IDM din
staţia care păstrează cheile, cu primul tren care are oprire în ambele staţii, menţionând acest lucru în avizul de plecare al trenului
cu care s-au trimis cheile;
h) IDM din staţia care răspunde de păstrarea cheilor confirmă primirea acestora în reavizul de sosire a trenului cu care au
sosit cheile.
i) În cazul în care cheile de la încuietorile macazurilor se păstrează la postul de macazuri din linie curentă, ridicarea cheilor
de pe tablou în scopul executării manevrei, precum şi în cazul îngrijirii, revizuirii sau reparării macazurilor şi a instalaţiilor se
face de către IDM, revizorul de ace sau agentul care deserveşte acest post, numai în baza dispoziţiei scrise dată de către IDM
dispozitor din staţia de care aparţine postul.
j) Atât după terminarea manevrei cât şi după terminarea operaţiilor de îngrijire, revizuire sau reparare a macazurilor şi a
instalaţilor, personalul care deserveşte postul încuie macazurile în poziţie pe linie directă, verifică macazurile şi depune cheile de
la încuietorile macazurilor pe tablou, raportând acest lucru în scris, către IDM dispozitor din staţia de care aparţine postul.

3.14. Acoperirea trenurilor după terminarea operaţiilor de compunere

După terminarea operaţiilor de compunere a unui tren, acesta se acoperă în ambele capete cu discuri roşii şi se pune la
dispoziţia personalului de vagoane pentru efectuarea reviziei tehnice şi a probei de frână, în vederea expedierii. Ridicarea
discurilor de acoperire se face de către personalul de vagoane după terminarea reviziei tehnice şi a probei de frână.
Amplasarea, iluminarea, şi depozitarea discurilor roşii se fac de către personalul operatorului de transport feroviar care
compune trenul şi se stabilesc în PTE.
Prevederi de amănunt privind avizarea punerii trenurilor la dispoziţia personalului care execută revizia tehnică şi proba de
frână în vederea expedierii, precum şi a terminării acestora se stabilesc în PTE.

3.15. Oprirea vehiculelor feroviare fugite

În caz de fugire a vehiculelor feroviare, întregul personal feroviar este obligat să întrebuinţeze toate mijloacele pentru oprirea
acestora.
Personalul feroviar care observă vehicule feroviare fugite, este obligat să avizeze imediat pe IDM din cea mai apropiată staţie
de cale ferată. IDM va aviza posturile de macazuri şi de barieră din incinta staţiei şi din linie curentă, posturile ajutătoare de
mişcare şi posturile de mişcare din linie curentă, staţia vecină - în sensul fugirii - şi operatorul de circulaţie, comunicând, dacă
este posibil, felul încărcăturii şi dacă sunt oameni în vehiculele feroviare fugite.
Pentru evitarea ciocnirii vehiculelor feroviare fugite cu trenurile în circulaţie sau cu alte vehicule feroviare, operatorul de
circulaţie avizează staţiile interesate despre fugirea vehiculelor feroviare şi dispune:
a) interzicerea expedierii oricărui tren, atât pe linie simplă cât şi pe linie dublă, pe întreaga distanţă pe care ar putea să o
parcurgă vehiculele feroviare fugite;
b) oprirea trenurilor aflate în mers, pe linia alăturată celei pe care circulă vehiculele feroviare fugite - în cazul circulaţiei pe
linie dublă sau triplă - pe cât posibil în aliniament şi evacuarea în condiţii de securitate a călătorilor din vagoane;
c) oprirea imediată a trenului contra căruia fug vehiculele feroviare, în orice punct, în afara lucrărilor de artă şi darea înapoi a
trenului oprit în linie curentă, cu excepţia cazurilor când darea înapoi a trenului este interzisă;
d) evacuarea călătorilor din vagoane, în condiţii de securitate, în cazul în care nu este posibilă darea înapoi a trenului din linie
curentă;

19
 e) oprirea şi reţinerea în prima staţie a trenului care este urmărit de vehiculele feroviare fugite, pentru evitarea ciocnirii.
Staţiile care au fost înştiinţate despre fugirea vehiculelor feroviare iau imediat măsuri pentru oprirea acestora. În acest scop,
macazurile se manipulează pe linie liberă şi se aşează pe linie materiale de masă - pământ, nisip, pietriş - saboţi de mână sau alte
obiecte care pot reduce viteza vehiculelor feroviare fugite sau care le pot opri.
În cazul în care aceste mijloace de oprire nu pot fi folosite din lipsă de timp sau există convingerea că vehiculele fugite, în
cazul trecerii prin staţie urmează să întâlnească sau să ajungă un tren, se va evita pericolul unei ciocniri opunându-le orice fel de
obstacole, dirijându-le pe o linie înfundată sau deraindu-le prin întredeschiderea unui macaz de la o linie cât mai îndepărtată de
linia directă.
Măsurile specificate mai sus nu sunt limitative, personalul putând lua şi alte măsuri, din proprie iniţiativă, în raport cu situaţia
de moment.

VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR
1. Care sunt obligațiile personalului feroviar atunci când se prezintă la serviciu?
2. Când personalul feroviar se consideră prezent la serviciu?
3. De către cine se face verificarea personalului la intrarea în serviciu în urmatoarele cazuri:
 Într-o stație feroviară?
 La posturile din linie curentă, posturi indepărtate de incinta stației, într-o haltă afiliată și în punctele de
secționare situate pe secții cu conducere centralizată?
4. În stațiile în care operatorii de transport feroviar nu au structură organizatorică proprie, de către cine se face
verificarea personalului care deserveste trenul, atât la intrarea în serviciu, cât și la îndrumarea trenului?
5. Obligațiile IDM, atunci când face verificarea personalului de locomotivă.
6. Definiți evidențele în care se consemnează rezultatele verificării la intrarea în serviciu.
7. Pentru o persoană încadrată în muncă, în ce cazuri se consideră că se află sub influența consumului de băuturi
alcoolice?
8. Cum se procedează în cazul în care, în urma verificării la intrarea în serviciu, se constată că personalul feroviar se
află sub influența băuturilor alcoolice, a stupefiantelor sau este vizibil bolnav?
9. Conform prevederilor statutului disciplinar al personalului din transporturi, în ce situații se aplică sancțiunea de
desfacere a contractului de muncă?
10. Când și de către cine se face verificarea aparatelor de cale, din incinta stațiilor dotate cu instalații CED sau CE?
11. Când și de către cine se face verificarea stării de funcționare a aparatelor de cale centralizate electromecanic,
prevăzute cu încuietori cu/fără bloc și necentralizate, a instalațiilor SCB și TC, a inventarului de la posturi,
precum și verificarea liniilor din zona de activitate, conform prescripțiilor din PTE FIȘA nr.38?
12. Când și de către cine se face verificarea stării de funcționare a aparatelor de cale și a instalațiilor SCB, TC și IFTE
de la posturile ajutătoare de mișcare, posturi de macazuri și barieră din linie curentă?
13. Ce defecte se pot constata, cu ocazia verificării stării de funcționare a aparatelor de cale centralizate
electromecanic sau necentralizate?
14. Ce constatări trebuie să facă acarii și revizorii de ace, cu ocazia verificării liniilor?
15. Enumerați categoriile și conținutul mențiunilor făcute cu ocazia predării-primirii serviciului, în cazul în care
aceasta este obligatoriu a se efectua în scris.
16. Ce influență poate avea prezența personalului cu o funcție ierarhic superioară, asupra răspunderii îndeplinirii
obligațiilor, de către personalul feroviar de serviciu?
17. Atunci când sunt executate, pe cine angrenează în raspundere dispozițiile primite de la personalul cu o funcție
ierarhic superioară, care pun în pericol siguranța circulației, a călătorilor, a bunurilor încredințate la transport,
precum și a celor care contravin normelor specifice de protecție a muncii pentru transporturile pe calea ferată?
18. Acolo unde se lucreaza fara intrerupere, ce obligatii are personalul cu responsabilitati in siguranta circulatiei, la
terminarea programului?
19. Care sunt rechizitele pe care trebuie sa le aiba spre folosinta, personalul care lucreaza in legatura directa cu
circulatia trenurilor?
20. In ce conditii, salariatii cu responsabilitati in siguranta circulatiei pot presta serviciu in locul altor salariati, la
solicitarea acestora?
21. In ce cazuri, personalul liber de serviciu poate interveni in executarea sarcinilor de serviciu?
22. Cine efectueaza si in ce consta verificarea personalului operatorilor economici, care efectueaza manevra pe liniile
statiei?
23. Ce este gabaritul de libera trecere?
24. Cum se face depozitarea marfurilor si materialelor descarcate in zona posturilor de macazuri?
25. Cum se defineste trecerea la nivel?
26. Care este clasificarea trecerilor la nivel?
27. Care este pozitia normala a barierelor?
28. Care sunt obligatiile agentului postului de bariera?
29. Cum se face anuntarea trenurilor la posturile de bariera?
30. In ce consta confirmarea primirii dispozitiei de inchidere a barierei?
31. Cum se face circulatia trenurilor, in cazul in care agentul postului de bariera nu raspunde la telefon?
32. Ce obligatii ii revin conducatorului de manevra , inainte de trecerea convoiului de manevra peste trecerea de
nivel?
33. Cum se fectueaza circulatia trenurilor, in cazul defectarii barierei?
34. In ce consta si de catre cine se efectueaza ingrijirea aparatelor de cale?

20
35. In ce consta revizuirea macazurilor dintr-un parcurs, sau a celor care acopera un parcurs?
36. Care este pozitia normala a macazurilor, dar a sabotilor de deraiere?
37. De catre cine se manipuleaza la manevra, macazurile si sabotii de deraiere?
38. In ce cazuri se interzice manipularea macazurilor la manevra?
39. Cu ce mijloace se face oprirea vagoanelor in activitatea de manevra?
40. Care sunt semnalele date de agenti cu instrumentele portative, in activitatea de circulatie si in cea de manevra?
41. Cum este semnalizata locomotiva de manevra, pe timp de zi si pe timp de noapte?
42. Cum se face asigurarea materialului rulant contra fugirii?
43. Care este definitia odinului de circulatie?
44. De catre cine poate fi intocmit ordinul de circulatie?
45. De catre cine se face manipularea, revizuirea, incuierea sau blocarea macazurilor din statie, in vederea pregatirii
parcursului pentru primirea, expedierea sau trecerea trenurilor?
46. Cum se face pastrarea cheilor de la incuietorile macazurilor, in timpul pauzelor de circulatie si de manevra?
47. Cum se acopera trenurile, dupa terminarea operatiilor de compunere?
48. Care sunt obligatiile operatorului de circulatie, in cazul fugirii vehiculelor feroviare?

21
22