CURS II

Fotograma aeriana constituie un exemplu clasic de imagine metrica sau imagine cu geometrie
cunoscuta.
Aceasta reprezinta cea mai veche modalitate de a inregistra la o scara redusa, imaginea
obiectelor din teren insotita de geometria acestora.
Perspectiva asupra terenului in acest caz permite identificarea obiectelor aproape in totalitate. De
asemenea configuratia obiectelor in imagine se apropie mai mult de forma lor in proiectie pe un
plan.

Elementele geometrice de baza sunt: Figura: Slide7,desen din partea dreapta)

Se poate observa fotograma aeriana (patratul de sus) si terenul (partea de jos)
1.X,Y,Z - sistem de axe rectangulare ce caracterizeaza terenul ce apare in fotograma;
Z- inaltimea fata de planul de referinta;
2.x,y,z - sistem de axe rectangulare caracteristic fotogramei , respectiv camerei care obtine
fotograma. Este important pentru orientarea interioara a fotogramei. Pentru determinarea
pozitiei fotogramei fa de punctul de perspectiva al proiectiei centrale.
3. O - reprezinta punctul focal al camerei sau senzorul, ce corespunde punctului de perspectiva al
proiectiei centrale. Prin acest punct trec toate razele de lumin, reflectate de obiectele din terensi
care se proiecteaz pe plan fotogramei
4. o - este centrul fotogramei/punct central sau punct principal. Din desen rezulta ca teoretic el
corespunde proiectiei pe planul fotogramei a punctului focal si in acelasi timp locului care inteapa
panul vertical al locului (axul optic).
5. P,O,o - corespunde axului vertical al locului- teoretic, la fotograma verticala acesta coincide cu
axul optic al camerei (punctul cu deformare radiala cea mai mare)
6. E- este un punct din teren ce defineste un obiect. Se mai numeste i punct-obiect
7. m- este proiectia punctului M pe planul fotogramei prin punctul focal O
Fotogrammetrica analitica are drept obiectiv calcularea cat mai precisa a coordonatelor punctelor
din fotograma folosind elementele cunoscute ce vizeaza camera (f-distanta focala SEGMENTUL
O i o, formatul imaginii )respectiv elemente de referinta ale trenului (coordonate x,y,z ale unor
puncte de control).
Calcularea coordonatelor punculuim in functie de parametrii cunoscuti:
-distanta focala - distanta dintre punctul focal si punctul imaginii;
- pozitia punctului de statie fotogrametric;
- plafonul de zbor - altitudinea desupra planunli de referinta a avionului
- alte caracteristici- deformarile impuse de calibrarea camerei si sistemul de lentile

Elementele fotogramei aeriene:

I. Suprafata utila a fotogramei- fotografia propriu-zisa/spatiul fotografiat propriu-zis
II. Elemente de identificare- acestea contin datele esentiale care permit orientarea fotogramei
atat in raport cu senzorul, respectiv orientarea exterioar in reaport cu terenul.
a. Marci fiduciale - reprezinta indicatii ce definesc d.p.d.v geometric fotograma aeriana. Sunt in
numar de 8 pentru ca ele corespund colturilor si mijloacelor laturilor.
b.punct principal sau punct central, este punctul in care se intalnesc diagonalele formatului
fotogramei determinate de marcile fiduciale si corespunde teoretic mijlocului imaginii sau
proiectiei focalului pe planul imaginii.
c. punctul principal este important pentru orientarea interioar dar si pentru orientarea
exterioara, deorece cu ajutorul orientarii exterioare se poate determina pozitia punctului de
statie.
d.data si ora fotografierii
e.distanta focala a obiectivului -
f. scara aproximativa - scara din proiectul de zbor
g.datele numerice de identificare - nr zborului si nr cadrului
- mai pot fi indicatii ale plafonului de zbor, indicatiile statoscopului
Vezi si notiunea de lidar in cursurile anterioare.

Pe langa aplicatiile clasice legate de obtinerea fotogramelor aeriene, analogice i digitale s-au
dezvoltat si aplicatii similare ce au la baza inregistrari realizate de catre senzorii activi, cum ar fi :
RADAR-aplicatii de radargrammetrie ex:datele SRTM si aplicatiile lidar ex:lasergrammetrie.

Concluzie
Fotogrammetria reprezinta un domeniu tehnic integrat geomaticii impreuna cu alte domenii sau
discipline ce produc infromatii geospatiala. Pozitia acesteia in raport cu domeniile GIS,
Teledetectie, Topografie, sisteme de pozitionare globala, cartografie,etc este una complementara.
Fotogrammetria incearca sa faciliteze producerea mai rapida, la un nivel de precizie superior a
datelor geometrice ce definesc elementele mediului geografic. Scopul acesteia ramane generarea
in limitele unor standarde a elementelor de planimetrie si de altimetrie ale hrii.
Aplicatii si produse ale fotogrammetriei

Cele mai cunoscute sunt Aplicatiile topografice. Acele aplicatii care au ca scop producerea datelor
de planimetrie si de altimetrie necesare hartilor topografice si altor materiale cartografice
derivate din acestea.
Aplicatii netopografice sunt legate intr-o anumita masura de cele topografice insa scopul principal
este producerea de informatii tematice cum ar fi: date geospatiale legate de geologie, arheologie,
silvicultura, agricultura, geografia mediului, urbanism etc.
Toate aceste materiale/produse nu se pot realiza fara existenta unor informatii de baza rezultate
din aplicatiile topografice.
Produse fotogrammetrice:
1. Fotograme aeriene rederesate sau ortorectificate - Cele redresate sunt in format analogic(pe
film), iar cele ortorectificate sunt in format digital. (Sunt imagini in proiectie ortografica.
2. Ortofotoplanuri si ortofotoharti - Ortofotoplanul -este un mozaic de ortofotograme
dimensionat dupa un trapez geodezic.Ortofotoharta-vezi laboratorul de la etaj 3 - rezinta
elementele unei harti
3. Harti topografice si palnri topo
4. Harti si planuri cadastrale- au la baza orotofogramme si ortofotoplanuri
5. Modele digitale ale terenului si ale obiectelor din teren (DTM) ale terenului, DEM- ale elevatiei
6. Modele digitale ale obiectelor de la suprafata terenuilui DSM, modele ale cladirilor, copacilor
7. Puncte de sprijin in ridicari topografice
8. Baze de date SIG cu date derivate din imagini ca e pilda cele pentru cadastrul agricol etc.
Curs III
Etapele evolutive ale fotogrammetriei

Slide 14
Etapele evolutive ale fotogrammetriei a urmarit rezolvarea a doua probleme fundamentale
folosind diferiti algoritmi matematici, avand ca obiecctiv calclarea coordonatelor ce
caracterizeaza plaimetria si altimetria hartilor.

Problemele:
1.Reconstituirea cat mai exacta a parametrilor caracteristici proiectilor centrale sau de
perspectiva centrala ai fotogramelor.(fotograme aeriene-)
2.Rezolvarea unor ecuatii matematice care sa ajute restituirea din fotograme a planimetriei si
altimetriei necesare intocmirii hartii.
Ca terminologie, prima problema inseamna orientare fotogramelor, iar a doua problema ar fi
restituia fotogrammetrica.

Etapele:
1. Fotogrammetria grafica sau planimetrica
In aceasta etapa s-au realizat doar ridicari planimetrice necesar intocmirii planurilor folosite in
constructii si arhitectura.
- nu au existat fotograme aeriene si se utilizau camere fotografice imbunatatite pentru obtinerea
de fotografii cu geometrie cunoscuta.
-inventia este legata de inginerii de contructii; in Germania
-in aceasta etapa au fost realizate planuri de cladiri folosind fotografii cu proprietati
metrice(masurare) obtinute din puncte de statii terestre in mod consecutive; fotocamera
adaptata se numeste fototeodolit.
-etapa s-a bazat pe fotograme terestre

Fotogramele terestre prezentau marci fiduciale, si un sistem de coordonate interior cu originea in

centru.

2. Fotogrammetria analogica
In aceasta etapa s-a trecut de la ridicarile planimetrice la ridicari complexe care utilizau
fotogramele aeriene in extragerea atat a planimetriei, cat si a altimetriei.
Dupa realizarea primelor fotogramme aeriene dupa 1911, au aparut tot mai multe camere
speciale care obtineau fotograme cu geometriei cunoscuta, dar s-au produs si instrumente optice
si mecanice utile in exploatarea acestora.
Este analogica pentru ca Fotogrammele obtinute s-au realizat pe pelicula de film analog cu
principiul formarii imaginilor la nivelul ochiului uman. Este imagine care s-a format pe pelicula de
film, la contactul acestuia cu razele de lumina.
- au aparut avioanele fotogrammetrice, acestea preluau atat imagini oblice cat si imagini
verticale(Fotogramme analogice verticale
-camere fotogrammetrice cu pelicula au fost dezvoltate cu scop militar si dupa 1920 si in scop
civil; acestea obtineau fotogramme necesare ridicarii topografice insa datele de orientare nu erau
intotdeauna complete.
- intrumentele de analiza si exploatare au devenit necesare in contextul in care fotogramele se
utilizau in formula dubletului de imagini atat in scop calitativ, dar mai ales in scop cantitativ.
(ridicari fotogrammetrice ); ex: stereoscopul cu oglinzi, stereoscopul de buzunar si
stereokomparatorul- inventat in 1906, un aparat simplu de restitutie fotogrammetrica care utiliza
dubletul de fotograme examinat stereoscopic pentru producerea elementelor planimetrice si
altimetrice ale hartilor topografice. Instrumentul a permis luarea in cacul a unor variabile sau
parametri caracteristici proiectiilor centrale ale fotoramelor; de asemenea pe baza reglajelor
treptate si cu ajutorul unor puncte masurate in teren exista posibilitatea producerii curbelor de
nivel si cotelor altmetrice folosind masuratori coparative ale diferetelor de nivel realizate pe
stereomodel. Principalul produs in aceasta etapa a fost harta topografica avand la baza
originalele de autor realizate prin restitutie la stereokomparator.
In aceasta perioada s-a ajuns la exploatarea dubletelor de exploatare la nivel de blocuri mai mari
si in acelsi timp s-a reusit si realizarea primelor ortofotograme cu ajutorul orotofoscopului.
Metoda se numeste TEHNICA DE REDRESARE FOTOGRAMMETRICA.

Fotoredresarea - reprezinta tehnica prin care fotogramele aeriene initiale , in proiectie centrala cu
deformari specifice (vezi cursul de teledetectie), sunt reproiectate pe pelicula de film cu ajutorul
procedeului duble proiectii ce reconstituie inclinarea planului fotogramei in raport cu planul de
referinta.
-nu se realiza la aceeasi scara cu imaginea originala, deobicei se facea la scara mai mica pt ca
ortofotoplanul acopera mai mult.
REDRESAREA fotogramei - era de fapt o translatare a pozitiei punctelor din fotograma in noua
configuratie impusa de o proiectie apropiata celei ortografice. Rezultatul era o noua imagine cu o
scara unica si cu obiectele in configuratie mai apropiata de proiectiile lor in plan.

3.Fotogrammetria analitica
S-a dezvoltat dupa al doilea razboi mondial (1950) in contextul in care s-a incercat rezolvarea prin
sisteme de ecuatii lineare a doua probleme de baza in exploatarea fotogramelor analogice.

Problemele:
1.Orientarea dubletului de fotograme - presupune determinarea precisa a parametrilor
proiectiilor centrale ale fotogramelor ce alcatuiesc dubletul, respectiv calcularea cat mai corecta a
coordonatelr reale, ale punctelor din teren folosind punctele omoloage/corespunzatoare din
planul fotogramelor.
2. Aerotriangulatia analitica - reprezinta tehnica prin care totalitatea fotogramelor obtinute in
urma unui zbor pot fi legate cat mai precis prin puncte comune, intr-un asamblaj corect din punct
de vedere geometric numit si bloc de fotograme. Pe baza acestor calcule, sunt create retele de
puncte, comune in zonele de acoperire ale dubletului care se aseamana cu o retea de triunghiuri
Aerotriangualtie - permite pe de o parte pregatire adubletelor in vederea exploatarii
fotogrammetrice (cu stereoplotter analitic) si pe de alta parte, elaboraea une acoperiri cu
fotograme compatibila cu o acoperire topografica
D.p.d.v tehnica au existat doua realizari importante:
- perfectionarea camerelor cu pelicula fotogrammetrica prin adaugarea unor echipamente de
control dar si de masurare a datelor de orientare
-aparatura de stereorestituie analitica care asigura pe langa extragerea din dublete a
planimetriei si altimetriei si calcularea noilor coordonate ale punctelor din viitoarele harti.
Stereoploter pt stereorestitutie

CURS IV 3,11,2016

Fotogrammetria digitala s-a dezvoltat dupa 1990 ,prin transferul in mediul digital ,al
tehnicilor si algoridmilor matematici ,dezvoltate anterior de catre fotogrammetria analitica
In 1988 prima statie digitala ,la congresul din japonia ,aceasta a permis ,trecerea treptata ,a
procesului fotogrammetric ,de la proiectarea zborului si pana la ortocorectie ,in mediul
compiuterizat ,in parallel ,mai ales dupa 1995 si in special dupa anul 2000 s-a trecut la
exploatarea camerelor digitale ,impreuna cu tehnologiile legate de sistemele de pozitionare
globala ,care au deschis domeniul catre sistemele informationale geografiec (sig ) si
cartografia digitala

Cele mai moderne camera digitale inregistreaza imaginile pe principiul senzorilor

multispectrali de teledetectie imaginile se formeaza pe canale spectrale

Statie fotogrammetrica digitala este un system compiuterizat ,performant (memorie ram

foarte mare sau mai multe hardisk-uri ,placa video de mare rezolutie etc ) care asigura
indeplinirea celei mai mari parti a lucrarilor specifice ,fotogrammetriei digitale .
Pe langa elementele specifice ale unui computer ,aceasta poate avea o serie de periferice
,specific fotogrammetrice (mouse cu marca de masurare ,pedala ,monitor cu placa video
stereo si ochelari polarizati etc.Folosirea acestor echipamente ,presupune o interfata
software speciala ,care sa recunoasca ,propietatile geometrice ale fotogrammelor digitale si
care sa permita extragerea precisa a datelor de planimetrie si de altimetrie necesare hartilor
topografice .
In fotogrammetria digitala sunt recunoscute 4 etape de lucru
-Producerea imaginilor digitale ,folosind zborul fotogrammetric cu senzori digitali ,sau prin
scanarea la rezolutii inalte a fotogrammelor analogice
-Procesarea primiara a fotogrammelor aeriene digitale asta inseamna reconstituirea prin
orientare a geometriei imaginilor in momentul obtinerii ,asamblarea imaginilor prin
aerotriangulatie ,valabila si in cazul unor imagini satelitare
-Procesarea secundara sau procesarea avansata a imaginilor Extragerea de planimetrie si
altimetrie ,din imagini ,generarea modelului numeric al terenului si ortocorectia
-Definitivarea produselor fotogrammetrice specifice-pregatirea de date pt GIS sau realizarea
de harti digitale ,sau producerea de date ,digitale tematice sau producerea de date pt
proiecte ingineresti

Procesul fotogrammetric etapele de lucru in fotogrammetrie

Definitie :Reprezinta totalitatea lucrarilor specific si au ca scop producerea de imagini
metrice ,procesarea acestora si exploatarea lor in scopul generarii de informatii geospatiale
si produse derivate.
Acesta cuprinde toate activitatile de la proiectarea zborului si pana la rezultatele finale care
uneori se pot vinde (slide 22)
Procesul fotogrammetric traditional si digital .Prezentare comparative
Etapa 1.Elaborarea proiectului de ansamblu al misiunii de zbor in functie de
specificul produselor fotogrammetrice care vor rezulta - in aceasta etapa se vor realiza
calcule ,estimari si analize care au ca scop pregatirea parametrilor misiunii in functie de
scara si formatul imaginilor ,suprafata de acoperire si carcateristicele produselor care vor
rezulta (ex :ortofotoplauri sau harti si planuri topografice )-se realizeaza o serie de scenarii
,de simulari ,din care se va allege varianta potrivita pt derularea misiunii de zbor .In
Romania produsul cel mai cerut este ortofotoplanul 1:5000 pt ca este unul din straturile
infrastructurii de date geospatiale ,conform directive INSPIRE .In aceasta etapa ,sunt
intocmite materiale scrise ,care prezinta elementele tehnice si economice ,necesare realizarii
produselor fotogrammetrice cerute .
Etapa 2.Stabilirea parametrilor de zbor ,in urma definitivarii ,obiectivelor misiunii si
negocierii ,conditilor economice .(In aceasta etapa se allege cel mai bun scenariu tinand cont
de calitatea produselor si de costuri ).

3.1Planificarea zborului cu mijloace 3.2Planificarea zborului cu mijloacelor

analogice (camera cu pelicula ) digitale
presupune realizarea hartii de zbor ,pe Proiectul se intocmeste in format digital si
hartie ,folosind de obicei foi de harta Poate fi activat in interfata camerei ,fiind
topografica asamblate pe care se vor Utilizabil pe parcursul misiunii ,imp cu
trasa elementele spatiale ale zborului datele
zona de interes ,directile de zbor Necesare conducerii zborului .
,punctele Cuprinde harta digitala a zborului

4.1.Reperajul in teren presupune 4.2Reperajul GPS la teren si calibrarea

masurarea de puncte in teren prin aparaturii de conducere a zborului
ridicari topografice cu rol de repere in ,sistemul GPS a avionului .In aceasta etapa
controlul desfasurarii misunii . sunt masurate in teren puncte cu
Punctele vor fii marcate si pe harta de receptori GPS ,la un nivel de precizie cat
zbor mai mare,dupa care acestea sunt integrate
5.1.Executia zborului -Presupune proiectului de zbor pt a fii recunoscute si
urmariea hartii de zbor si corelarea de catre sistemul GPS de la bordul
punctelor de reperaj in teren ,marcate avionului .
pe harta cu traseele paralele pe care le In lucrarile fotogrammetrice ,pozitia de
urmareste aeronava .Aceasta se pozitionare ,trb sa fie sub milimetrica .Din
realizeaza duipa calibrarea aceasta cauza ,sistemel GPS trb sa
echipamentelor de la bord ,in functie de foloseasca un semnal procesat la statile de
parametrii zborului fotogrammetric sol ,ce poate fi transmis in standardul
(ex:plafonul de zbor ,distanta dinte RTK.Prin reteaua GSM (Sistemul ROMPOS)
punctele de statie ,intervalul de 5.2 Operatorul camerei v-a controla pe
declansare al obturatorului camerei monitorul acesteia ,indeplinirea parametrilor
,timpii de expunere ai peliculei . misiunii si calitatea fotogrammelor obtinute ,in
6.1.Procesarea in laborator a concordanta cu specificatile proiectului
fotogramelor (etapa 6.2 Fotogramele vor fi descarcate din unitatile
comuna ).Producerea imaginilor de memorie ale camerei ,dupa care acestea vor
Fotogramele obtinute pe support de fi verificate ,organizate si indexate in vederea
pelicula,vor fii produse dupa procesarii ulterioare.In aceasta etapa sunt
developarea filmului,fixarea necesare si unele imbunatatiri ale contrastului si
negativelor ,respectiv transformarea lor ale altor caracteristici
in imagini positive Vor fi descarcate unitatile de memorie ,de exp o
Procesarea in laborator ,este vb de unitate de memorie poate sa contina pt 1200 de
procesarea peliculei de film in km2 si 400 gb de imagine.De asemenea se
laborator ,prin developarea negativelor realizeaza indexarea materialului ,la nivel de
(imaginilor latenta si stabile,obtinerea si imagini si de date auxiliare ,necesare orientarii
fixarea negativului stabil al fotogrammei acestora (pozitia punctului de statie
,respectiv ,multi plicarea ,copiilor ,respectiv ,deplasarile unghiulare )
contact . 7.Asamblarea imaginilor prin
7.Asamblarea imaginilor prin aerotriangulatie
aerotriangulatie Este obligatorie in vederea exploatarii
Este obligatorie in vederea exploatarii fotogrammelor in scop topographic si
fotogrammelor in scop topographic si cartografica.
cartografica Aerotriangulatia digitala ,are la baza
Aerotriangulatia analitica ,care ,aceleasi principia ale aerotriangulatiei
presupune identificarea manuala si analitice ,insa prezinta un avantaj
vizuala a punctelor commune dintre considerabil ,prin automatizarea lucrarilor
fotogramme ,in cadrul zonelor de specifice .Blocul de fotogramme in format
acoperire ,longitudinala si laterala digital ,se poate construii prin generarea
dintre acestea -rezultatul obtinut ,este automata ,a retelelor de puncta din zona
un bloc de fotogramme ,construit pe comuna de acoperire a imaginilor ,astfel
baze geometrice ,prin calcularea de incat va rezulta pe de-o parte atat
puncte commune ,de coordonate x y z mozaicul de imagini corespunzator si pe
Problema principal este calcularea unor de alta parte o retea de puncta de
noi puncta de coordonate cunoscute coordonate xyz ,ce se pot utiliza in
,prin indesirea retelei de puncte construirea modelului numeric al
initiale ,rezulta mai multe dublete ,care terenului.
sunt integrate intr-un singur bloc de 8.2Exploatarea stereoscopica ,este o etapa
fotogramme auxiliara deoarece mijooacele digitale
8.Exploatarea stereoscopica a imaginilor ,permit producerea modelelor digitale ,ale
Este etapa in care fotogrammele terenului prin indesirea automata a
asamblate prin aerotriangulatie ,sunt retelei de puncta realizata prin
itegrate ,aplicatilor ce au ca scop aerotriangulatie .
extragerea planimetriei si altimetriei Cu toate acestea dubletul se exploateaza
hartilor (exploatarea dubletului ) digital ,prin autocorelatia punctelor
8.1Dubletul de fotogramme este asezat commune ,folosind o interfata 3D
la stereoploter ,in functie de punctele ,ochelari de polarizare si de asemenea
commune ,calculate anterior ,pana la marca de masurare digitala
obtinerea efectului stereoscopic Pentru cartografie pe spatii mari ,tehnica
.Operatorul fotogrammetric ,deplaseaza este mai putin utilizata ,insa eficienta ei
in plan orizontal si apoi in plan vertical este mai mare in aplicatile punctulale ,de
fotogrammele dubletului dupa care exp in proiectare si modelare (proiectarea
extrage cu marca de masurare ,puncte si unui sector de autostrada ,un
linii ce vor fi desenate in originalul de hypermarket
autor al hartii Aplicatile de fotogrammetrie digitala
9.Editarea datelor rezultate din lucrarile ,folosesc frecvent ,autocorelatia imaginilor
fotogrammetrice . ,in reconstituirea 2d si 3d a configuratiei
Este controlul calitatii datelor de obiectelor
planimetrie si altimetrie ,necesare 9.2 Pe latura digitala .Etapa presupune
hartilor si inbunatatire analiza si calcularea erorilor ,datelor
9.1Etapa presupune analiza originalelor vectoriale obtinute din imagini ,in
de autor ale planurilor si hartilor conditile in care un produs imp il
,corectarea eventualelor erori de constituie ,modelul numeric al terenului
marcare a punctelor si trasare a ,bazat pe rezultatul
linilor,adaugarea unor noi puncte sau ,aerotriangulatiei.Reteaua de puncta va fi
linii ,rezultate din repetarea pe anumite interpolata ,la diferite rezolutii ,pt a
sectoare ,a exploatarii stereoscopice . confrunta cu date independente calitatea
In acest mod ,pot fi pregatite modelului obtinut .La acestea se adauga si
,originalele de editare ,necesare compararea punctelor,linilor si
planurilor hartilor poligoanelor ,ce definesc planimetria ,cu
10.Reproiectarea blocului de setul de date independente
fotogramme,in system ortografic
.Producerea ortofotoplanurilor . 10.2Ortocorectia presupune coinregistrarea
10.1.Etapa se numeste fotoredresare- blocului de fotogramme ,asamblat prin
reprezinta reproiectarea fotogrammelor aerotriangulatie ,cu modelul digital al terenului
in system ortografic ,cu ajutorul ,folosind puncta commune ,folosind po serie de
ortofotoscopului .Aceasta se parametrii si puncta de control ,masurate in
realizeaza ,folosind negativele imaginilor teren ,blocul digital de fotogramme ,este produs
si procedeul dublei proiectii .Obtinerea din nou in proiectie ortografica ,folosind si un
unui nou negativ se face dupa trecerea system de coordonate cunoscut ,ex :wgs 84 .In
luminii prin negativul initial ,pozitionat acest mod se realizeaza un nou mosaic de
aproximativ la acelasi unghi ,fata de fotogramme ,avand o scara unitara si o
orizontala ,ca in momentul obtinerii deplasare radiala ,apropiata de 0 (obiectele apar
fotogrammei aproape in proiectia lui in plan )
11.Etapa generarii produselor 11.2 Harti si planuri topografice in format
fotogrammetrice ,in functie de digital ,modele digitale ale terenului sau ale
specificatile ,proiectului initial (produse suprafetei terenului ,ortofotoplanuri si
cartografice si produse necartografice ortofotoharti digitale ,curbe de nivel in format
sau derivate din cele cartografice . digital ,teme vector pentru harti tematice
11.1 Harti topografice si planuri ,Modele 2d si 3d ,ale unor cladiri sau elemente
topografice tiparite ,harti cadastrale si de infrastructura
planuri cadastrale ,ortofotoplanuri si
ortofotoharti ,date pentru harti
tematice

Etapa 5 Execuia zborului Mijloace traditionale:

-presupune urmarirea hartii de zbor si corelarea punctelor de ...marcate pe harta cu traseele paralele
pe care le urmareste aeronava.Aceasta se realizeaza dupa calibrarea echipamentelor de la bord in
functie de parametrii zborului fotogrammetric. (ex: plafonul de zbor, distanta dintre punctele de statii,
intervalul de declansare al obturatorului camerei, timpiii de expunerea ai peliculei)
Mijloace digitale
Operatorul camerei va controla pe monitorul acesteia indeplinirea parametrilor misiunii si calitatea
fotogrammelor obtinute, in concordanta cu specificatiile proiectului

Etapa 6 procesarea in laborator a fotogrammelor. Producerea imaginilor.

(traditional- fara camera digitala...doar puncte repere pentru urmarire)
-fotogrammele obtiute pe suport de pelicule vor fi produse dupa developarea filmului, fixarea
negativelor, respectiv transformarea lor in imagini pozitive
- pe latura digitala fotogrammele vor fi descarcate din unitatile de memorie ale camerei dupa care
acestea sunt verificate organizate si indexate in vederea procesarii ulterioare.
-in aceasta etapa sunt necesare si unele imbunatatiri ale contrastului si ale altor caracateristici
 CURS V (10.11,2016)

Etapa 6.Procesarea in laborator

-pe latura traditionala, procesarea peliculei de film in laborator prin developarea
negativelor(imag.latenta si stabila), obierea si fixarea negativuli stabil al fotogrammei, repectiv
multiplicarea copiilor-contact
-pe latura digitala - vor fi descarcate unitatile de memorie de ex:o unitatea de memorie poate sa
contina pentru 1200 km patrati si 400GB de imagine). De asemenea se realizeaza indexarea
materialului la nivel de imagini si de date auxiliare necesare orientarii acestora(pozitia punctului
de statie), respectiv deplasarile unghiulare)

Etapa 7. Asamblarea imaginilor prin aerotriangulatie

-este obligatorie in vederea exploatarii fotogrammelor in scop topografic si cartografic
- pe latura traditionala, este vorba de aerotrangulatia analtica care presupune identificarea
manuala si vizuala a punctelor comune dintre fotograme in cadrul zonelor de acoperire
longitudinala si laterala dintre acestea
Rezultatul obtinut este un bloc de fotogramme contruit pe baze geometrice prin calcularea de
puncte comune de legatura de coordonate X,Y,Z.
Problema principala este calcularea unor noi puncte de coordonate cunoscute prin indesirea
retelei de puncte initiale. Rezulta mai multe dublete care sunt integrate intr-un singur bloc de
fotograme.
-pe latura digitala vorbim despre aerotriangulatia digitala - are la baza aceleasi principii ale
aerotriangulatiei analitice insa prezinta un avantaj considerabil prin automatizarea lucrarilor
specifice.
Blocul de fotogramme in format digital se poate construi prin generarea automata a retelelor de
puncte din zona comuna de acoperire a imaginilor astfel incat va rezulta pe de-o parte mozaicul
de imagini corespunzator si pe de alta parte o retea de puncte de coordonate X,Y,Z ce se pot
utiliza in construirea modelului numeric al terenului.
Etapa 8 Exploatarea stereoscopica a imaginii
Def. Este etapa in care fotogrammele asamblate prin aerotriangulatie sunt integrate aplicatiilor ce
au ca scop extragerea planimetriei si altimetriei hartilor. (exploatarea dubletului)
- pe latura traditionala, dubletul fotogrammetrici este asezat la stereoploter, in functie de
punctele comune, calculate anterior, pana la obtinerea efectului stereoscopic. Operatorul
fotogrammetric, deplaseaza in plan orizontal si apoi in plan vertical fotogramele dubletului dupa
care extragerea cu marca de masurare, puncte si linii ce vor fi desenate in originalul de autor al
hartii.

Pe latura digitala
-exploatarea stereoscopica este Etapa auxiliara deoarece mijloacele digitale permit producerea
modelelor digitale ale terenului prin indesirea automata a retelei de puncte realizata prin
aerotriangulatie. Cu toate acestea dubletul se exploateaza digital prin autocorelatia punctelor
comune folosind o interfata 3D, ochelari de polarizare si de asemenea marca de masurarea
digitala.
Pentru cartografie pe spatii mari tehnica este mai putin utilizata, insa eficienta ei este mai mare in
aplicatiile punctuale, de ex in proiectare si modelare- proiectarea unei linii electrice de linii.
Aplicatii de fotogrammetrie digitala, folosesc frecvent autocorelatia imaginilor in reconstituirea
2D si 3D a configuratiei obiectelor.

Etapa 9 Editarea datelor rezultate din lucrarile fotogrammetrice

- controlul calitatii datelor de planimetrie si altimetrie necesare hartilor si imbunatatirea acestora.

Pe latura traditionala- etapa presupune analiza originalelor de autor ale planurilor si hartilor,
corectarea eventualelor erori de marcare a punctelor si trasare a liniilor, adaugarea unor noi
puncte sau linii rezultate din repetarea pe anumite sectoare a exploatarii stereoscopice. In acest
mod pot fi preagatite originalele de editare necesare planurilor si hartilor

Pe latura digitala - etapa presupune analiza si calcularea erorilor datelor vectoriale obtinute din
imagine in conditiile in care un produs important il constituie modelul digital al terenului/numeric
al terenului, care se bazeaza pe rezultatul aerotriangulatiei. Reteau de puncte va fi interpolata la
diferite rezolutii pentru a confrunta cu date independente calitatea modelului obtinut. La acestea
se adauga si compararea punctelor liniilor si poligoanelor ce difinesc planimetria cu setul de date
independente

Etapa 10 Reproiectarea blocului de fotogramme in sistem ortografic. Producerea

ortofotoplanurilor
- pe latura traditionala-etapa se numeste fotoredresare; reprezinta reproiectarea fotogrammelor
in sistem ortografic cu ajutorul ortofoscopului. Acesta se realizeaza folosind negativele imaginilor
si procedeului dublei proiectii. Obtinerea unui noi negativ se face dupa trecerea luminii prin
negativul initial pozitionat aproximativ la acelasi unghi fata de orizontala ca in momentul obtinerii
fotogramei.

Pe latura digitala- ortocorectia sau ortorectificarea presupune coinregistrarea blocului de

fotograme asamblat prin aerotriangulatie cu modelul digital al terenului folosind puncte comune.
Folosind o serie de parametri si puncte de control masurate in teren, blocul digital de fotograme
este produs din nou in proiectie ortografica, folosind si un sistem de coordonate cunoscut (ex:
WGS 84) In acest mod se realizeaza un nou mozaic de fotograme avand o scara unitara si o
deplasare radiala apropiata de zero.(obiectele apar aproape in proiectia lor pe plan)

Etapa 11 Generarea produselor fotogrammetrice in functie de specificatiile proiectului initial

Produse cartografice si topografice(necartografice sau derivate din cele cartografice )
Pe latura traditionala:
Harti topografie si planuri topografie - tiparite
Harti cadastrale si planuri cadastrale
Ortofotoplanuri si ortofotoharti
Date pentru harti tematice- ex: baza hartilor geologice

Pe latura digitala -
Harti si planuri topografice in format digital
Modele digitale ale terenului sau ale suprafetei terenurilor
Ortofotoplanuri si ortofotoharti digitale
Curbe de nvel in format digital
Teme vectori pt harti tematice
Modele 2D SI 3D ale unor cladiri sau elemente de infrastructura
Slide nr 23- schema din dr prezinta un proces fotogrammetric simplificat caracteristic imaginilor
digitale obtinute cu drone sau cu UAV- ETAPE:
- formularea ipotezelor de lucru in cadrul proiectelor;(ce date dorim sa obtinem)
- planificarea zborului - presupune o etapa semiautomata care permite stabilirea celui mai bun
scenariu d.p.d.v.tehnic si economic.
- executia zborului , conform parametrilor
- identificarea semiautomata a punctelor comune dintre imagini folosind datele punctului de
statii
- masurarea punctelor de control in teren folosind statia GPS sau tehnica GNSS - Se realizeaza fie
inainte zborului fie dupa obtinerea imaginilor pentru a contrui o retea de puncte utilza
reesantionarii blocului de imagine.
- orientarea exterioara a imaginilor si construirea aerotriangulatiei - asezarea blocului de imagini
in teren folosind punctele de control masurate
- este generarea modelului digital al suprafetei terenului prin calcularea automata a unor retele
de puncte ce stau la baza reprezentarii obiectelor. Doar DSM.
- ortocorectoa digitala- reaseaza lbocul de imagine in proiectie ortografica folosind datele de
elevatie extrase din DSM- modelul digital al terenului)
- generarea de modele de date digitale raster sau vector din DSM, sau din ortofotoimagini
-modele 2D,3D curbe de nivel, puncte

Curs VI (17.11.2016)
Principiul zborlui fotogrammetric

Elementele zborului fotogrammetric

Parametrii zborului fotogrammetric
Proiectul de zbor fotogrammetric
Harta de zbor
Organizarea lucrarilr specifice
Particularitati tehnice (achipament analogic/digital, specificul misiunilor)

Elementele zborului fotogrammetric

(de cautat niste filmulete pe youtube despre photogrmmetric fly)
Zborul fotogrammetric reprezinta principala modalitate prin care se obtin imagini sau
fotogramme ale unei suprafete limitate de teren, care pot fi exploatate in vederea ridicarilor
topografice si reprezentarilor cartografice.
Zborul fotogrammetric se desfasoara in conformitate cu anumite obiective, in anumite conditii
ale terenului si avand drept scop realizarea unor produse specifice dintre care cele mai cunoscute
sunt:
- ortofotoplanurile digitale sau analogice
-acoperirile cu date planimetrice si altimetrice (vectori sau modele digitale al terenului ori ale
obiectelor din teren )
-materiale cartografice: harti topografice/planuri topografice, harti cadastrale/ planuri cadastrale,
harti tematice;
- imagini orientate cu posibilitati de exploatare stereoscopica; ex: dublete de fotogramme digitale
; diferite produse multimedia
Exempli- studiu de caz : Zborul fotogrammetric pentru obtinerea de ortofoplanuri digitale, la nivel
de bloc fotogrammetric, scara 1:5000, rezolutie spatiala 0,5 m.
Ipoteza de lucu: Teritoriul Romaniei este impartit in zone de forma dreptunghiulara, orientate
nord-sud sau vest-est; acestea prezinta un format dreptunghiular cu dimensiuni in medie de
100x60km.
Zborul se realizeaza cu avion fotogrammetric AN30 al fortelor aeriene romne, senzorul este
digital, de tipul Leica ads 80.
Zboru fotogrammetric presupune determinarea unor parametri in functie de produsele ce vor
rezulta(ortofotoplanuri);in functie de acestia se vor trasa/stabili si se vor alege cele mai potrivite
configuratii ale traseului de zbor. Este vorba de trasee paralele, egal distantate care sa asigure
respectarea a doua conditii de baza:
- imaginilie verticale trebuie sa prezinte pe cat posibile aceeasi scara. In cazul nostru scara trebuie
sa se apropie de 1:5000
- imaginile trebuie sa asigure o acoperire longitudinala in medie de 60% (in cazul inregistrarilor
cadru cu cadru), respectiv de 30% acoperire transversala intre directiile de zbor.
In cazul in care aceste conditii nu sunt respectate vor rezulta dificultati in contruirea blocului
fotogrammetric, adica dificiltati a aerotriangulatie. Cu cat suprapunerea este mai mica cu atat
erorile geometice se amplifica.

I. Elementele de baza ale zborului fotogrammetric

1. SUPRAFATA DE ACOPERIRE IN TEREN - care este de obicei un poligon si cel mai frecvent un
dreptunghi. In cazul ortofotoplanurilor romaniei, blocul fotogrammetric cuprinnde mai multe
trapeze geodezice, atat integral cat si partial.
2. AMPRENTA IN TEREN A IMAGINILOR - suprapunerea partii utile a fotogrammelor la nivelul
corespunzator
3. PLAFONUL DE ZBOR (h) - este masurat de catre altimetru sau de catre sistemul GPS -IMU de la
bordul avionului, insa acesta prezinta o valoare medie determinata in cadrul proiectului de zbor;
plafonul de zbor este calibrat la un nivel de referin. Valoarea plafonului de zbor este calibrata, in
realitate, in raport cu punctul focal al senzorului (punct in care se intalnesc ttoate razele de
lumina reflecate de obiect)
4. DISTANTA FOCALA A SENZORULUI (f)- corespunde distantei verticale dintre punctul focal situat
in interiorul obiectivului(in care se intalnesc razele de lumina) si planul in care se formeaza
imaginea obiectelor. Planul focal poate fi reprezentat de planul fizic al peliculei la camerele
analogice (cele cu film), dar poate fi un plan imaginar amplasat intre grilele cu senzori digitali ai
camerelor digitale ex: grilele cu senzori CCD. Fiecare grila corespunde unui interval spectral
(verde,albastru,rosu, infrarosu apropiat)
5. Baza de fotografiere aeriana- reprzinta distanta calculata intre 2 puncte de statie consecutive
din care se obtin fotograme cu aceeasi suprapunere longitudinala.
6. Punct de statie fotogrammetrica- reprezinta punctul in care se produce deschiderea
obiectivelor camerei si patrunderea razelor de lumina catre punctul focal respectiv proiectarea
acestora catre planul fotogrammei. Punct din care se obtine o fotogramm.
Studiu de caz: Pentru ortofotoplanurile romaniei inregistrarea aerofotogramelor digitale se
realizeaza ca imagine unitara dea-lungul fiecarei directii de zbor, astfel incat fotobaza aeriana este
definita implicit prin parametrii de baza ai zborului

II.Parametrii de baza ai zborului `de fotografiere aerian (imagini cadru)- trebuie sa fie mentionat
in proiectul de zbor fotogrammetric - interpretare cartografic+interpretarea in scris a hartii
(slide 27/28)De inteles si de selectat cei mai importanti)
1. Suprafata de acoperire (St) - corespunde unei suprafete de teren stabilita in functie de
trapezele geodezice corespunzatoare viitorului bloc fotogrammetric. Proiectarea zborului incepe
de la hartile topografice.
2. Scara medie a fotogrammelor - este valoare aproximativa a raportului de micsorare al
obiectelor din teren ce apar in fotogramme, strans legat de randamentul sau eficienta lucrarilor
fotogrammetrice. Principala cerinta o constituie limitarea duratei zborului pentru suprafata
stabilita precup si limitarea numarului de fotogramme in functie de specificul produselor de vor
rezulta.
3. Suprafata zonei fotografiate- este de fapt suprafata dreptunghiului definit de lungimea L a unei
directii de zbor fara intoarceri(nu sunt luate in calcul) si latimea (l) a zonei prevazuta in proiect.

Curs VII 24.11.20.16

In practica suprafata de acoperire St este mai mare sau mai extinsa ,fata de suprafata zonei
fotografiate ,deoarece in proiectul de zbor si mai exact pe harta de zbor ,sunt incluse uneori si
fotogramme din zona de intoarcere a aeronavei . Sf =L X R Lungimea zonei fotografiate in km si
latimea zonei fotografiate l tot in km ,aceasta suprafata ,corespunde defapt suprafetei acoperite
de catre blocul fotogrammetric si poate fi reconstituita ,atat expeditiv ,prin fotoschema
zborului ,respectiv ,prin modelul geometric ,rezultat in urma lucrarilor de aerotriangulatie.

Plafonul de zbor- rezulta din insumarea altitudinii medii a terenului fotografiat cu naltimea
relativa la care se desfasoara zborul deasupra terenului (Z)
Indicatia altimetrului atasat fotogrammelor analogice, arata de fapt altitudinea sau inaltimea la
care se afla avionul sau senzorul in punctul de statie, valoarea fiind calibrata similar unui
barometru la nivelul marii.
Suprafata medie a terenului se apare pe o fotogramm (S-suprafata utila a fotogramei)- se
exprima in hectare si constituie aria corespunzatoare amprentei fotogrammei in teren.
6 infrarosu aprop 7`infr aprop mijo