2123/20t7

PLANUT CURSUTUI

. l. Definitia AG

ANESTEZIA GENERALA . ll. Obiectivele principale ale AG

. lll. lndicatiile AG
. lV. Droguri utilizate in AG
Curs Anestezie si Terapie lntensiva . V. Aparatul de anestezie
Asistenta Medicala an lV . Vl. Fazele AG
Dr. Lupu Mary-Nicoleta . Vll. Complicatiile AG

r. ANESTEZTA GENERATA (AG) II. OBIECTIVELE PRINCIPALE AtE A. G,

. Definltie: Anestezia generala este starea . 1. ABSENTA CONSTIENTIZARII

indusa de droguri (medicatie),caracterizata de . 2. ANALGEZIA
pierderea temporard a constientei cu . 3. REI.AXAREA MUSCUI-ARA
imposibilitatea trezirii chiar si la stimuli
nociceptivi (durerosi) intensi,
. 4. MENTINEREA HOMEOSTAZIEI
ORGANISMULUI
- complet reversibila, datoratd administririi
unor substanfe chimice sau aplic6rii unor
agenli fizici.

2. ANATGEZIA
1. ABSENTA CONSTI ENTIZARI I

. Sedarea si hipnoza sunt stari de pierdere a . Este o componenta obligatorie a AG.

cunostintei;
- sunt obligatorii pentru AG; - gradul de analgezie trebuie sa fie proportional
- hipnoza constanta si de calitate asigura amnezia cu gradul stimularii nociceptive;
evenimentelor intraoperatorii; - se realizeaza prin administrare intravenoasa
- amnezie = imposibilitatea memorarii si evocarii
continua sau intermitenta de opioide,
evenimentelor intraoperatorii;
- se realizeaza prin administrare pe cale iv. de
administrare de anestezice inhalatorii +/-
sedative si hipnotice, intermitent sau continuu si analgetice non-opioide.
prin administrare respiratorie de anestezice
inhalatorii.
 -
2l23lzOL'i

3. RETAXAREA MUSCUTARA 4. MENTINEREA HOMEOSTAZIEI

ORGANISMUTUI
. lnseamna paralizarea musculaturii scheletice . Mentinerea functiilor vitale: schimb gazos,
pentru facilitarea de manevre si tehnici legate de pa rat ca rdio-vascu la r, sistem nervos centra
a I
AG sau interventia chirurgicala.
in parametri adecvati.
- este o componenta optionala a AG;
- este obligatorie pentru ventilatia mecanica
- se mentin in limite homeostatice si alti
controlata si pentru facilitarea interventiei parametri: volemie, transport de oxigen,
chirurgicale; echilibru hidro-electrolitic, acido-bazic, f luido-
- se realizeaza prin administrarea de relaxante coagulant, temperatura etc;
musculare depolarizante si/sau nedepolarizante,
ce actioneaza la nivelul jonctiunii neuro-
- este o componenta obligatorie a oricarei
musculare. tehnici de anestezie.

1. INDICATII CE TIN DE INTERVENTIA

III. !NDICATIILE AG CH!RURGICAIA

1. lndicatii ce tin de interventia chirurgicala . lnterventii chirurgicale ce necesita analgezie si

2. lndicatii ce tin de pacient relaxare musculara care nu se pot realiza prin
tehnici loco-regionale: chirurgia abdomenului
3. Preferinta pacientului superior, ch. toracica, ch. cap si gat, ch. umarului
etc.
. lnterventii chirurgicale ce presupun interferenta
semnificativa cu functiile vitale: neurochirurgia,
ch. toracica, ch, cardiaca, ch. abdominala majora,
ch. aortei, ch. de transplantare etc.

2. INDICATII CE TlN DE PACIENT

3. PREFERINTA PACIENTULUI

. Patologie sau tratament in curs, care . Pacientul are dreptul sa aleaga impreuna cu
contraindica tehnicile loco-regionale: tulburari medicul anestezist, o tehnica anestezica
de coagulare, infectii sau procese patologice in pentru o anumita interventie chirurgicala.
zona de efectuare a anesteziei loco-regionale
etc.
. Aceasta tehnica trebuie practicata dupa
. Boli sistemice cu dezechilibre functionale obtinerea consimtamantului informat.
patente: insuficienta respiratorie, soc, coma,
dezechilibre majore hidro-electrolitice, acido-
bazice etc.
 2123/20L7

1. ANESTEZ]CE tNHALATORIT (At)

IV. DROGURI UTITIZATE IN AG

. ln AG se folosesc: . Sunt substante sub forma gazoasa (ex.

Protoxidul de azot) sau sub forma de lichide
1, Anestezice inhalatorii
volatile (halotan, izofluran, sevofluran).
2. Anestezice intravenoase . Patrund si se elimina din organism pe cale
3. Analgetice respiratorie, cu metabolizare minima.
4. Relaxante musculare
. Ele patrund pe cale inhalatorie (amestecate in
gazul inspirat), sunt preluate din alveole de
sange si circulate pana la tesuturi, in virtutea
diferentei de presiune partiala (mare in alveole,
nula sau mai mica in tesuturi).

1. ANESTEZICE INHALATORII
1. ANESTEZICE INHATATORII

. La nivelul SNC determina pierderea starii de constienta si . Potenta unui anestezic lnhalator se descrie prin MAC
analgezie, (minimal alveolar concentation).
- Preluarea din alveole catre sange si tesuturi se face pana . MAC = Concentratia alveolara care aboleste la 50% din
la egalizarea presiunilor partiale ale anestezicului la nivel paclenti miscarile provocate de stimulul dureros (incizia
alveolar, sanguin si tisular, cutanata),
- Varierea concentratiei inhalatorii a anestezicului (varierea . Fiecare anestezic inhalator are propriul sau MAC.
setarii pe vaporizor) determlna superficializarea sau . Amestecul dintre un anestezic gazos si unul volatil duce la
aprofundarea anesteziei prin modlficarea presiunilor scaderea valorii MAC.
partiale in companimentul alveolar, sanguln sl tisular,
. Efectele anestezice ale Al sunt: hipnoza, analgezie
- La intreruperea administrarii de anestezic volatil sau
moderata, grad redus de relaxare musculara.
gazos, acesta parcurge drumul in sens invers (de la
tesuturi catre sange, alveole si catre exterior) in virtutea
. Dau depresie respiratorie dependenta de doza.
diferentei de preslune partiala. . Depresle c-v mult diminuata la generatia noua de Al
(sevofluran).

2. ANESTEZ]CE I NTRAVENOASE
2. ANESTEZ]CE I NTRAVENOASE

. Sunt medicamente administrate iv si care . Barbiturice (tiopental, propofol)

determina pierderea constientei.
. Nu au efecte analgezice (exceptie Ketamina).
- Dau pierdere de cunostinta, depresie
. Nu determina relaxare musculara.
respiratorie si c-v dependent de doza.
. Dupa administrarea iv, sunt circulate la tesuturi.
. Benzodiazepine (diazepam, midazolam)
La nivelul SNC determina pierderea cunostintei. - Determina anxioliza, amnezie, sedare sau
. Terminarea efectului se face prin scaderea hipnoza dependent de doza.
concentratiei de drog din sange si, corespunzator, - Pot determina depresie respiratorie
scaderea concentratiei la nivel cerebral.
dependent de doza, mai putin depresie c-v.
 ,rrrx

3. ANALGETTCE
2. ANESTEZICE lNTRAVENOASE

. Etomidat . Opioidele dau analgezie constanta, insotita de

- Se foloseste ca agent de inductie. depresia centrului respirator (morfina,
- Mentine stabilitatea hemodinamica. fentanyl, petidina, pentazocina).
. Ketamina . Nu dau relaxare musculara,
- Determina pierderea constientei, analgezie . Pierderea de cunostinta este inconstanta.
dependent de doza.
- Pastreaza respiratia spontana la doze mici/medii
si stabilitatea hemodinamica.
- Este frecvent utilizata la copii.

4. RELAXANTE MUSCUTARE 4. RELAXANTE MUSCUTARE

. Actioneaza la nivelul jonctiunii neuro-musculare . Sunt utilizate in AG pentru facilitarea intubatiei oro-
si impiedica transmisia stimulului fiziologic pentru traheale, a ventilatiei mecanice si a interventiei
contractia musculara. chirurgicale.
. Detrmina scaderea fortei de contractie a . ln functie de modul de actiune la nivelul jonctiunii
musculaturii scheletice dependent de doza, pana neuro-musculare, pot fi depolarizante (succinilcolina) si
la paralizie. nedepolarizante (pancuroniu, vecuroniu, atracurium,
. Nu influenteaza starea de constienta. rocuroniu, mivacurium).
. Nu determina analgezie. . Relaxantele musculare depolarizante sunt indicate
. Se utilizeaza doar in combinatie cu anestezice si
clasic in intubatia cu sewenta rapida.
analgetice, care vor produce hipnoza si analgezie, . Toate relaxantele musculare produc hipoventilatie
alveolara sau apnee, dependent de doza.

V. APARATUT DE ANESTEZIE V. APARATUL DE ANESTEZIE

. Este prezent obligatoriu in orice tip de

anestezie.
. Este utilizat constant in tehnicile de anestezie
generala.
. ln tehnicile de anestezie loco-regionala
trebuie sa fie in proximitatea pacientului,
pentru a fi folosit in caz de complicatii cu risc
vital.
 2123120L7

IV. APARATUL DE ANESTEZIE CIRCUITUT ANESTEZIC

. Componente:
1. Conexiunea cu sursele de fluide medicinale
(oxigen, aer comprimat, protoxid de azot,
vacuum)
2. Debitmetre (regleaza fluxul de gaz administrat)
3. Vaporizoare (dispozitive de administrare
controlata a anestezicelor volatile)
4. Circuitul anestezic (un sistem de tuburi gofrate,
conectoare si valve, care asigura circulatia
unidirectionala a fluxului de gaz)

V. APARATUT DE ANESTEZIE V. MON]TORIZAREA I NTRAANESTEZICA

5.slst.mul dc absorbtie a CO2 . Standard:

6. Slstemul de wntilatie cu belon (un tub gofEt legat la un
aparatul de anestezic si la cclalalt conectat la !n balon).
epat de
- Prezenta in incapere a unui medic anestezist sau
7. Valva dc supra prcslune (sc dcschide automat cand preslunea ln CA a unui inlocuitor calificat pe toata durata
ajunge la o valoarc sctata - uzual 30 - 35 cm H2O) anesteziei;
8. Aparat d. wntilati. mecanica ( unvcntilator incorpomt in aparatul
dc anestczle) - Oxigenare: concentratia inspiratorie a oxigenului
9. Circuit de.limrntarc dc u8enta cu 02 (livreaza oxigen 10096) (Fi02), pusoximetrie (Sp 02);
10. Slstcm dc vacuum (aspiEtir) - Ventilatie: capnografie, alarma de deconectare de
11, Modul de starr a panmetrilor rentilatorl
la circuitul respirator;
12, Modul dc monitoriErc a aparam.trilor wntilatorl si a ane
ste!lcelor Inha latorii - Circulatie: Ta noninvaziv, ECG, puls;
- Temperatura corporala

l.INDUCTIE
VI. FAZELE AG

1. lnductie . Perioada de trecere de la starea de constienta la starea

de anestezie generala, prin administrarea de anestezice
2. Mentinere iv. si/sau inhalator.
. Se pozitioneaza pacientul pe masa de operatie, se
3. Trezire monteaza toate dispozitivele de monitorizare, se
4. Faza postanestezica stabileste accesul venos.
. Apare depresia SNC cu disparitia reflexelor de protectie
a cailor aeriene, depresia ventilatiei, depresia tonusului
simpatic si depresie c-v (bradicardie, hipotensiune
arteriala),
. Se practica ventilatie pe masca, iar dupa relaxarea
musculara se protezeaza CA.
 2l23l2OL7

2. MENTINERE 3. TREZIRE

. Are loc interventia chirurgicala. . lncepe cand se termina interventia

. Se mentlne o profunzime adecvata a anesteziei functie de
stimularea nociceptiva. chirurgicala.
. Se continua si se adapteaza continuu analSeticul, relaxantul . Este faza de reversie a efectelor anestezicelor,
musculai Al, anestezicul iv.
. Profunzimea AG se face prin monltorizarea indexulul de reaparitie a constientei, a fortei de
bispectral (BlS) 0 - 100: hipnoza adecvata la 40-60. contractie musculara.
. Analgezle adecvata prln monitoriErea c-v,
. Monitorizarea relaxarii musculare prin evaluarea
. Se intrerupe administrarea oricarui anestezic
raspunsului muscular la un impuls generat de un stimulator inhalator sau iv.
de nerv periferic.
. Pot aparea: hipovolemie, varlatii ale functiei c-v si . Se antagonizeaza relaxantul muscular.
respiratorii.

4. F AZ,A POSTAN ESTEZI CA VII. COMPLICATIILE AG

. Este in stransa corelate cu AG. . Cele mai multe complicatii apar in cursul
. Este o perioada dominata de efectele remanente inductiei si trezirii.
ale anesteziei cu riscurile si complicatiile aferente,
. Necesita monitorizare clinica, a parametrilor
ventilatori, respiratori, hemodinamici, diureza,
temperatura etc.
. Cand pacientul este treaz, orientat, isi asigura
protectia CA, are semne vitale stabile peste 30
min, fara complicatii chirurgicale, va fi trimis la
salonul de chirurgie

VII. COMPTICATIILE AG RECAPITUTAREA CURSULUI

Fazele AG Complicatll
. l, Definitia AG
. rnductie ' ['ffii$3.?fi:iifiX;ili'ff/.ll'*:"o' . ll. Obiectivele principale ale AG
.hIiil, hip.n.rnl. m.ltn., nEturl

. Mentinere . lll. lndicatiile AG

Xjiilif$",iljfirt"ll'"ll'f,*.,
.
trcmboD wnoas Drcfunda eE
HiFxaml.,l.rln36p.s,hlparepnla,
. lV. Droguri utilizate in AG
. rrezire [rii.J#i.T]:iH,Eiiir"*i:i.,*,, . V. Aparatul de anestezie
EEtudak.
. Vl. Fazele AG
' il.h,"#11'*,i?1tr*liiil,l'!i Jl'.",'#
. Vll. Complicatiile AG
. Perioadapostanestezica E-turi,rct'ntl'd'u'im't''
imediata