REGIUNILE MEBRULUI SUPERIOR

LIMITE:

ant: linia verticala coborata din mijlocul marg ant a claviculei

Inf: linia orizontala care urmareste peretele thoracic unind marginile inf ale
muschilor pectoral mare cu latissimus dorsi si rotund mare.

Post: marginea mediala a scapulei

Sup: linai curba dusa prin amrg sup a ascapulei si artic acromioclaviculara,
tremininandu se la pucntul de plecare de pe clavicula.

ORGANIZARE STRUCTURALA:

Membrul sup prez urmatoarele segmente topografice in sens proximodistal:

- Umarul, joctiunea bratului cu trunchiul

- Membrul liber, de forma unui cilindru turtit in sens diferit dupa segment:
bartul, cotul, antebratul, pumnul si mana.
Fiecare dintre segmentele membrului sup liber prez cate o reg ant si o reg
post.

UMARUL
Este segmentul care face jonctinunea dintre trunchi si membrul sup liber,
cuprinde trei reg topografice:
- Axila
- Deltoidiana
- Scapulara

REGIUNEA AXILARA
Sau axila este situata la jonctinuea bratuluI cu toracele.
LIMITE SUPERFICIALE:
Sup: linia trasata prin amrginea ant a claviculei, artic acromioclaviculara
si marg sup a scapulei.
Lat: linia care urmareste marg ant a m deltoid
Medial: linia medioclaviculara
Inf: linai acre urmareste marginea inf a m pectoral mare.
LIMITE PROFUNDE:
Lat: artic scapulahumerala
 Medial: peretele toracic intre costele I-IV
Ant: m pectorali si fasciile lor
Post: m subscapular si fata ant a scapulei.

FORMA:
Axila are forma unui trunchi de piramida cu 4 pereti, o baza si un vf
truncheat cu axul amre orientat oblic in sus si medial si post, peretii
confundandu se cu cu limitele profunde. Acest spatiu este mai ingust spre
clavicula si se evazeaza spre baza axilei.

PERETII AXILEI:
- Peretele ant, pectoral
- Peretele post, toracic
- Peretle lat, brahial
- Peretle inf sau baza, cutanat
- Vf, prin care se face comunicarea axilei cu reg supraclaviculara

PERETELE ANT:

LIMITE:

Sup: linai care uneste jumatatea lat a marg ant a claviculei

Inf: linai trasata prin marg inf a m pectoral mare

Lat: linai care urmareste marg ant a m deltoid

Medial: linai verticala care coboara de la mijlocul claviculei pana la marg inf a
m pectoral mare.

STRATIGRAFIE:

Peretele ant al axilei este format prin suprapunerea uramtoarelor planuri

anatomice:

- Pl superficial: teg, startul adipos subcutanat si fascia superfic.

- Pl musculofascial form din: stratul musculofascia supeficial: m mare
pectoral cu fascia sa ( fascia pectorala), spatiul interpectoral, startul
 musculofascial profund: m subclavicular si pectoral mic cu fascia lor de
invelis (fascia clavipectorala), sub care se gaseste gropa axialra cu
continutul neurovasculolimfatic.

1. Pielea, supla si mobila este glabra la femeie si cu par la barbat.

2. Stratul adipos subcutanat are o grosime variabila
3. Fascia superfic inveleste carnial m platisma, medial gl mamara.

Elementele neurovasc superficiale:

- Nervii: terminatiile nervilor supraclavicualri, ramuri superfic ale plexului
cervical, ramurile cutanate lat din al doilea si al treilea n intercostal,
ramuri cutanate din n cutanat brahial medial
- Venele: form o retea venoasa fina, prepectorala iar la limita lat a peretelui
ant in spatiul deltopectoral, subfascial se gaseste vena cefalica
- Arterele: au calibru mic si sunt ramuri din a toracica sup, toraco-acromiala
si toracica lat si a cutanate lat ale primelor trei artere intercostale.
- Vasele limfatice: dreneaza spre nodulii limfatici axilari.

4. Planul musculofascial superficial: este format din m pectoral mare

cu fascia sa de invelis, fascia pectorala, alc din 2 lame:
- Lama superfic: mai bien reprez si prez: fata ant: neteda lucioasa pe acre
aluneca gl mamara si fata post: adera la fata ant a m pectoral mare.
- Lama profunda: mai subtire, participa la delimiatrea spatiului
interpectoral.

5. Spatiul interpectoral:

In interstitiul conjunctiv dintre fata profunda a m pectoral mare si fata

superfic a m pectoral mis se organizeaza o lama conjunctiva, laxa care
contine ramuri arteriale destinate fetei profunde a m pectoral mare, vene
comitante si limfonodulii interpectorali.

Deasupra m pectoral mic, spatiului interpectoral corespunde fasciei

clavipectorale prin care trec: vean cefalica, a toraco-acromiala, ramuri din
n pectoral lat care perforeaza lama profunda a fasciei pectorale.
 6. Planul musculofascial profund contine 2 muschi: subclavicular si
pectoral mic) si complexul fascial clavipectoral

PERETELE INFERIOR (BAZA AXILEI)

LIMITE:

Ant: linia trasata prin marg inf a m pectoral mare

Post: linia care urmareste marg inf a m latissimus dorsi

Medial: linai acre urmeaza conturul toracelui, de la marg inf a m pectoral mare
pana la marh inf a m latissimus dorsi.

Lat: linia transversla dusa tangent la fata medial a bratului care unesste
merginile acelorasi muschi.

STRATIGRAFIE:

Peretele inf este form doar din straturi superfic sub care se patrunde direct in
groapa axilara

- Pl superfic: tegumentul, stratul adipos subcutanat si fascia superficiala

- Pl fascial: reprez de fascia axilara
- Continutul axilei

1. Pielea bazei axilei este f subtire, supla, aderenta la pl subjacente,

acoperita postpubertar de fire de par, cu numeroase gl sebacee atasate.
Pielea si startul subcutanat sunt bogatae in gl sudoripare a caror
inflamatie cu extensie limfonodulara produce hidrosadenita.
2. Stratul adipos subcutanat si fascia superficiala sunt fixate de fascia
axialra subjacenta prin numeroase tracturi fibroase d elig
ssupensor al axilei.
3. Fascia axilara: are forma patrulatera si se continua cu formatiunile
fasciale inconjuratoare:
- Ant: cu fascia m pectoral mare
- Post: cu fascia latissimus dorsi
 - Medial: spre torace cu fascia m dintat ant prin intremediul unei structuri
fibroase concava medial numit arcul axilar medial Langer
- Lat: spre brat cu fascia brahiala prin intremediul unei structuri fibroase,
concava lat, arcul axial lateral Langer

VARFUL AXILEI:

LIMITE:

Vf truncheat al axilei, canalul cervico-axilar sau pasaju; cervicobrahial este un

spatiu prin care axial comunica cu loja supraclaviculara si delimitata astfel:

Ant: clavicula si m subclavicular

Medial: marg lat a primei coaste su prima digitatie a m dintata ant

Lat: procesul coracoid si lig coracoclavicular

Post: marg sup ale m subscapular si scapulei

ORGANIZARE STRUCTURALA:

Insertia m scalen ant pe prima coasta subdivide vf axilei in 2 lacune:

- Neuro-arteriala
- Limfovenoasa
Dupa ce au trecut de marg lat a primei coaste vasele iau numele de artera
si vena axilara.

PERETELE MEDIAL:
Apartine de fapt toracelui, fiind reprez de partea sup a reg costale.

STRATIGRAFIE:
Peretele medial este reprez de urmatoarele straturi:
- Fascia toracica
- Stratul musc, form de primele digitatii ale m dintat (serratus ant)
- Startul osteomusc, form din primele 4 coaste si primele 3 spatii
intercostale cu muschii omonimi.
- Fascia endotoracica si pleura parietala.

Elementele neurovasc profunde sunt reprez de:

 - Vasele toracice lat situate la jonctiunea cu peretele ant
- N toracic lung
- Primele trei manunchiuri neurovasc intrecostale
- Ramurile cutanate a;e nervilor intrecostali s n intercostobrahial

PERETELE LATERAL:

Sau brahial apartine de fapt bratului fiind reprez de partea proximala a acestuia

STRATIGRAFIE: form din

- Prelungirea axilara a fasciei brahiale

- Originea comuna a muschilor coracobrahial si capatlui scurt al bicepsului
brahial
- Tendonul capatului lung a m biceps brahial si bursa sa seroasa, sub lig
transvers in santul intertubercular al humersului
- Fata infmed a artic scapulohumerale.

PERETELE POST:
- Corespunde in totalitate reg scapulaar si deltoidiana.

STRATIGRAFIE:
- Fascia si m subscapular
- M rotudn mic
- Capatul lung al m triceps brahial
- M rotund mare si latissimus dorsi ale caror tendoane prez burse seroase
- Fata ant a scapulei.

CONTINUTUL GROPII AXILARE:

- Contine vase si nervi inconjurate de tesut adipos abundent in care se

gasesc noduli limfatici. Vasele axialare si nervii au pozitii diferite.

Corpul adipos axilar: compartimentat cu numeroase septuri subtiri

comunica cu testul similar al regiunilor vecine: subclaviculara, costala,
scapulara, deltoidiana si brahiala realiz cai prin care se propaga procese
supurative.
Manunchiurile neurovsc sunt formate din vasele, nervii si limfaticele din
int tesutului adipos si sunt grupate in:
 - Manunchiul principal form din a axilara, ramurile terminale ake plexului
brahial, vena axialra si limfonodulii centrali
- Manunchiurile secundare, form din ramurile colaterale ale manunchiului
principal si din limfonodulii sateliti.

REGIUNEA DELTOIDIANA

Corespunde m deltoid. Avand ca si acesta o forma triunghiulara cu baza

superomedial si vf inferolat.

LIMITE:

LIMITE SUPERFICIALE:

Sup: linia care urmareste insertia m deltoid pe conturul scapula-

acromioclavicular (partea lat a marginii ant a claviculei, marg lat a acromionului
si marg post a spinei omoplatului).

Ant-inf: linia trasata prin amrg ant a m deltoid

Post-inf: linia trasata prin marg post a m deltoid

LIMITE PROFUNDE:

Corespund articulatiilor acromioclaviculara si scapulo-humerala.

STRATIGRAFIE:

Partile moi ale reg deltoidiene sunt cuprinse intre piele si fata suplat a artic
scapulohumerale, descriindu-se uramtoarele planuri:

- Pl superficial: pielea, startul adipos subcutanat si fascia superfic

- Pl intermediar alc din: compatimentul musculofascial deltoidian si stratul
neurovasculoconjunctiv subdeltoidian
- Pl profund: osteo-articular
1. Pielea: este mobila, cu exceptia portiunii inf unde adera fascia deltoidiana
si brahiala, asigurand fixitate motiv pt care vaccinarea antivariolica se
practica la acest nivel.
2. In stratul adipos subcutanat se gasesc deseori bursa seroasa
subacromiala
3. Fascia superficiala: se continua cu cea areg invecinate si nu prez
caractere particulare

Elementele neurovasculare superfic: sunt reprez de:

- Arterele superficiale provin sin toraco-acromiala si a circumflexa
humerala post
- Majoritatea venelor superfic dreneaza in vena cefalica
- Limfaticele superficiale dreneaza in grupul deltopectoral
- Nervii superficiali sunt reprez de: ramurile supraacromial si
supraclavicular din plexul cervical; ramul cutanat lat sup al bratului din n
axilar care inconjoara marg post a muschiului.
4. Compartimentul musculofascial deltoidian este format de:
- Lama superficiala a fasciei deltoidiene
- M deltoid
- Lama profunda a fasciei deltoidiene
Fascia deltoidiana acopera m deltoid pe ambele fete, adera la acesta si
trimite in profunzime numeroase septuri intramusc, intrefasciale. Se
continua cu fasciile barhiala, pectorala si a reg scapulare.

5. Stratul neurovasculoconjunctiv subdeltoidian, dintre deltoid si pl

osteo-artic al reg se organizeaza in:
- Lama superfiala portvas si portnerv
- Lama profunda periarticulara
Lama superficiala contine vasele circumfleze humerale si n axilar
Lama profunda periarticulara formeaza sup urmatoarele burse seroase:
- Subdeltoidiana in dreptul tuberozitatii mari a humerusului
- Subacromiala sit sup de precedenta intre tendounul m subspinos si
acromion
- Supratendinoasa, a m subscapular sit intre tendonul m subscapular si
procesul coracoid
- Un strat continuu de burse seroase minime care tapiseaza fata inf a boltii
coraco-acromiale conferindu-i calitate de cavitate articulara.

6. Planul profund, osteo-articular:

Este ultimul plan al reg deltoidiene si este reprez de:
 - Fetele lat ale diafizei( portinea proximala) si gatul chirurgical al
humerusuli
- Elementele conjunctive ale artic subacromioclaviculare (cea de a adoua
artic a umarului) reprez de: sup: bolta coraco-acromiala, sindesmoza
acromioclaviculara, sindesmoza coracoclaviculara, fetele inf a le
proceselor acromial si coracoidian; inf: afta superficiala a complexului
articular scapulohumeral

Rolul cavitatii glenoide este indeplinit de bolta coraco-acromiala.

Capul articular este reprez de fata superficiala a artic scapulohumerale form din
doua planuri fibroconjunctive:

Supefic: tendoanele capei rotatorilor uamrului (supraspinos, infrasinos, rotund

mic si subscapular)

Profund: capsula artic scapulohumerale (sup, mijc si inf) si lig coracobrahial