Elaborarea metodic 13

TEMA: Realizarea tiparului pentru aplicarea acrilatului prin tehnica clasic, izolarea,
aplicarea acrilatului, polimerizarea i dezambalarea protezei totale.
NTREBRI DE CONTROL
1. Tiparul. Definiie. Etapele de realizare a tiparului.
Tiparele-sunt cavitati delimitate de pereti si reprezinta negativul machetei protezei
mobilizabile.
Etapele in realizarea tiparului sunt:
- Ambalarea machetei in chiuvete speciale;
- Indepartarea cerii machetei.
Izolarea tiparelor
2. Tehnica clasic de realizare a tiparului. Instrumente. Utilaje.
Ambalarea machetei protezei totale se face in pasta de ghips obisnuit sau moldano in
amestec cu ghips obisnuit in parti egale, introdus in chiuveta sau conformator. Chiuveta
este formata din doua jumatati, fiecare parte fiind compusa din inel si capac. Cele doua
jumatati se asambleaza intre ele printr-un sistem de culisare, astfel conceput incat
imbinarea sa se faca intr-o singura pozitie. Chiuveta trebuie sa corespunda ca marime
modelului final si machetei.
Instrumente:

Utilaj:

Cutit de ghips;
Spatula de malaxat;
Cuveta-conformator metalic de ambalat
Chiuvete,ring;
Polimerizator(baie cu apa);
Aragaz;
Ciocan;
Colba;
Presa manuala sau hidraulica;
Vacuum malaxor;
Masa vibratorie.

3. Metoda de ambalare direct a machetei protezei totale.

Ambalarea directa se utilizeaza mai rar datorita unor dezavantaje ca:
- necesita o executie tehnica mai complicata;
- dintii isi pot modifica pozitia in tipar;
- izolarea si stoparea pastei din acrilat este mai dificila;
- exista riscul fracturarii valului in timpul mentinerii sub presiune.
Prezinta avantajul de a nu permite modificarea inaltimii planului de ocluzie datorita
prezentei valului.
-

Dupa ambalarea si inlaturarea cerii modelul si elementele componente ale

machetei(dintii artificiali,crosetele,scheletul metalic) ramin intr-o singura jumatate
a chiuvetei-in jumatatea inferioara;

Pentru ambalarea directa modelul cu macheta se introduce in apa pentru izolare

mentinindu-l citeva minute,apoi se prepara pasta de ghips care se toarna in
jumatatea inferioara a chiuvetei;
In pasta de ghips se infunda soclul modelului pina cind laturile bazale ale
acestuia vor fi inglobate in pasta de ghips;
Surplusurile de ghips se modeleaza in asa fel ca acestea sa acopere in intregime
suprafetele vestibulara si ocluzala,inclusiv marginile incizale ale dintilor,formind
astfel un val de ghips neretentiv cu o grosime a peretilor de 4-10 mm(aceasta se
mai numeste ambalarea cu val);
Dupa priza definitiva a ghipsului se asambleaza jumatatea superioara a
chiuvetei,care trebuie sa prezinte contact intim pe toata suprafata inelelor, iar
capacul ei sa fie situat la o departare de cel putin 4-6 mm de ghipsul din
jumatatea inferioara a chiuvetei;
Daca este necesar se fac retusarile corespunzatoare si chiuveta se introduce
intr-un vas cu apa timp de 5-10 minute pentru a izola usor ghipsul;
Dupa izolare se prepara pasta de ghips care se introduce prin vibrare in interiorul
jumatatii superioare si chiuveta se introduce sub presa pina la priza definitiva a
chiuvetei pina la umplere.

4. Metoda de ambalare indirect a machetei protezei totale.

Ambalarea se face intr-o succesiune de timpi care se refera la:
- alegerea chiuvetei corespunzatoare ca marime modelului si machetei;
- izolarea modelelor in apa pentru 3-4 minute;
- prepararea masei de ambalat (ghips moldano) de consistenta adecvata care se
introduce intr-o jumatate a chiuvetei, aproximativ 2/3 din inaltimea acesteia;
- modelul urmeaza a fi introdus cu baza soclului in jos, cu grija de a-i da o
inclinatie posterioara pana cand nivelul pastei de ghips ajunge la marginea
machetei. Astfel de ambalare are ca scop eliminarea zonei retentive ce s-ar
obtine in zona dintilor frontali datorita inclinatiei orovestibulare si care ar
prejudicia separarea celor doua jumatati ale chiuvetei.
- dupa netezirea suprafetei ghipsului se asteapta priza;
- ansamblul va fi introdus timp de 10 minute in apa pentru izolare;
- se suprapune al doilea inel al chiuvetei (fara capac), se prepara pasta (50:50
ghips moldano si ipsos). Cu moldano pur se pensuleaza arcadele artificiale
pentru a favoriza patrunderea masei de ambalat in toate spatiile interdentare.
Restul pastei se toarna sub vibrare continua pana la umplerea inelului superior,
peste care se aplica capacul. Gipsul moldano nu permite mobilizarea dintilor
artificiali in cazul dezvoltarii unor presiuni pe parcursul reactiei de polimerizare;
- chiuveta se mentine sub presa pana la priza ghipsului, cca o ora;
Caracteristic acestei metode de ambalare este ca la deschiderea celor doua jumatati,
modelul de lucru ramane in inelul inferior, iar dintii artificiali sunt fixati in ghipsul din
partea superioara a chiuvetei.
Avantajele metodei se refera la:
- posibilitatea de realizare mai simpla;
- dintii artificiali isi pastreaza pozitia corecta in tipar;
- izolarea tiparului si stoparea pastei de acrilat se executa fara dificultati;
- permite o mai buna apreciere vizuala a masei acrilice.
Ca dezavantaj mentionam posibilitatea inaltarii ocluziei prin modificarea grosimii bazei
protezei (acrilat in exces). Acest lucru este posibil cand se utilizeaza chiuvete
defectuoase care nu permit asamblarea corecta. Presiunea exercitata fiind insuficienta,
excesul de acrilat nu este eliminat din tipar. Intrebuintarea unor chiuvete
corespunzatoare elimina acest dezavantaj.

5. Metoda de ambalare mixt a machetei protezei totale.

Aceasta tehnica rezulta prin combinarea celor doua tehnici: ambalarea indirecta si
directa. Tehnica de ambalare este urmatoarea: modelul si macheta se introduc in apa,
se prepara ghipsul si se toarna in prima jumatate a cuvetei, se introduc modelul si
macheta in pasta de ghips, se modeleaza valul de ghips( pe fata vestibulara, marginea
incizala si pe o treime din fata orala a dintilor frontali), ghipsul este modelat convex si
neretentiv, dintii laterali si macheta gingiei artificiale nu vor fi acoperite cu ghips, se
izoleaza ghipsul turnat in prima parte, se pregateste ghipsul si se toarna sub vibrare
mecanica sau manuala in partea a doua a cuvetei , presarea cuvetei . Avantaje: dintii isi
mentin pozititia initiala( zona frontala) datorita valului de ghips, acrilatul roz nu patrunde
pe versantul vestibular al crestei alveolare. Ca deavantaj este faptul ca se executa
foarte greu si exista riscul fracturarii protezei cand este dezambalata.
6. Tehnica de izolare a tiparului. Cerini. Materiale utilizate.
Izolarea peretilor de ghips ai tiparului trebuie sa se produca fizic si chimic pentru a fi impiedicat contactul
cu pasta de rasina acrilica.
Lojeyuex a sintetizat obiectivele si proprietatile substantelor utilizate pentru izolat tipare astfel:
-

sa asigure dezambalarea protezei fara riscul de fracturare al acesteia,

sa faciliteze separarea protezei de model,

sa favorizeze recuperarea modelului,

sa previna orice actiune chimica primara sau secundara intre rasina acrilica si ghips,

sa impiedice orice unire fizica intre cele doua materiale ,

sa se suprime riscul de a patrunde monomerul in ghipsul tiparului,

sa se suprime riscul de a patrunde vapori de apa in masa materialului plastic in timpul procesului
de polimerizare,

sa fie inert , insolubil in apa si in monomer,

sa se poata utiliza usor.

Ca substante izolatoare prezentam: izodent, pectizol, metoda de izolare cu clorura de calciu si silicat
de sodiu , cu materiale siliconate.
Izolarea se face prin pensulare 2-3 straturi cand temperatura tiparelor este de cca 40 grade.

7. Tehnica preparrii i aplicrii acrilatului n tipar.

Forma comerciala de prezentare a acrilatelor este de pulbere (polimer) si lichid
(monomer), care amestecate in diferite proportii formeaza o pasta. Pentru acrilatele
autopolimerizabile, lichidul contine un activator de polimerizare (dimetil paratoluidina),

care declanseaza reactia de polimerizare numai in prezenta catalizatorului din polimer.

Cantitatea de polimer si monomer necesar variaza in functie de marimea machetei,
pentru baza unei proteze totale sunt necesare cca 14 g polimer si 7 cm cubi monomer.
Proportia dintre polimer si monomer influenteaza considerabil structura si calitatile
materialului finit.
Lejoyeux indica pentru realizarea acestui raport mai multe tehnici:
- dozarea volumetrica (predozarea), in care proportia ideala este de un volum
lichid pentru trei volume pulbere. Dozarea se efectueaza cu tuburi cilindrice
gradate;
- dozarea ponderala: pulberea si lichidul sunt cantarite. Monomerul trebuie sa fie
din cantitatea polimerului; tehnica cantaririi este considerata incomoda;
- dozarea empirica (saturarea progrsiva) este o metoda mai putin corecta. Intr-un
godeu de sticla sau de portelan se aplica 9-12 cm cubi de monomer, iar polimerul
se aplica progresiv pana la saturarea fiecarei particule cu lichid.
Indiferent de tipul de dozare utilizata, amestecul polimer-monomer obtinut, parcurge o
succesiune de faze fizico-chimice:
A) in prima faza amestecul este friabil, granulos, dizolvarea polimerului fiind de
suprafata;
B) faza urmatoare are un aspect filamentar si lipicios, datorita dizolvarii partiale a
polimerului de catre monomer;
C) a treia faza de gel plastic se caracterizeaza printr-o masa neteda, plastica si
neaderenta de peretii vasului; in aceasta faza materialul se introduce in tipar cu o
presiune minima. Manopera este numita stoparea acrilatului.
Pasta de acrilat rezultata se modeleaza de forma unui cilindru si se introduce in
jumatatea de chiuveta in care se gasesc dintii artificiali. Se aplica la suprafata o folie de
celofan umezita, se inchid cele doua jumatati ale chiuvetei si se introduce sub presa.
Presiunea exercitata trebuie sa fie lenta si progresiva. Dupa cateva minute chiuveta se
deschide si se observa cantitatea de acrilat; excesul de material se indeparteaza sau in
caz de cantitate insuficienta se completeaza. In final se inchide chiuveta fara celofan si
se reintroduce sub presa timp de cca 15 minute dupa care se fixeaza intr-un inel metalic
cu surub.
8. Polimerizarea acrilatului. Regimul de polimerizare. Utilaj.
Din punct de vedere a mecanismului reactiei se disting trei etape:
1) perioada de initiere sau inductie este caracterizata prin desfacerea dublei legaturi
a monomerului sub influenta peroxidului de benzoil, care se descompune si pune
in libertate alti radicali organici ce vor ataca si alte molecule de monomer,
declansand astfel reactia de aditie in lant. Initierea polimerizarii se datoreste fie
unui stimulator termic pentru acrilatele termopolimerizabile (caldura de 60 grade)
fie chimic ( dimetilparatoluidina) pentru cele autopolimerizabile.
2) Reactia de propagare sau crestere este caracterizata prin intensificarea
procesului de aditie a moleculelor de monomer cu obtinerea de lanturi
macromoleculare, pana cand monomerul este transformat in polimer.
3) Incetarea sau intreruperea reactiei este faza finala a polimerizarii in care s-au
format lanturi macromoleculare.
Reactia de polimerizare si proprietatile polimerului obtinut sunt influentate considerabil
de temperatura, concentratia monomerului, presiune, etc. Fiind o reactie exoterma,
cantitatea de caldura degajata in timpul reactiei este dependenta de: proportia
polimer/monomer, volumul masei acrilice din chiuveta si rapiditatea cu care se propaga
caldura mediului ambiant spre interiorul tiparului.

Dupa introducerea chiuvetei intr-un vas cu apa si ridicarea progresiva a temperaturii

mediului ambiant, se observa ca pana la temperatura de 60 grade temperatura masei
plastice creste in paralel.
Cand temperatura mediului ambiant atinge 60 grade, inclusiv cea a tiparului, peroxidul
de benzoil declanseaza reactia de polimerizare. Din acest moment chiar daca
temperatura mediului ambiant ramane constanta (60 grade), in interiorul tiparului
temperatura continua ss creasca pana la 100 grade. Odata cu terminarea reactiei de
polimerizare temperatura masei acrilice descreste pana la cea a mediului ambiant.
Daca temperatura apei din vas se ridica intr-un interval scurt de 10-15 minute la 80-90
grade, reactia exoterma a polimerizarii va determina in interiorul tiparului o crestere
brusca a temperaturii, de peste 100 grade, ceea ce va provoca fierberea monomerului.
In acest caz monomerul nu poate fi prins integral in reactie, fierberea brusca
determinand aparitia de vapori si prezenta porozitatilor in produsul polimerizat. Din
acest motiv prelucrarea termica a maselor acrilice este indicat sa se efectueze intr-un
interval lung de timp si bine esalonat
9. Realizarea tiparlui pentru aplicarea acrilatului prin tehnica modern. Utilaj.
Instrumente.
Acrilatul este introdus in tipar prin intermediul canalelor de turnare,aceasta tehnica mai
este numita introducerea acrilatului in tipar prin turnare sau injectare. Tiparul este
realizat intr-o chiveta numita chiuveta-injectie;
Tiparul este realizat dupa metoda indirecta si este folosit numai ghips dur,iar la nivelul
limitei bazei protezei sunt realizate 2 sau mai multe canale de turnare in functie de
numarul seilor protezelor;
Aceste canale sunt realizate din tije de ceara cu un diametru de 3mm,prin lipirea unei
extremitati de marginea bazei protezei si a altei extremitati de orificiul chiuvetei-injectie;
Apoi se asambleaza a doua jumatate a chiuvetei, se toarna ghipsul, se indeparteaza
ceara si se izoleaza tiparul;
Dupa racirea tiparului partile chiuvetei-injectie sunt asamblate si fixate in ringul-presa,
iar in camera de receptie a aparatului complex este introdusa fiola cu pasta acrilica
amestecata in vibrator;
Apoi cu ajutorul pompei si sub presiune mare acrilatul este introdus prin canalele de
turnare in interiorul tiparului;
Acrilatul supus polimerizarii sub actiunea acestor presiuni permanente, timp de 3-5
minute, la temperatura de 95-100C;
Se prepara pasta de acrilat si se introduce in interiorul tubului seringii,apoi se
asambleaza tubul seringii la orificiul chiuvetei;
Prin rotirea surubului se pune in miscare pistonul,care actioneaza asupra pastei de
acrilat injectind-o prin canale in interiorul tiparului,pina cind surplusurile de acrilat ies
prin canalul de evacuare;
Pentru aplicarea acrilatului,pe suprafata ocluzala a dintilor montati se realizeaza cheia
de ocluzie;
Cheia de ocluzie-indeplineste functia de mentinere si fixare a dintilor artificiali ce
constituie arcada sau hemiarcada dentara morfofunctional restaurata pe perioada de
timp in care se aplica acrilatul.
De pe valul de acrilat pornesc spre soclul modelului 3 prelungiri: una anterioara situata
in zona dintilor frontali si 2 posterioare-in zonele retromolare laterale(aceste prelungiri
indeplinesc functia de sprijin pentru val);
Se indeparteaza cheia de ocluzie cu dintii artificiali si cu apa fierbinte se inlaturaceara
machetei protezei mobilizabile,iar cu agentul de izolare se izoleaza prin pensulare
suprafata modelului ce constituie cimpul protetic;
Ulterior modelul este introdus in aparatul TRIAD pentru prepolimerizarea acrilatului;

Cheia de ocluzie se aplica la model dupa imprimarile prelungirilor de sprijin din zonele
laterala si frontala si prin presare se adapteaza la toate punctele de sprijin;
Cu bisturiul se inlatura surplusurile de material si se modeleaza versantele vestibulare
si orale ale protezei.

10. Tehnica dezambalrii protezelor acrilice totale din chiuvet.

Dezambalarea protezelor din chiuveta se efectueaza numai la protezele confectionate
prin metoda clasica si consta in eliberarea lor din tipar si curatarea suprafetelor de
resturile materialului de ambalat.
Dezambalarea este realizata dupa polimerizarea acrilatului si racirea definitiva(lenta) a
tiparului, prin deschiderea chiuvetei.
Este efectuata dupa eliberarea chiuvetei de ring,prin introducerea cutitului de ghips intre
ineele chiuvetei, realizindu-se miscari usoare de luxatie urmate de o tractiune egala si
uniforma a ambelor jumatati ale chiuvetei in directii opuse;
Dupa aceasta se inlatura capacelele chiuvetei, iar fiecare jumatate este fixata cu fata
tiparului in jos intr-o presa speciala,care actioneaza asupra ghipsului din partea
capacului chiuvetei inlaturind din interiorul inelului ghipsul impreuna cu proteza;
Tiparul scos din chiuveta este fracturat atent in mici portiuni pina la eliberarea definitiva
a protezei de ghipsul tiparului, iar resturile de ghips de pe suprafetele protezei sunt
inlaturate cu ajutorul cutitului de ghips.
Utilaj:
1. Chiuvete, ring
2. Pres pentru chiuvete
3. Polimerizator (baie cu ap)
4. Aragaz sau plit electric
5. Pres pentru dezambalarea chiuvetelor
6. Ciocan,bol de cauciuc
7. Vas de ceramic sau sticl pentru prepararea acrilatului
Instrumente:
1. Cuit de gips,pens stomatologic
2. Spatul de malaxat ghipsul
3. Spatula de malaxat acrilatul
4. Pensule pentru izolarea tiparului
Materiale:
1. Chips medical
2. Lac Izocol
3. Acrilat autopolimerizabil i termopolimerizabil
4. Vat,celofan