Lecția practică nr.

7
Tema: Tratamentul cariei dentare localizate pe feţele proximale, ocluzale și
vestibulare în molari şi premolari şi în regiunea cervicală a tuturor dinților.

1.Variantele de cavități de clasa I și V după Black.

I. 1.carie cu orificiu mare de deschidere;
2.carie punctiformă, singulară sau multiplă;
3.arie sub formă de marmoraţii în şanţuri şi fosete (gropiţe);
4.carii punctiforme în fosetele vestibulare;
5.marmoraţii în fosete şi şanţuri, care se pot extinde pană la creasta marginală;
6.carii cu orificiu mare de deschidere, care au debutat în fosetele vestibulare, si
s-au extins atat ocluzal, cat şi spre colet;
7.carii punctiforme sau marmoraţii în fosetele supracingulare ale frontalilor
superiori.

V. 1.carie de colet superficială, situată vestibular la dintii laterali;

2.carie de colet profundă situată vestibular la dintii laterali;
3.carie de colet superficială sau profundă situată oral, la dintii laterali;
4.carie de colet superficială situată vestibular la dintii frontali;
5.carie de colet profundă situată vestibular la dintii frontali;
6.carie de colet superficială sau profundă, situată oral, la dintii frontali;
7.carie circulară de colet"

2.Instrumente necesare pentru prerpararea cavităților la fiecare etapă.

Deschiderea procesului carios/crearea accesului -instrumente rotative: freze sferice,
cilindrice, con invers extradure pentru turaţii convenţionaleşi pentru turbină – de
diferite dimensiuni, în funcție de mărimea procesului carios; freze diamantate pentru
turbină sferică, pară mare, flacără mică, efilată.

Exereza dentinei alterate - dentina alterata se indeparteaza pana in tesutul sanatos; -

se folosesc freze sferice la turatii conventionale (in piesa contraunghi); - se folosesc
excavatoare si linguri Black, dinspre suprafata spre profunzime .
Extensia preventivă-in acest scop se foloseşte o freză con invers extradură, de
mărime potrivită, tinută perpendicular pe axul dintelui, cu care se actionează de-a
lungul peretilor până la disparitia marginilor cretoase.

3.De ce va depinde forma cavității carioase în clasa I și V după Black.

Forma cavitatii carioase va depinde de :
a. Dintele care este preparat /premolar, molar, incisiv.
b. Dimensiunile cavităţii
c. Profunzimea procesului
d. Cantitatea dentinei rămolite şi pigmentate

4.Particularitățile formării planșeului cavităților în diferite variante.

5.Grosime adamantinei dintelui la colet.Particularătățile preparării cavităților de colet

cu extindere subgingivală.
Grosimea adamantinei variaza in functie de dinte : 2,6 la molari; 2,3 la premolari si 2
la incisivi , dar difera si la acelasi dinte, fiind mai groasa pe fata ocluzala.

Prepararea cavitatilor de colet cu extindere subgingivala are loc cu atentie maxima

din doua motive, primul fiind grosimea mica a smaltumui cu posibilitatea deschiderii
accidentale a camerei pulpare si vecinatatea maxima cu gingia, care poate fi
traumata in timpul prepararii. Astfel prepararea are loc minim invaziv

6.Particularitățile evoluției carie de clasa II după Black.

· Caria aproximala la dintii laterali este a 2 forma dupa cl.I ce apare dupa 8 ani
· Creste ca frecventa dupa erupria primului molar permanent,ce stringe
punctele de contact,deci creaza zone de retentie alimentara
· Apare deobicei simetric pe dinti omologi si in oglinda
· Evolueaza de obicei mai rapid decit cea ocluzala producind frecvente
deschideri pulpare
7.Variante de cavități de clasa II după Black.
1. Carii pe ambele fete proximale ale aceluiasi dinte
2. Carii pe o fata proximala+colet
3. Carii pe o fata proximala+ ocluzal
4. Carii situate fata in fata pe fetele proximale a 2 dinti vecini=>in oglinda
5. Carii sub punctul de contact
6. Carii la niv. Punctului de contact
7. Carii asupra punctului de contact

8.Particularitățile preparării cavităților cu și fără crearea acccesului.

Daca cav. e localizata pe suprafata de contact si dintele vecin lipseste,ea se formeaza
fara a fi scoasa pe suprafata masticatorie
Daca dintii vecini sunt prezenti accesul se face prin fata masticatorie

9.Prepararea cavităților verticale, orizontale.

Vertical:
· Cav principala formata din 4 pereti(V,O,gingival,parapulpar) –forma
rectangulara(cav.cutie)
· Adincimea cav,raportata prin latimea peretelui gingival=>min 2 mm
· Peretii V si O =>usor inclinati axial
· Peretele parapulpar=>plan
· Unghiul de intilnire intre pereti=>bine precizat
Orizontal:
· Platou suplimentar
· Necesar p/u fixarea mai buna a obturatiei in cav. Verticala
· Conturul cav.depinde de desenul ocluzal
 Trebuie sa fie in prelungirea cav. Verticale
 Intre cele 2 cav. Apare o zona(istm)=>latimea lui 1/3 din latimea maxima a cav.
(este indicata bizotarea lui)
 Adincimea cav=>cca 2mm
 Fundul cav. Trebuie sa se afle mai jos de jonciunea smalt-dentin(0,5-1mm)
 Forme(cruciforma,triunghiulara,trifoi,coada de rindunica)

10.Cavitățile MOD, VDO, VMD și prepararea lor.

Cavitati comune
MOD(mezio-ocluzo-distal)
VDO(vestibulo-disto-ocluzal)
VMD(vestibulo-mezio-distal)
Pregătirea unei cavităţi comune mezio-ocluzo-distale. Această situaţie solicită o
pierdere mai mare de substanţă dentară sănătoasă şi devine necesară frecvent la
nivelul premolarilor, a căror suprafaţă ocluzală îngustă nu permite pregătirea
distinctă a două cavităţi de clasa a II-a.
Pregătirea propriu-zisă a cavităţii MOD
Deschiderea proceselor carioase poate fi obţinută în două moduri:
- deschiderea separată a fiecărui proces carios, prin mijloace corespunzătoare
stării crestei lor marginale;
- deschiderea simultană a celor două procese carioase;
deschiderea se poate realiza cu o freză sferica, con invers sau cilindrică pentru
turbină; se acţionează de-a lungul şanţului intercuspidian mezio-distal, până se
ajunge la suprafaţa dentinei. Dacă unul din cele două procese a subminat creasta
marginală de smalţ, prin acţiunea frezei de turbină se cade, la acest nivel, în cavitatea
carioasă, lărgindu-se în continuare accesul. În cazul în care creasta marginală de
smalţ este integră, pentru deschidere se acţioneză vertical cu o freză sferică
extradură deasupra tavanului cariei până se creează un tunel. Prin largirea tunelului
cu freza sferică, se obţine o breşă care este mărită până se asigură un acces
satisfăcător.

Porţiunea orizontală a acestei cavităţi diferă prin următoarele caractere:

- are un aspect liniar;
- este continuă pe toată suprafaţa ocluzală de la cavitatea mezială la cea distală;
- are o lăţime aproape uniformă pe tot traiectul ei;
- respectă desenul cuspidian;
- este mai puţin adâncă (mai ales la premolari, pentru a nu acţiona ca o pană) şi mai
lată.

11.Metodele de diagnostic ale cariei de contact.

  Transiluminarea- Maculele carioase se caracterizează prin contururi iregulare
cu diferit grad de intensitate, variind de la nuanţe deschise până la închise şi
care se evidenţiază pe fondul general luminos al coroanei dentare.
 Examenul radiologic Caria apare ca o zonă de transparenţă cu contururi
iregulare în regiunea coroanei dentare.
 Metoda firului de matase- Flosa din mătase trecută printre dinţi se dilacerează
sau se rupe.
 Revelatori de carie

12.Instrumente pentru restabilirea punctului de contact.

Punctele de contact- sunt localizate pe partea proximala a coroanelor unde dintele
face contact cu dintii adiacenti ai aceleiasi arcade dentare.
Punctul de contact se restabileste cu ajutorul matricii. Matricea este o piesa dentara
metalica sau nemetalica care se fixeaza pe dinte dupa diferite tehnici, avand ca scop
adaptarea perfecta a obturatiei la nivelul pragului gingival si realizarea unei arii de
contact cu dintele vecin corect plasate.
Exista 2 metode de aplicare a matricii: 1.Matricea este pusa in modul traditional,
este fixata aplicind captuseala izolatorie pe toti peretii dupa aceasta amalgamul este
introdus in cavitatea pregatita. 2. Este folosita la localizarea cavitatii principale pe
suprafata de contact posterioara, cind este dificil abordul catre ea, este aplicata
captuseala izolatorie, este fixata matricea, apoi amalgamul este introdus in portii
mici.
Instrumente:Matricea(metalică/plastică)
Penele dentare

13.Bizotarea pragului gingival.

La final, pragul gingival se bizotează cu ajutorul bizotatoarelor de prag gingival, sub
protecţia aceleiaşi matrici metalice. Bizotarea smaltului se face in unghi de 35° pe o
suprafata de 0,5-l mm, cuprinzand jumatate din grosimea lui.  În acest scop,
instrumentul se aşează cu unghiul ascuţit în spaţiul interproximal, înspre papila
interdentară; se imprimă instrumentului o mişcare de translaţie dinspre oral spre
vestibular şiinvers, îndepărtându-se prismele de smalţ nesusţinute sau
demineralizate. Nu se vor efectua mişcări de rotaţie.
Bizotatoarele de prag gingival sunt instrumente indispensabile în prepararea
peretelui gingival al cavităţii de clasa a II-a; poate fi înlocuit într-o singură situaţie
clinică, atunci când lipseşte dintele vecinşi se poate folosi pentru bizotare o freză
conică sau flacără diamantată.
Când în urma evoluţiei procesului carios peretele gingival este situat la nivelul
joncţiunii smalţ-cement, pe rădăcina dintelui, NU se face bizotare.