Îngrijirea Plăgilor
Îngrijirea Plăgilor
Îngrijirea Plăgilor
PRIMUL AJUTOR N
CAZUL PLGILOR PRIN
TIERE
PIELEA-TEGUMENTUL
PIELEA ESTE CEL MAI MARE ORGAN AL NOSTRU. PIELEA INTINS A UNUI OM ADULT ACOPERA O SUPRAFAT
DE CIRCA 2 METRI PATRATI, CAM CAT UN CEARCEAF OBISNUIT. ARE O GREUTATE DE APROAPE 3 KG, CEEA
CE INSEAMNA CAM A DOUZECEA PARTE DIN GREUTATEA INTREGULUI CORP.
GROSIMEA PIELII VARIAZA INTRE 0,5 SI 5 MM. ESTE RELATIV SUBTIRE IN REGIUNILE CORPORALE PUTIN
EXPUSE LA UZUR SAU PRESIUNE, SI MAI GROAS PE SUPRAFETELE CARE SUNT MAI SOLICITATE, DE
EXEMPLU PE TALPI.
ROLUL TEGUMENTULUI
1.Rol de aprare
4.Rol de sensibilizare
n piele se termina ramificatiile cele mai fine
2.Rol de termoreglare
5.Rol endocrin
Glandele endocrine in general au un rol
important in evolutia normala a pielii si in
special in patogenia multor manifestari
morbide ale pielii.
6.Rol imunologic
Se stie ca pielea este in legatura intima cu reactiile
de aparare ale organismului. Observatii clinice arata ca
pielea are o functie defensiva in bolile infectioase. Este
cunoscut faptul ca introducerea anatoxinei,
intradermic, este mai eficace decat pe cale
subcutanata, iar vaccinul antirabic, introdus in derm,
produce o imunitate Solida decat introdus subcutanat.
Aceste particularitati demonstreaza rolul activ al pielii in
desfasurarea proceselor imunobiologice, rol favorizat in
parte prin elaborarea de catre piele a fermentului de
antiinvazie, cu scopul de a anihila efectele
microorganismele patogene.
PLGILE
Plagile sau ranile sunt leziuni traumatice
caracterizate prin intreruperea continuitatii
tegumentelor sau a mucoaselor (solutie de
continuitate).
TIPURI DE PLAGI
Plagile intepate
Plaga taiata
- plagi profunde;
E. Dupa straturile anatomice interesate, avem:
-plagi ne-penetrante (cand nu depasesc invelisul
seros);
-plagi penetrante (cand se refera la lezarea seroasei
parietale cum ar fi peritoneu, pleura, etc.). Plagile
penetrante pot fi simple sau perforate (cand intereseaza
si un viscer parenchimatos sau cavitar).
F. Dupa evolutie, vom avea:
- plagi necomplicate;
- plagi complicate;
PLGILE PRIN
TIERE
CARACTERISTICILE
PLGILOR
SIMPTOMATOLOGIA PLGILOR
Simptome locale: durerea este variabil ca intensitate, poate ceda
spontan sau dup antialgice; reapariia cu caracter pulsatil atrage atenia
asupra dezvoltrii infeciei impotena funcional este partial sau
total i are drept cauz durerea sau lezarea elementelor musculoarticulare, osoase sau nervoase.
Semne obiective: prezena unei soluii de continuitate; n plgile mari,
aa-numitele plgi cu mari dilacerri, se pot observa distrugeri mari att
de piele, ct i de vase, muchi, nervi, fragmente de oase sau diferite
organe situate n profunzime; uneori, pri din aceste organe pot s ias
prin marginile plgii;aceasta se numeste evisceraie hemoragia este
variabil, ca i abundena sngerrii, n funcie de vasul lezat.
Semne generale: pulsul poate fi rapid - tahicardic - n plgi nsoite de
hemoragii externe sau interne sau de oc traumatic. tensiunea arterial
dac scade - denot prezena unei hemoragii sau a unui oc traumatic febra
poate avea semnificaia debutului infeciei sau resorbia unor hematoame.
EVOLUIA PLGILOR
a.) Faza exudativa - dureaza 3-4 zile si decurge in mai multe etape. Initial plaga se umple cu
secretii, sange si limfa, apoi secretiile coaguleaza, ca urmare a continutului in fibrinogen si a
trombokinazei tisulare, eliberata la marginile plagii. Acest 'corp gelatinos', in contact cu aerul,
prin deshidratare, formeaza treptat crusta. Ulterior apare tumefactia si acidoza in jurul plagii,
adaugandu-se semnele inflamatiei locale(calor, tumor, dolor, rubor). Proteinele extravazeaza in
plaga prin capilarele ce devin permeabile.Secretiile din plaga contin, de asemenea, fibrina,
leucocite, eritrocite si mastocite.
In ziua a III-a incepe organizarea fibrinei. Din celulele adventiciale si endoteliale iau
nastere fibroblasti, respectiv capilare care tind sa acopere defectul tisular. Fibroblastii sunt
catalizatorii principali ai formarii substantei fundamentale. Din procolagen si vitamina C, la
nivelul fibroblastilor, se formeaza colagenul, care incepe sa se retracte.
b.) Faza de colagen (proliferativa) - dureaza din ziua a V-a pana in ziua a XV-a
Din fibrele de colagen se formeaza treptat manunchiuri de fibre, care restabilesc rezistenta
regiunii. Acoperirea cu epiteliu incepe de la marginile plagii.
c.) Faza de diferentiere (restitutia tisulara) dureaza pana in luna a III-a si consta in
consolidarea cicatriceala. In cicatrizarea patologica se constituie, in aceasta faza, cheloidul.
- vindecarea poate decurge pe cale primara (per primam intentionem) sau secundara (per
secundam intentionem)
- vindecare primara decurge fara cicatrice conjunctiva, sau cu cicatrice conjunctiva
minima, prin fuziune si se realizeaza prin alipirea buzelor plagii, cu ajutorul suturii sau a
materialelor adezive.
- vindecarea secundara se produce in cazul plagilor netratate chirurgical sau
'maltratate' chirurgical. Desfasurarea spontana a procesului de vindecare se face prin biociclul
septic, cu infectie la nivelul plagii, care se autopurifica (deterjare), granuleaza, apoi se
epitelizeaza. Plaga care are granulatie poate fi inchisa prin sutura secundara, daca nu prezinta
necroza sau infectie declarata.
- exista o forma intermediara de vindecare nedescrisa clasic, in care plaga lasata
deschisa deliberat nu se infecteaza, ci poate fi suturata intarziat (sutura primara intarziata) sau
lasata deschisa in continuare. Odata cu aparitia granulatiei plaga se vindeca prin epitelizare
sau este suturata secundar.
HEMORAGIA
HEMOSTAZA
COMPLICAIILE PLGILOR