Sfantul Chiril Al Alexandriei
Sfantul Chiril Al Alexandriei
Sfantul Chiril Al Alexandriei
Face asceza in pustiu, alaturi de Sf. Isidor Pelusiotul, pe care-l numeste "tata". Este hirotonit diacon si apoi preot de unchiul sau, Teofil. Participa alaturi de acesta, la sinodul de la Stejar - 403. In 412, la moartea lui Teofil, este ales patriarh. Semana unchiului sau - indraznet si dur. Zelul sau excesiv il facea pe acesta sa uite cateodata principiile evanghelice. Atitudinea lui fata de Sf. Ioan Gura de Aur era ca si a lui Teofil. In cele din urma, Chiril il trece pe Ioan in diptice - de unde fusese sters - la insistenta lui Isidor. Fata de novatieni, Chiril a reactionat dur, inchizandu-le bisericile, iar pe episcopul lor, Teopempt, lipsindu-l de toate bunurile. I-a incurajat pe crestini impotriva iudeilor care, condusi de prefectul Oreste, provocasera o revolta in care fusesera omorati multi crestini. Crestinii au navalit asupra sinagogilor, pe care le-au distrus, iudeii au fost alungati din oras si casele lor au fost pradate. Moartea Hypathiei, la 415, e un episod trist, insa invaluit in ceata. Ea era cu mult stimata chiar de unii crestini ca Sinesiu si Oreste, prefectul, fost crestin si el. Nu se stie din ce a izbucnit acest conflict. Din 429, Chiril e continuu amestecat in lupta contra nestorianismul. Chiril este pentru nestorianism, ceea ce Sf. Atanasie fusese pentru arianism. Lui i se datoreste formula antinestoriana de la Efes. Condamnarea lui Nestorie n-a adus pacea intre antiohieni. Acestia acuzau doctrina lui Chiril de confuzia celor doua firi in paguba dumnezeirii. Simbolul de unire din 433 a adus linistea intre taberele formate anterior. In martie 433, Chiril ii trimite lui ioan al Antiohiei vestita scrisoare a 39-a, numita si "Simbolul de la Efes". Sf. Chiril moare in 444. Opera. Operele lui Chiril prezinta o mare importanta doctrinara, indeosebi din punct de vedere al istoriei dogmelor - sunt pline de idei si se impun prin ascutimea si adancimea gandirii. Operele se impart in: exegetice, dogmatico-polemice, apologetice, pastorale, corespondenta. Exegetice - cele mai numeroase dintre cele pastrate: - Despre inchinarea si adorarea in duh si adevar - in 17 carti. In aceasta lucrare se arata ca Evanghelia inlatura puterea literii legii, dar nu si duhul. Cultul in Duh a fost preinchipuit in Vechiul Testament. Ca o completare a operei precedente. - Glaphyra - in 13 carti. Sustine ca toata "opera scrisa a lui Moise indica in chip enigmatic taina lui Hristos". - Comentarii la Isaia si la Profetii mici - pastrate in intregime. - Catrene - fragmente la: Psalmi, Regi, Cantarea Cantarilor, Proverbe, Profetii mari.
- Comentarii la Evanghelia dupa Ioan - cea mai importanta opera exegetica a sa. - fragmente din - Comentarii la Matei, Luca, 1 si 2 Corinteni, Romani si Evrei. - un ciclu de 156 omilii la Luca Interpretarea cartilor Noului Testament, e in cea mai mare parte, literala. Dogmatico-polemice - impartite in: 1. Contra arianismului. - Tezaurul despre Treimea Sfanta si de o fiinta - un rezumat al rezultatului discutiilor trinitare din veacul IV. - Despre Treimei Sfanta si de o fiinta - trateaza sub forma de dialog acelasi lucru. 2. Contra nestorianismului. - Despre credinta dreapta - adresate puterii imperiale (imparatul si reginele) - Anatematismele si 3 Apologii ale acestora - Contra blasfemiilor lui Nestorie - in 430 - Apologie catre imparat - isi justifica purtarea de la Efes (431) - Scolii despre intruparea Unului Nascut - Ca Hristos e Unul - dialog - Contra celor ce nu vor sa marturiseasca ca Sf. Fecioara e Nascatoare de Dumnezeu. - a scris contra - apolinaristilor, antropomorfitilor, origenistilor (au ramas fragmente) Apologetice. - Despre Sfanta religie a crestinilor impotriva cartilor ateului Iulian - in 30 de carti. S-au pastrat primele 10 carti si unele fragmente din celelalte. Pastorale. A scris multe predici, insa nu avem decat 20, unele fiind fragmente . Din cele tinute la Efes, in 431, impotriva lui Nestorie, o mentionam pe cea cu nr. 4:
- Catre Sf. Fecioara Maria - alcatuind imnul catre Fecioara Maria. Corespondenta: - 29 de scrisori pascale (414 - 442) - cuprins practic-moral - 90 de scrisori dogmatice Doctrina. Dumnezeu - fire simpla, nascand in chip firesc pe Fiul si creand prin El. Numirile lui Dumnezeu sunt multe, dar ele nu arata ce este El in esenta. Cunoasterea Iui Dumnezeu - difera de cunoasterea oamenilor. Dumnezeu cunoaste lucrurile din veci, direct si integral, nu pe cale rationala. Cunoasterea lui Dumnezeu nu e limitata de timp. Omul nu poate cunoaste pe Dumnezeu in esenta Sa. Sf. Treime - Fiul Se afla si se vede in Tatal datorita identitatii de esenta sau de fiinta. Raportul dintre cele doua persoane e ca acela dintre minte si ratiune. Intre persoanele divine nu e un raport asemanator celui uman de tata - fiu. Fiul iese din fiinta Tatalui, ca dintr-un izvor mereu viu. Fiul nu e o creatura, caci El e Dumnezeu prin fire si El e singurul care exista din veci cu Tatal. Prin Duhul Sfant ni se imprima chipul Fiintei dumnezeiesti si ni se ataseaza semnul Firii necreate. Hristologia - Realitatea unirii celor doua firi in Hristos. Hristos e unul, nu doi, iar unirea omului si a lui Dumnezeu este una reala, exprimata prin "O singura fire intrupata a Logosului". Hristos este Unul, Dumnezeu si Om. E o unire unica in felul ei si care in sanul firii nu poate gasi analogii. Logosul S-a facut Om, n-a luat un om, cum sustinea Nestorie. El numai Si-a insusit umanitatea sau trupul. Devenind trupul Logosului, acest trup era facator de viata, asa cum Domnul insusi numeste trupul Sau "painea vietii". Din conceptia chiriliana despre o "unire fizica", reiese si aplicabilitatea comunicarii insusirilor. Daca Fiul lui Dumnezeu S-a nascut si a murit, Maria trebuie sa fie numita "Nascatoare de Dumnezeu" Caracterizare. Sf. Chiril a fost un mare conducator de Biserica, luptand impotriva tuturor ereziilor vremii sale. Lui ii revine meritul de a fi prezidat Sinodul III ecumenic (Efes, 431), Sinod in care a condamnat nestorianismul cu argumente teologice remarcabile. A limpezit definitiv rezultatele finale ale luptei Ortodoxiei cu arianismul. Sf. Chiril ii revine meritul de a fi formulat raspicat si pentru totdeauna adevarul dogmatic ca Sf. Fecioara Maria e "Nascatoare de Dumnezeu". Biserica Ortodoxa il praznuieste pe Sf. Chiril o data cu Sf. Atanasie, la 18 ianuarie.