duminică, 15 mai 2016

LAPTE DE PASARE

In zilele de duminica, cand toată lumea era pe acasa, se intampla ca uneori, prea rar as zice, ca mama sa ne pregateasca, mai mult pe ascuns, un desert pe care-l invatase din cartea de bucate a Sandei Marin, biblia bucatariei romanești. Ne striga de la balcon, pe mine și pe fratele meu Dan ca masa-i gata si sa lasam joaca, dar n-avea sorti de izbanda cu noi pana nu ne ademenea cu ceva dulce. Dar dacă desertul duminicii era
Lapte de pasare

nimic și nimeni nu ne mai putea tine pe afara. Cotropem liftul, dadeam buzna pe usa casei si usuitzi de mama la baie, sa ne spalam mainile, tanjeam macar sa vedem castronul cu pufoasele galuste, plutind in cel mai dulce și aromat sos din cate existau pe lume. Infulecam ca curcanii, doar, doar ne apropiem de momentul desertului. Dar si când venea... Sa te tii gemete de placere, ocheade la castronul plin de pe servanta, miloaga la mama pentru inc-o portie, si inca una si tot asa. Mama ne privea cu drag si-i crestea inima-n piept ca a reusit sa ne faca fericiti.
A doua zi, ia desert de unde, nu-i! Oari di ce?
      - Mamaaaaa, nu mai eeeee....!!!

Sarut mana pentru masa, mama draga!
Sarut mana pentru reteta, doamna draga, Sanda Marin.
Sarut mana, iubita Gabriela, doamna mea, care-mi facu cel mai delicat desert al copilariei mele.



INGREDIENTE

- 1,1 litri de lapte
- 6 oua
- 100 g zahar tos
- 100 g zahar pudra
- 1 lingura de faina
- 1 lingurita esenta de vanilie
- 1 lingurita esenta de rom
- doua prafuri de sare

PREPARARE

Se separa ouale, 
albusurile in vasul robotului
si galbenusurile intr-un castron mai dodolotz,
ca-i musai sa cuprinda mai tarziu si laptele.

Se zavarle un praf de sare peste albusuri...

...si se bat spuma, de numa.

Intre timp, se pune laptele la fiert, cu alt praf de sare.

Galbenusurile se freaca cu zaharul tos 

si esenta de vanilie.

Puschchea pe limba ta daca-ti vari deshtu'-n ele.

Cand spuma de albusuri este aproape gata, 
se adauga zaharul pudra, in trei etape.

Dupa ce laptele da in clocot,
se reduce flacara,
ca laptele sa nu se "infoaie", dar sa shie fierbinte.

Se ia cu o lingura o cantitate generoasa de spuma,
care se niveleaza ca o galusca 

...si folosind o alta lingura,
se aseaza cu duhul blandetii pe suprafata laptelui fierbine.

Se populeaza tot "patinuarul" de lapte cu astfel de barcutze
si se lasa pana se umfla-n pene ca curcanu',
pret de un minut, hai, maxim unu juma'
(asta daca-i pus un Tinatic la apa, nu o barcutza)

Se dau cu "cracii-n sus", 
sa le cuprinda fierbintzeala laptelui si pe obrazul celalalt.
Se lasa barcutzele asa, naufragiate, inca vreo 30 de secunde...

...apoi se salveaza cu spumiera,
se scurg de lapte si se scot la mal, pe un platou,
una cate una, in ordinea naufragiului.

Dupa ce ai dat toata flota la "apa"
si ai gatat treaba cu "spumele marii",
se trage laptele de pe foc si se strecoara de puzderia de plutitoare dulci.
Pe astea le poti piti-ntre masele, ca nu te vede capitania.

E vremea sa revenim la galbenusurile frecate cu zaharul tos,
peste care se zvarle o lingura de faina
si se ia la zapacit,
 pana dispare orice praf alb din castron.

Peste galbenusuri se toarna tiptil, 
in trei transe, tot laptele,
amestecand constant, de grija cocoloaselor nedorite.

După inca o strecurare,
(tzeapa, ca amu nu mai ai ce legumii...)

...zama asta aurie se aseaza pe foc domol, aproape adormit
si nu-i dai pace sa shada, neam. 
'Tzeles?

Amesteci in ea, sa nu faci omleta de vanilie,
ca se ruineaza sosul si ti-o iei de la pofticioshi.

Cam la vreo 5 minute de Perkinson acut, 
sosul capata consistenta,
iar daca tragi cu deshtu' pe spinarea lingurii 
si se desparte zama-n maluri,
ca Moise cu marea, 
atunci eji tare dom'le, eji tare.
Ti-o iesit ca la carte.

Scufunzi si lingurita de esenta de rom
si gatitu-i gata.

Cu sosul asta aromat se fleshcuiesc galustele,
apoi sa toarna tot, nimic sa nu ramana alb la fata.
Se mai clatesc o tzara cu tot cu blid si na, c-o facusi.

Amu' ia-ti blidu-n fatza, 
da-i Cezarului ce-i al Cezarului,
ca la asa miresme, nu mai esti singura prin bucatarie,
esti cotropi de mushterii
si daca ti-o ramas si tie ceva
(mira-m-as)
fa-ti de lucru prin blid si savureaza-ti munca faina.


POFTA MARE, GHEO!!!

luni, 2 mai 2016

SARATELE CU BRANZA SI CHIMEN

Ce film avem pentru seara asta? Film avem, fara doar si poate, dar la film ce avem? Ce rontzaim? Ca mandibula are Parkinson non-stop si desi ochii-s lipiti de ecran ca niste ventuze, mana, scapata de sub controlul mintii, face ce vrea ea si tot cotrobaie, doar, doar da peste ceva... crocant, cald si mult. Deci crocant am zis, da? Ei, atunci crocant sa fie. Si mai ales rapid, ca-ncepe filmul. Da, avem ceva asa, calde, rapide, crocante de te umpli pe piept de seria a doua, adica te mai satiuri o data cu firimiturile.

SARATELE CU BRANZA SI CHIMEN



INGREDIENTE
- 350 ml de lapte
- 150g de unt topit
- 100g telemea
- 300g de faina
- o lingurita de amoniac
- 1/2 lingurita de sare
- 1 si 1/2 lingura de chimen

PREPARARE
Intr-un bol incapator se toarna o parte din lapte, cca 200 ml

Se adauga tot untul topit... de dorul meu

Rade toata telemeaua. Fara degete, da?

Ploua cu faina... toate la gramada

Am-oniu sau n-am oniu?
This is the question!

Ca sarea-n... SARATELE!!!

OZN -ul de data asta nu "adopta", ci las toata cantitatea de chimen

Si acu', baga o sarba si o hora printre ele.

Se mai adauga un pic laptic,

apoi zapaceala finala.

Gata de turtit?

Cca 30 secunde, dar treaba difera in functie de scula de... tortura.

Stiu ca arzi de nerabdare, dar si astea ard, asa ca... 
bagare de seama, inainted e bagare in gura.

Las-o la racit si rabda inca un pic.

Fa turnul din Babilon.

Acu', da drumul la film, ca de rontait ai ce.

POFTA BUNA!!!