BIBLIOGRAFIE

1. Bodrug M. Contributions to the cultivation of Polymnia sonchifolia

Poepping et Endligher a new source for farmaceutical industry. Acta
Phytotherapica Romanica, Anul II, N.2, 1995, p. 24-25.
2. Ciocârlan N. Studiul biologic şi biochimic al speciei Polymnia sonchi-
folia Poepp. et Endl. şi utilizarea ei. Autoref. tez. de doct., Chişinău, 2000, 20p.
3. Grau A., Rea J. Yacon. Smallanthus sonchifolius (Poepp. et Endl.)H.
Robinson. Andean roots and tubers: Ahipa, arracacha, maca and yacon. IPGRI,
Rome, 1997, p. 199-242.
4. Lachman J. et al. Yacon [Smallanthus sonchifolia (Poepp. et Endl.)H.
Robinson] chemical composition and use – a review, Plant Soil Environ 49, 2003,
90-283.
5. National Research Counsil. Lost crops of the Incas: Little Known Plants
of the Andes with promise for worldwide cultivation, National Academy Press,
Washington, 1989, p. 115-123.
6. Valentova K. et al. Yacon (Smallanthus sonchifolis) and Maca
(Lepidium meyenii), traditional Andean Crops as New Functional Foods on the
European Market, Chem. List., 95, 2001, p. 594-601.
7. Zardini E. Ethnobotanical notes on “Yacon” Polymnia sonchifolia
(Asteraceae). Econ. Bot, vol. 45, N 1, 1991, p.72-85.
8. Филипович Ю. Б. И др. Практикум по общей биохимии, 1982, с. 75.
9. Кононков П. Ф., Тюкавин Г. Б. Биохимическая характеристика корне-
плодов якона (Polymnia sonchifolia Poepp. et Endl.) Тез. докл. III междун. симп.
“Нов. и нетрад. раст. и перспект. их практич. использ.”, Пущино, 1999, с. 40.
10. Тюкавин Г. Б. Содержание углеводов в корнеплодах якона
Polymnia sonchifolia Poepp. et Endl. выращенных в Подмосковье. Тез. докл.III
междун. симп. “Нов. и нетрад. раст. и перспект. их практич. использ.”,
Пущино, 1999, с. 37.

AMENAJAREA UNEI GRĂDINI INDIVIDUALE

POŞTA DANIELA SABINA, VIŞOIU DAGMAR

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului – Timişoara

Abstract. This green space can fulfill a whole variety of functions: promenade, for
entertainment, decoration but also sanitary, passive and active leisure, as weel as transit.
The garden is intended to please all kinds of visitors: from children, which have a
specially designed place to play in, also for young people who can enjoy relaxing
promenades, and also for parents and grandparents who can brong their children in this
green space and they can relax at the some time, or just enjoying the view just passing by.
Key words: green space, arbres.

Amplasarea terenului.
Terenul care urmează să fie amenajat este amplasat în nord-estul oraşului
Timişoara, în zona gării de est; este limitat la nord de strada Zürich (o zonă de case,

177
la sud de o zonă de blocuri, la est de o casă particulară). Delimitarea fiind făcută de
un zid de cărămidă, iar la vest de un hotel. Terenul care va trebui amenajat are
suprafaţa de 12.687 m2.
Condiţii pedologice.
În zona oraşului Timişoara sunt prezente soluri din clasele molisoluri,
argiloluvisoluri, cambisoluri, soluri hidromorfe, soluri halomorfe sau vertisoluri.
Deşi au un grad ridicat de fertilitate, solurile din Timişoara şi din
împrejurimi au un surplus de umiditate datorită situării Timişoarei pe o zonă care a
fost cândva o largă reţea de mlaştini.
Condiţii climatice.
Teritoriul României este situat în zona de interpătrundere a maselor de aer
mai umed (mediteranian) din vest-sud-vest, cu mase de aer mai uscate
(continentale) din est-nord-est.
În Banat, primele observaţii meteorologice s-au efectuat la Timişoara de
către farmacistul Carol Klapka, în perioada 1780-1803.
Clima acestei zone este temperată, cu influenţe submediteraneene, cu ploi
de toamnă şi ierni blânde. Temperatura medie anuală este situată între 10-11°C.
Suma anuală a temperaturilor medii zilnice mai mari de 0°C, este cuprinsă între
4000-4200°C. Suma anuală a temperaturilor medii zilnice mai mari de 5°C este
cuprinsă între 3800-4000°C. Suma anuală a temperaturilor medii zilnice mai mari
de 10°C este de 3400-3600°C. Suma anuală a temperaturilor medii zilnice mai mari
de 15°C este de 2800-3000°C. Conform datelor din Atlasul Climatologic,
temperatura maximă absolută s-a înregistrat în data de 16.08.1954, cu valoarea de
40°C, iar minima absolută de -29,2°C, în data de 13.02.1935.
Mişcarea maselor de aer (vântul).
Cea mai mare frecvenţă o reprezintă vânturile cu direcţia nord-est, iar cele
mai puternice vânturi, sunt cele cu direcţia nord şi sud. Cele mai puternice
intensificări ale vântului au loc în luna aprilie, iar cea mai „liniştită” lună sub acest
aspect, este luna septembrie.
Condiţii hidrologice.
Timişoara este situată pe o zonă care a fost cândva mlăştinoasă, iar apa
freatică găsindu-se la mică adâncime 1,5-2,0 m.
Vegetaţia existentă.
Pe terenul care urmează să fie amenajat, vegetaţia este reprezentată de
arbori foioşi, liane, arbuşti: Acer pseudoplatanus, Quercus robur, Populus tremula,
Hedera helix, Rosa canina, Sambucus nigra, Prunus spinosa.
Condiţii social-economice.
Spaţiul verde va fi amplasat într-o zonă cu blocuri, dar şi cu case
particulare, vile şi un hotel. Amplasarea spaţiului verde în această zonă, se poate
justifica atât prin nevoia atenuării poluării fonice din zonă, datorită distanţei reduse
la care se găseşte Gara de Est, dar şi cea atmosferică şi chimică datorate lucrărilor
la linia de tramvai şi a traficului şi nu în ultimul rând a faptului că pe aproximativ
un kilometru nu se găseşte niciun spaţiu verde.
Acest spaţiu verde poate îndeplini mai multe funcţii: de promenadă,
recreativă, decorativă, sanitară, de odihnă pasivă şi activă, dar şi de tranzit.

178
 Grădina este în acest fel destinată tuturor categoriilor de vizitatori: de la
copii, care au un loc de joacă destinat special lor, la tinerii care se pot plimba sau
părinţilor sau bunicilor care vin cu copii în acest spaţiu verde şi se pot relaxa în
acelaşi timp ori care sunt doar în trecere.
Analiza posibilităţilor economice de realizare.
Proiectarea spaţiului verde se va prezenta Comisiei de Urbanism din cadrul
Primăriei Timişoara spre aprobare.
Memoriu justificativ.
Proiectul a fost realizat în stil peisager (fig. 1). Datorită suprafeţei terenului
şi a gradului de accesibilitate, s-a ales varianta accesului pe două intrări principale,
o intrare secundară. S-au păstrat următoarele specii existente: Acer pseudoplatanus,
Quercus robur, Populus tremula.
Va fi necesară nivelarea terenului, acesta prezentând numeroase degradări:
gropi, şanţuri, resturi de materiale de construcţie.
Intrarea principală, cea dinspre strada Zürich, va conduce spre centrul
compoziţional, o fântână arteziană cu un bazin de apă; de la acesta vor porni alei
spre celelalte obiective. În proiect s-a propus şi un loc de joacă pentru copii datorită
faptului că în apropiere sunt două cartiere de blocuri. De asemenea, proiectul va
include şi un teren pe care va fi amplasată şi o sală de lectură. Acest teren va fi
amenajat în apropierea lacului, într-o zonă mai liniştită. Aici se vor planta
următoarele specii de arbori: Liriodendron tulipifera, Albizzia julibrisin, Picea
pungens var. argentea, Salix matudana var. tortuosa Gingko biloba şi arbuşti:
Kerria japonica, Mahonia aquifolium.
Parcul va mai cuprinde şi un chioşc de grădină, balansoare, bănci, iar locul
de joacă va cuprinde obiecte de joacă caracteristice.
Gazonul va fi format din specii rezistente la călcare: Poa pratense, Lolium
perene, Festuca rubra. Se va evita folosirea speciilor ale căror fructe, frunze, flori,
sunt toxice şi prezintă pericol pentru sănătatea copiilor.
Principii de proiectare.
La realizarea acestui proiect s-au utilizat următoarele principii: principiul
proporţionalităţii, principiul unităţii, principiul armoniei [1].
Centrul compoziţional, a fost amenajat aproximativ în centrul terenului,
este constituit dintr-o fântână arteziană cu bazin, înconjurată de spaţii amenajate cu
flori sub formă de pete, cu contur neregulat, recomandându-se specii bulboase.
Acestea vor fi înlocuite cu specii anuale: Salvia splendens, Tagetes erecta, Petunia
hybrida [2].
Centrle secundare ale compoziţiei sunt limitate de alei principale şi
secundare şi sunt subordonate centrului compoziţional.
În proiectarea acestui spaţiu verde, s-a folosit echilibrul vizual, stilul
peisager, cu scopul realizării unui caracter mai natural [3].

179
Fig. 1. Plan general de amenajare

180
 BIBLIOGRAFIE
1.Negruţiu Filofteia – Spaţii verzi. Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti 1980.
2.Iliescu Ana-Felicia – Arhitectura peisageră. Editura Ceres, Bucureşti
2003.
3.Vişoiu Dagmar – Evoluţia grădinilor şi parcurilor. Editura Mirton,
Timişoara 2004.

STUDII CU PRIVIRE LA POTENŢIALUL BIOLOGIC ŞI

DECORATIV AL UNOR SPECII ŞI VARIETĂŢI
ORNAMENTALE DE FOIOASE DIN SPAŢIILE VERZI ALE
ORAŞULUI PITEŞTI ŞI ICDP MĂRĂCINENI, ARGEŞ

ELENA-ALINA POSEDARU
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti-Mărăcineni, Argeş

Abstract. To provide a larger ornamental effect life of the dendrological parks in

the Pitesti and the Research Institute for Fruit Growing Piteşti-Mărăcineni, Argeş, a wider
range of species and varieties well adjusted to soil and climate conditions in the area, was
employed. The studies were performed during the 2004-2006 period. The observations and
measurements were done on the ornamental plants in the collection of the parks. 8 species
and valuable ornamental varieties were studied.
Key words: dendrological parks, species and varieties, Piteşti-Mărăcineni, Argeş.

INTRODUCERE
În ultimele doua decenii, în ţara noastră s-au introdus numeroase specii şi
varietăţi noi de foioase, cu valoare decorativă ridicată. Pentru amenajarea unor
parcuri şi grădini peisagere este necesară nu numai cunoaşterea caracterelor
morfologice, biologice, ecologice ale speciilor ornamentale ci şi cunoaşterea
potenţialului maxim de decorare şi de utilizare a lor în spaţiile verzi, pentru
asigurarea unei perioade cât mai lungi de decorare (1)
Cercetarile au fost efectuate în perioada anilor 2004 – 2006, pe un numar
de 8 de specii şi varietăţi ornamentale de foioase. Pentru observaţii şi determinări
au fost folosite plantele ornamentale din parcurile oraşului Piteşti şi din parcul
dendrologic ICDP Piteşti-Mărăcineni, Argeş. Obiectivele studiului: desfăşurarea
fenofazelor – momentul denclanşării, durata şi intensitatea înfloririi (1,3).

MATERIALUL ŞI METODA DE LUCRU

La cele 8 specii luate în studiu s-au făcut observaţii periodice, privind:
organele de decorare ale speciilor luate în studiu; desfasurarea fenofazelor
vegetative, notandu-se: începutul înfloririi (momentul cand 5% din flori sau
inflorescente s-au deschis), maximul de înflorit şi sfârşitul înfloririi (momentul
cand 80% din petale s-au scuturat).

181

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)