Beatboxingul este o formă de percuție vocală care în primul rând implică arta de a imita sunete ca bătaile tobelor, ritm,

și sunete
muzicale, folosind gura, buzele, limba, vocea și altele. Mai implică și cântatul, imitația vocală a turntablismului (mixări de DJ),
a trompetei, a coardelor, și a altor instrumente muzicale. Beatboxingul este conectat cu cultura hip hop, fiind numit al 5-lea
element în cadrul acestui gen muzical, deși nu este limitat doar la hip-hop. [1][2]

Cuprins
[ascunde]

 1Istorie
o 1.1Pre-istorie
o 1.2Origini din Hip hop
o 1.3Beatboxingul modern
o 1.4În România
 2Discografie selectată despre beatbox
o 2.1Anii '80
o 2.2Anii '90
o 2.3Anii 2000
 3Note
 4Referințe
 5Vezi și
 6Legături externe

Istorie[modificare | modificare sursă]

Pre-istorie[modificare | modificare sursă]
Imitarea vocală sunetelor de percuție a existat de o lungă perioadă de timp. O tradiție a fost inventată în India înainte cu mii de
ani, tehnica numită „Bol” ce se folosea la anumite ceremonii. Chinezii au conceput „Kouji”, prin care erau reprezentate artele.
[3]
Acestea nu au legătură cu muzica Hip hop, și nu au o conexiune directă cu Hip Hop-ul modern din Est. Într-o tradiție africană
interpretul își folosește corpul (bătând din palme, tropăind) pentru a produce sunete muzicale într-un ritm constant. Ei făceau
sunete folosindu-și gurile inspirând și expirând aerul zgomotos, care se folosește și în beatboxingul de astăzi.

Origini din Hip hop[modificare | modificare sursă]

Beatboxingul în hip hop apare din anii '80. Inițiatorii acestui gen de muzică sunt Doug E. Fresh, Buffy, Biz Markie de la
formația Fat Boys și Wise.[3] Doug E. Fresh s-a proclamat ca fiind primul „beatboxer uman”, [4] Buffy ajutându-l la albumul The Art &
Wise pentru a-i atrage și pe alții în acest fenomen. Mai târziu, Rahzel și Kenny Muhammad au promovat acest gen.[3] Termenul
„beatboxing” este derivat de la prima generație de boxe, cunoscute ca beatboxes.

Beatboxingul modern[modificare | modificare sursă]

Popularitatea beatboxingului li se datorează în mare măsură artiștilor ca Vaughan Chadderton, Rahzel, Kenny Muhammad,
și Matisyahu, care au promovat această formă artistică în lume. [5] Sit-uri ca Humanbeatbox.com și YouTube au contribuit la
promovarea acestui gen muzical.
Unul dintre cântăreții și muzicienii care au început să-și adauge propriile sunete muzicii sale a fost Michael Jackson în cântece ca
„Billie Jean” sau „Who Is It”. El a admis că a avut nevoie de un aparat pentru a înregistra sunetele care îi veneau în minte pentru a
nu le uita să le includă în melodii.[6]
În 2005 Campionatul Mondial de beatboxing a fost organizat în Leipzig, Germania. Participanții au venit din toată lumea,
incluzându-i pe Tom Thumb și Joel Turner (Australia), White Noise (Ireland), Roxorloops (Belgia), Poizunus (Canada), Faith SFX
(UK). Finala a fost între Roxorloops (Belgium) și Joel Turner (Australia). Juriului i-a fost dificil să aleagă un câștigător și s-au
desfășurat alte 2 probe suplimentare care s-au încheiat cu succesul lui Joel Turner, devenind campion mondial. [7]
Recent, un campionat mondial de beatboxing (2009) a strâns 52 de beatboxer-i și foarte multe femei au concurat pentru titlu.
Artista câștigătoare a fost Bellatrix (din Marea Britanie), și artistul suedez, ZeDe, sunt deținătorii trofeului.[8][9]

În România[modificare | modificare sursă]

Primul concert de beatbox in România a fost susținut de interpretul Rahzel la Cluj Napoca.[10] Ervin Herskovics a castigat
Campionatul de beatboxing din Satu Mare în 2007.[11]
În perioada 4-6 martie 2011 Casa de Cultură a Sindicatelor Piatra-Neamț organizează primul concurs național de beatbox,
Beatbox Romanian Battle.
Prima competitie oficiala din Romania a avut loc pe 25 Noiembrie 2012 la Iasi : ROMANIAN BEATBOX BATTLE.[12]. Un eveniment
realizat de asociatia S'ART in parteneriat cu BEATBOX BATTLE Germania. Membrii juriului au fost BEE LOW [Fondatorul
BEATBOX BATTLE], SPRITE [Campionul NESCAFE 3in1 BULGARIA BEATBOX BATTLE 2012] si RED ONE [fondatorul
comunitatii beatbox din BULGARIA]. Primul campion oficial al Romaniei la Beatbox este VLOOD [Vlad Rotaru], vice-campion
COSMIN [Cosmin Agache] si locul 3 MCB [Sergiu Bejenaru].

Discografie selectată despre

beatbox[modificare | modificare sursă]
Lista are melodii din discografii și reclame, care sunt cele mai notabile în istoria și popularitatea beatboxului.

Anii '80[modificare | modificare sursă]

 The Fat Boys - The Fat Boys (1984)
 Doug E. Fresh & Slick Rick - The Show, b/w La Di Da Di (1985)
 Wise (Stetsasonic) - Just Say Stet (1985), Faye (1986) & Stet Troop 88 (1988)
 Biz Markie - Goin' Off (includes beatbox track "Make The Music With Your Mouth, Biz") (1988)
 Vanilla Ice - Havin' A Roni - from To The Extreme (1990)

Anii '90[modificare | modificare sursă]

 Rahzel - Make The Music 2000 (1999)

Anii 2000[modificare | modificare sursă]

 Andre "D.R.E.S. tha BEATnik" Lett - Have Mic... Will Travel: The EP (2001)
 Kyle "Scratch" Jones - The Embodiment of Instrumentation (2002)
 Killa Kela - The Permanent Marker (2002)
 Rahzel - Rahzel's Greatest Knockouts! (2004)
 Marcelo D2 - Acústico Mtv (2004)
 Björk - Medúlla (2004)
 Joel Turner - These Kids (2004)
 Biz Markie - Make the Music with your Mouth, Biz (2006)
 Kid Beyond - Amplivate (2006)

Note[modificare | modificare sursă]

[13]
Standard Beatbox Notation (SBN), creat de Mark Splinter și Gavin Tyte de la Humanbeatbox.com în 2006[14] este o alternativă
la alfabetul Fonetic Internațional (IPA).

Referințe[modificare | modificare sursă]

1. ^ Istoria Beatboxingului, humanbeatbox.com

2. ^ D. Stowell and M. D. Plumbley, Caracteristicile vocale ale beatboxingului, Technical Report C4DM-TR-08-01,
2008.
3. ^ a b c ProFM iți prezintă un altfel de muzica. Beatbox!. Pro FM. Accesat la 29 noiembrie 2009.
4. ^ Doug E. Fresh | Music Artist | Videos, News, Photos & Ringtones | MTV
5. ^ Garfield, J., Breath Control: The History Of The Human Beat Box la Internet Movie Database, 2002. (A
documentary on the history of the art form, including interviews with Doug E. Fresh, Emanon, Biz Markie, Marie Daulne of Zap
Mama, Kyle Faustino and others.)
 6. ^ JET. Johnson Publishing Company, pg.53
7. ^ Coming out of the beatbox. The Jakarta Post. Accesat la 29 noiembrie 2009.
8. ^ Beatbox World Championships. ABC.net. Accesat la 29 noiembrie 2009
9. ^ Beatbox Battle Online World Champion 2009. Daily Contribuitor. Accesat la 29 noiembrie 2009.
10. ^ Primul concert de beatbox. Ziua de Cluj. Accesat la 29 noiembrie 2009.
11. ^ Satmareanul Ervin Herskovics, campion la beatbox. Glasul Satu Mare. Accesat la 29 noiembrie 2009.

Breakdance-ul apare ca un stil cu mult diferit de celelalte stiluri de dans existente, încât, primul lucru pe care oamenii îl întreabă
este ceva de genul: "unde învață toți acești puști să danseze așa?". Pentru mulți, acest stil de dans pare venit de nicăieri. Însă,
înainte de orice, breakdance-ul își are originea - în anul 1969, în James Brown și în hit-ul său, la vremea aceea, "Get on the Good
Foot" iar mai apoi, Afrika Bambaataa - ca întemeietor al unuia dintre primele echipe de breakdance, The Zulu Kings - responsabili
pentru succesul stilului. La vremea când interpreta "Get on the Good Foot", James Brown făcea ceea ce într-un singur cuvânt s-ar
putea intitula Energie. Acest dans aproape acrobatic ajunge foarte popular în rândurile puștanilor din zona New York, în acest timp
"Good Foot" devenind totodată un nou stil de dans, iar tradiția break battle-urilor este în sfârșit stabilită. Dansatorii de break se
adună în locații precum Harlem World, pe 116th Street în Harlem și Battledancewise. "Good Foot"-ul, care în curând își va
schimba denumirea în B-Boy și la scurt timp după asta în Breakdance, era foarte diferit de ceea ce vedem în ziua de azi. Lipseau
multe dintre elementele de tehnică de acum: Headspin, Backspin s. a. Era ceea ce acum numim "old style Breakdance". Constă
în elemente de podea, sau Rock Floor, dar într-un fel era mai complex decât ceea ce vedem astăzi. Pot exista unele mici variații
la Headspin si Backspin, acestea fiind totuși minore, însă "Floor Rock"-ul câteodată implică unele mișcări de picioare extrem de
complicate, fiind realizate totodată foarte rapid.
Printre practicanții breakdance-ului de stil vechi foarte apreciați se numărau și membrii unor bande de stradă din Bronx-ul de sud;
se poate afirma că istoria breakdance pe acele străzi a început cu adevărat. Totul se desfășura la modul: break-battle în loc de
battle cu arme adevărate. Motivele puteau fi: neînțelegeri apărute între membrii grupărilor adverse, câștigarea respectului
adversarilor, încălcarea teritoriului celeilalte bande și altele, cea care câștigă competiția arătând prin asta că este mai puternică
decât cealaltă. În unele situații făceau o înțelegere: partea care pierdea nu se mai apropia de teritoriul adversarului. Din nefericire
însă, nu întotdeauna se evitau conflictele. De cele mai multe ori erau pornite chiar în timpul competițiilor, de către participanții care
pierdeau. Nimănui nu-i place sa piardă.
În ziua de azi, confruntările violente de altădată din Bronx se ghidează după conceptul de "fair-play". În acest sens, s-a ajuns la
crearea echipelor de b-boys, ce exersează și practică împreună. Noi grupări apar tot timpul; unele dintre ele nu se mulțumesc
doar la a repeta elementele deja cunoscute, ci alocă un timp considerabil creării altora noi precum și exercițiilor, scopul final fiind:
o tehnică mai bună, un stil diferit și o rapiditate cât mai mare în execuție.
Breakdance-ul, constând în poppin` , hookin` și b. boyin`, are mulți adepți. La începutul anilor `70 , grupul de phantomima "Shields
& Yarmel" a lansat un nou stil de dans, așa numitul "robot dance", pe străzile din San Francisco. În același timp, un adolescent
face vâlvă: M. Jackson, devenit mai târziu "the king of pop", apare la un show TV împreună cu frații săi, "Jackson 5", și
entuziasmează adolescenții din toată America cu mișcările de robot și celebrul pas "moon walk". Pe stradă, în școli, toată lumea
exersează mișcările cool ale lui king of pop. În `83-`84 apar filmele "Wild style", "Style wars" și "Beat street", breakdance-ul
ajungând astfel să cunoască întreaga lume, chiar si in "Blocul Estic", care era total închis oricărei influențe din vest.
Tinerii încep să practice breakdance`ul în locuri publice, cu urmări din cele mai neplăcute. Abia în momentul în care guvernele
comuniste și-au dat seama că breakdance`ul nu poate fi oprit de granițele politice au început să-l tolereze. Până la urmă, aceste
grupuri de out-sideri au ajuns chiar să trăiască din aceste "Power mouves", dansatorii fiind închiriați de agenții de publicitate și
chiar de diferite agenții care se ocupau de diferite evenimente, ba chiar și de teatre...
Rocksteady Crew : înființată în anii `70 în Bronx, este considerată deschizătoare de drumuri și cea mai importantă trupă din istoria
breakdance-ului... Pentru a-l desemna pe cel mai bun dintre cei mai buni, break-erii se "dueleaza" în dansuri foarte solicitante din
punct de vedere fizic , aceste dueluri numindu-se "battle". Un B.Boy adevărat nu dă înapoi de la nici un battle și acceptă orice
provocare.

În România, graffiti, în sensul modern, occidental, a apărut după 1990, în timpul tranziției țării spre democrație. În primii ani,
graffer-ii români au încercat să își imite omologii occidentali, odată cu pătrunderea subculturii hip-hop în rândul tinerilor. Inițial
restrâns la marile orașe ca București, Cluj sau Timișoara, fenomenul s-a răspândit în toate centrele urbane. Cele mai întâlnite tag-
uri din perioadă sunt: AEUL, MSERO, SIXER, CES,SERCO, SFL CREW, 2dor, BOMS, WEZO etc. Adaptarea s-a accelerat până
în anul 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. În ultimii ani, fenomenul graffiti din România a depășit stadiul
de imitație și a dobândt trăsături distincte.

Cuprins
[ascunde]

 1Politică
 2Artiști
 3Organizații
 4Galerie
 5Referințe

Politică[modificare | modificare sursă]

Graffiti-uri politice de factură modernă au apărut din perioada Revoluției Române și a tuburărilor sociale din anii `90. Primul
graffito alRomâniei democratice a fost „Jos Cismarul!”, făcând referire la dictatorul Nicolae Ceaușescu, sprayat în timpul
Revoluției din Decembrie[1]. Forme diferite de protest prin graffiti au apărut și în următorii ani, cu precădere în timpul fenomenului
”Piața Universității”, încheiat prin intervenția brutală a minerilor în timpul Mineriadei din 1990. Cel mai cunoscut este tag-ul
”Golan”, trimițând la eticheta aplicată de președintele Ion Iliescu tinerilor care protestau împotriva administrației lui. După anul
2000, societatea română s-a adaptat considerabil lumii occidentale, iar graffiti-urile politice au început să țină cont de emergența
societății civile. La începutul anilor 2000, cele mai răspândite stencil-uri îl înfățișau pe Nicolae Ceaușescu, cu inscripția ”vin
imediat”[2] (aluzie la nosalgia după comunism resimțită în societate) sau pe domnitorul Vlad Țepeș, cu inscripția ”Vlad Țepeș
Președinte”[3] (trimițând la tensiunile și frustrările provocate de corupția guvernamentală).

Graffiti cu „Salvați Roșia Montană”

În ultimii ani, mișcări sociale de protest au creat propria lor cultură graffiti. cele mai cunoscute sunt ”Basarabia Pământ
Românesc”, creat în urma revirimentului naționalismului în rândul tinerilor, sub forma unei campanii unioniste (În sensul
unirii Republicii Moldova cu România)[4].
O altă campanie amplă de graffiti a apărut în urma mișcării ecologiste ”Salvați Roșia Montană”, în anii 2011-2013. Simbolul
mișcării sau inscripția cu mesajul ei au apărut în toate orașele României [5]. Campania ecologistă a reprezentat și prima instanță de
succes al unei mișcări civice împotriva unei măsuri guvernamentle, iar în urma acestul fapt a luat amploare și fenomenul
graffitiului politic. În ultimii ani, artiștii stradali au încercat să depășească condiționările impuse de tehnica graffiti. Încercări notabile
au fost făcute de MindFK, artist clujean care concepe statuete cu mesaj de critică socială, pe care le amplasează în spațiul public.
În timpul celor trei zile de doliu național decretate în urma incendiului Colectiv, o asemenea statuetă a fost amplasată, într-o
poziție contemplativă, în altarul improvizat în fața locului tragediei [6].

Artiști[modificare | modificare sursă]

Artiștii primei generații românești:ERPS,SERM,KERO,DAST0 Rider Fluo (în SCZ) NoVA(în UCB),SuFLo(în
GBS),MSERO,MISTeR etc. Alte crew-uri USB,LTS, MPK,DCB,BRS,IAG,DNK,NPA,OPC,SZC, S2K, SFL,7CLICK, LTP, MWFS,
SDF, etc. În ultimii ani, fenomenul graffiti a cunoscut o oarecare normalizare și acceptare din partea societății. Mai multe orașe le
pun la dispoziție spații autorizate, iar unii grafferiii sunt invitați să participe la concursuri de proiecte penru amenajarea spațiilor
publice sau li se comandă direct lucrări de căre conducătorii de instituții: spitale, școli, închisori etc.
Unii grafferi, au făcut pasul de a-și expune munca în cadre consacrate, muzeale. Dintre acești, Obie Platon a creat lucrări de
pictură în proiectul Humanutopia expus în Palatul Parlamentului în 2015 [7]. Efortul de consacrare al grafferilor are și o mișcare
inversă, a artiștilor profesioniști care tind să intervină neautorizat în spațiul public.
În 2011-2013, pictorul sibian Dan Raul Pintea a conceput graffito-ul ”Dragoste”, sprayat pe sute de clădiri din orașe românești și
europene. Dragoste a devenit un fenomen viral pe mediile sociale și un brand al artistului. Dan Raul Pintea nu a suferit consecințe
legale pentru faptele sale, deși și-a asumat public proiectul de la bun început [8].
În 2012, la Oradea a avut loc farsa Muian, creată de artistul Gabriel Miloia. Miloia și-a sprayat autoportretul pe 70 de clădiri
monument din oraș, iar apoi a convocat o conferință de presă în care și-a recunoscut fapta. Situația a generat scandal și a creat
tensiuni politice, fiindcă portretul semăna cu chipul premierului Victor Ponta, care tocmai participa la campania electorală pentru
alegerile parlamentare din 2012. Stencil-ul a fost modificat pe parcursul campaniei de activiști politici, adăugându-i-se coarne sau
aureole. Miloia a creat peste 250 de stencil-uri și a plătit o amendă de 100 de lei [9].

Organizații[modificare | modificare sursă]

În anul 2014, la inițiativa asociației Quantic apare platforma Urban Collectors o platforma interactiva de graffiti & street art ce
vizeaza: facilitarea unui spatiu de dialog deschis intre street art si comunitate; crearea de oportunitati pentru street artisti si
cresterea vizibilitatii acestora; organizarea de workshopuri, festivaluri cu si despre street art, productia de carti, publicatii
periodice, documentare audio-video si cercetari despre miscarea de street art & graffiti. Prima biblioteca de graffiti si street art din
Europa apare în București in toamna 2015 sub denumirea biblioteca Urban Collectors - biblioteca cu acces gratuit, destinata
publicului larg: peste 100 de publicatii din sferele: street art & graffiti, grafica, ilustratie, arta comunitara, arta urbana, arta
participativa, volume ale artistelor internationale, volume ale artistelor implicate social, volume de teoria artei
sociale/participative/feministe, reviste, articole, ziare, e-books.

Galerie[modificare | modificare sursă]



Graffiti în Bucureşti.

Graffiti în Bucureşti.

Graffiti în Timişoara.

Graffiti în Timişoara.

Referințe[modificare | modificare sursă]

1. ^ http://www.romaniacurata.ro/emotionant-sute-de-persoane-in-piata-universitatii-pentru-a-comemora-25-de-ani-de-
la-revolutie-eroii-nu-mor-niciodata-galerie-foto/
2. ^ http://www.b365.ro/stencilurile-cu-ceausescu-vin-in-cinci-minute-sunt-facute-de-un-celebru-artist-
roman_183326.html
3. ^ http://columna-lui-traian.blogspot.ro/2010/04/vino-maria-ta.html
4. ^ http://www.vice.com/ro/read/moldoveni-deci-nu-romani-in-culisele-razboiului-graffiti-din-chisinau
5. ^ http://www.napocanews.ro/2013/07/graffiti-anti-ponta-pe-zidurile-din-centrul-istoric-al-clujului.html
6. ^ http://stirileprotv.ro/stiri/incendiu-in-colectiv/victimele-de-la-colectiv-comemorate-printr-o-statuie-neagra-din-haine-
amplasata-in-fata-clubului-cine-este-autorul.html
7. ^ http://obieplaton.com/exhibition/humanutopia/
8. ^ http://www.modernism.ro/2015/08/25/festivalul-international-street-art-festival-sibiu/
9. ^ http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-6-20/vandal-de-dragul-artei-un-tanar-de-bani-gata-si-a-pus-muianul-
pe-70-de-cladiri-din-centrul-oradiei-foto--103852.html