Ruxandra (4fără15)'s Reviews > Însemnări din subterană

cred că ironia lui Dostoievski, atât de fină, e cheia interpretării aici. naratorul romanului e o persoană absolut dezagreabilă și-l va exaspera pe cititor, însă merită să-i asculți povestea cu atenție (și, bineînțeles, distanțându-te de perspectiva lui). citind Însemnări din subterană, mi-am tot adus aminte de Suferințele tânărului Werther, marea deosebire fiind, totuși, că Dostoievski, față de Goethe, știa să spună o poveste bună cu mult umor.


Într-un roman e nevoie de un erou, iar aici sunt înadins adunate toate trăsăturile pentru un antierou și, mai ales, toate astea vor produce impresia cea mai neplăcută cu putință, deoarece ne-am dezobișnuit cu toții de viață, șchiopătăm cu toții în privința asta, unii mai mult, alții mai puțin. Ne-am dezobișnuit chiar într-o asemenea măsură,încât simțim uneori un fel de dezgust față de adevărata “viață vie” și de aceea nici nu suportăm să ne amintească cineva de ea.