History of Braila

Η εργασία αναφέρεται  στα ταφικά μνημεία στο κοιμητήριο του Αγίου Κωνσταντίνου στη Βραΐλα, παραδουνάβιο λιμάνι, όπου άνθισε μια από τις μεγαλύτερες ελληνικές κοινότητες της Ρουμανίας κατά το 19ο και το πρώτο μισό του 20ού αιώνα. Τα μνημεία αυτά προσφέρουν πολλά στοιχεία για τη ζωή και τη δράση των ανθρώπων αυτών, με βάση τις επιγραφές και τις εικονιστικές μαρτυρίες. Αποτελούν επίσης ενδιαφέρουσες καλλιτεχνικές μαρτυρίες για το έργο Τηνιακών μαρμαρογλυπτών που έζησαν και εργάστηκαν στη Ρουμανία.
The paper refers to the funerary monuments in the cemetery of St. Constantine in Braila, a Danube port, where one of the largest Greek communities in Roman flourished in  the 19th and first half of the 20th century. These monuments offer a lot of information about the lives and actions of these people, based on the inscriptions and pictorial testimonies. They are also interesting artistic testimonies of the work of  marble sculptors from the island of Tinos in the Cyclades who lived and worked in Romania.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României MUNTEANU, IOAN Portul Brăila: mărire şi decădere / Ioan Munteanu.-Brăila : Proilavia, 2013 ISBN 978-606-8375-35-9 656.071.4(498 Brăila) ISBN 978-606-8375-35-9 Prolegomene I. Locul Brăilei în istoria românilor. Schimburile comerciale au dat naştere modernităţii româneşti.

roman reformat de Caius Iulius Cezar în 46 a. Chr.), cunoscut astăzi sub numele de stilul vechi. Utilizarea lui s-a extins în Vechiul Regat şi în epoca modernă, abia în 1919 adoptându-se oficial noul stil (calendarul gregorian, după numele papei Grigore al XIII-lea, reformator al calendarului în 1582, când se înlătură diferenţa de 11 min. şi 14 sec. dintre calendarul iulian şi cel astronomic, care ajunsese în 1582 la 10 zile iar pentru perioada dintre 17 febr. 1900 şi 15/28 febr. 2100 la 13 zile). S-a aplicat începând cu 1924, când 1 octombrie a devenit 14 octombrie. În textul nostru, unde nu sunt indicate ambele stiluri, se foloseşte stilul vechi. Prezentarea datelor începe cu calendarul lunii respective, în dreptul fiecărei zile trecându-se şi ziua corespunzătoare noului stil.] NB: Volumul de faţă a fost conceput ca un document de epocă din care nu puteau lipsi limbajul acelor timpuri, surprins în izvoare de arhivă şi, mai ales, stilul publicistic. De aceea, textele din presa vremii, şi nu numai, sunt reproduse fidel, cu caractere italice, în formele specifice perioadei de început de secol.

de Rabindranath Tagore Un tren lung ne pare viața. Ne trezim în el mergând, Fără să ne dăm noi seama, Unde ne-am suit și când. Fericirile sunt halte, Unde stăm câte-un minut. Până când ne dăm noi seama, Sună, pleacă, … a trecut. Iar durerile sunt stații, Lungi, de nu se mai sfârșesc. Și, în ciuda noastră, parcă, Tot mai multe se ivesc. Arzători de nerăbdare, Înainte tot privim, Să ajungem mai degrabă La vreo țintă ce-o dorim. Ne trec zilele, trec anii, Clipe scumpe și dureri, Noi trăim hrăniți de visuri Și-nsetați după plăceri. Mulți copii voioși se urcă, Câți în drum n-am întâlnit, Iară un bătrân coboară, Trist și frânt sau istovit. Vine-odată însă vremea Să ne coborâm și noi. Ce n-am da atunci o clipă Să ne-ntoarcem înapoi? Dar, pe când, privind în urmă, Plângem timpul ce-a trecut, Sună goarna veșniciei C-am trăit și n-am știut. CIMITIRUL SF. CONSTANTIN BRĂILA B r ă i l a , 2 0 1 7 IOAN MUNTEANU 4 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României MUNTEANU, IOAN Cimitirul Sf. Constantin Brăila / Ioan Munteanu. -Brăila : Proilavia, 2017 ISBN 978-606-8375-94-6 726 ISBN 978-606-8375-94-6 Culegere: Ioan MUNTEANU Tehnoredactare şi prelucrare imagini: Cerasela GEORGESCU Foto: Mihai GHEORGHIȚĂ Viorel RADU Ioan MUNTEANU CASA NOASTRĂ DE VECI DEX -cimitir, cimitire, s.n., loc unde se îngroapă morții; țintirim -din ngr. kimitirion, it. cimitero Petit Larousse en couleurs -cimetiére, n.m., din lat. coemeterium -lieu de repos; din mot gr. Koimetirion "dormitor"!; -Lieu où l'on enterre les morts. Père Lachaise, cel mai cunoscut cimitir parizian, considerat Panteonul Franței. Cimitirul este locul Zidului Federaților (Mur des fédérés), unde ultimii dintre luptătorii Comunei au fost împușcați și la care se mai fac încă pelerinaje. Este vizitat anual de două milioane de turişti. Aici sunt înmormântați Chopin, mareșalul Ney, baronul Haussmann, Musset, mormântul căruia scrie: Prier le je ne sais qui / J'espére : Jesus Christ. Bellu ortodox (1859), 28 hectare, muzeu în aer liber, inclus în circuitul turistic european, reprezintă o adevărată colecție de artă, aici aflându-se 20% dintre monumentele istorice ale Bucureştiului. O hartă indică aleile și mormintele figurilor ilustre, încărcate de amintiri, de istorie, de cultură… Fără să aibă renumele cimitirelor Montparnasse, Père Lachaise sau Bellu, Cimitirul Sf.

The subject of this study refers to several aspects of the life and activity of a military who, although was well‐known among his arms companions through his virtues and good deeds, didn’t have the chance of a historical posterity. The character of our current research is a foreigner whose destiny brought him on Romanian lands for a short time, a stay that had as outcome several testimonies of his professional competences. A notorious result of its passage through the Romanian Principalities is the plan of Brăila town in 1790, a precious source for the military history as well as for the history of military cartography, and especially for the Lower Danube’s town history. Therefore, we are talking about Captain Johann Vermatti von Vermersfeld (1754–1794), officer in the Habsburg army, who during this time was involved in the Russian‐Austrian‐Turkish War (1788–1791).

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ "PANAIT ISTRATI" (Brăila) Mercur : Jurnal Comerţial al Portului Brăilei / Biblioteca Judeţeană Panait Istrati Brăila. -Ed. anastatică, transliterată. -Brăila : Proilavia, 2019-2 vol.