Trăsăturile Agriculturii Microregiunii Tăşnad

GEOGRAPHIA NAPOCENSIS Anul IV, nr. 2/2010 TRĂSĂTURILE AGRICULTURII MICROREGIUNII TĂŞNAD P ge HI og A ra NA ph P ia O na C po EN ce S ns IS is. A ac N. ad IV -c , lu nr j.r . 2 o / 20 10 Sorin FILIP1, Nicoleta DAVID1, Ştefan BILAŞCO2, Viorel GLIGOR1 1 Universitatea ”Babeş-Bolyai”, Facultatea de Geografie, 400006, ClujNapoca, Romania 2 Academia Română, Filiala Cluj-Napoca, Colectivul de Geografie ABSTRACT.- The Agriculture’s Features of Tăşnad Microregion. There are some favorability features regarding agriculture in the analyzed microregion. It is about climatic conditions, soils and morphological characteristics (aspect, slope). Unfortunately, there are some restrictiveness features also. It is about demographic aging, low number of farms, weak specialization of producers and weak valorization of ecologic agricultural potential. In such conditions, local development plan must have a holistic territorial approach, as a starting point for settlement’s wealth and prosperous economic activities. Keywords: economic activities, agriculture, favourability, productivity, performance. 1. Premisele naturale ale desfăşurării activităţilor agricole G EO G RA Particularităţile activităţilor economice primare (agricole) din arealul studiat reflectă modul de conlucrare a trăsăturilor naturale (relief, climă, resurse hidrice, resurse edafice) şi a celor social-economice (forma de proprietate, mentalitatea şi modul de organizare, nivelul de dotare tehnicomaterială, caracteristicile pieţei de desfacere a produselor agricole, gradul de procesare a produselor agricole primare, etc.) În ceea ce priveşte trăsăturile naturale, se poate aprecia că, în ansamblu, ele oferă suficiente elemente de favorabilitate pentru practicarea unei agriculturi performante, cu aspecte de favorabilitate pentru toate culturile agricole, în condiţiile în care unităţile administrativ – teritoriale cuprinse în cadrul microregiunii (17 comune şi oraşul Tăşnad) sunt suprapuse pe subunităţi ale Câmpiei şi Dealurilor de Vest. Mai mult decât atât, se manifestă elemente de favorabilitate ridicată pentru culturi cum ar fi cele de orz, Trăsăturile agriculturii microregiunii Tăşnad P ge HI og A ra NA ph P ia O na C po EN ce S ns IS is. A ac N. ad IV -c , lu nr j.r . 2 o / 20 10 porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cânepă, lucernă, trifoi, cartofi, pomi fructiferi, viţă-de-vie. În acest sens, sunt de amintit particularităţile climatice, prin valori ale radiaţiei solare globale de 111-118 kcal/cm2, durata medie de strălucire a Soarelui de 2000-2100 ore/an, temperatura medie anuală de ~10oC, precipitaţii medii anuale de 550-600 mm, etc. Reflectarea directă a acestor caracteristici se face în particularităţi fenologice ale culturilor agricole. Astfel, înspicarea grâului de toamnă are loc în intervalul 22-30 mai, maturizarea grâului de toamnă se produce între 27 iunie – 5 iulie, iar înflorirea viţei-de-vie se produce între 2 şi 11 iunie. Elementelor de favorabilitate climatică li se adaugă cele de factură edafică, în condiţiile în care aici sunt prezente soluri cu fertilitate mare (cernoziomuri, faeoziomuri) şi medie (luvosoluri, eutricambisoluri). Elementele climatice – temperatură, precipitaţii, durată de strălucire a soarelui, ş.a. sunt, aşadar, favorabile practicării agriculturii, cu singura carenţă- aceea a deficitului de umiditate din timpul lunilor august-septembrie şi, în consecinţă, a probabilităţii crescute a secetelor. Temperaturile mai ridicate au favorizat cultura unor specii de plante şi arbori termofili ca viţa de vie, piersicul, caisul. În ceea ce priveşte particularităţile social-economice, trebuie amintite manifestarea unor elemente de restrictivitate, dintre care cele mai importante sunt legate de supraparcelarea terenurilor agricole şi gradul redus de asociere al fermierilor. 2. Potenţialul productiv al agriculturii G EO G RA Având la bază mecanisme de determinare cauzală, particularităţile morfologice şi pedologice ale teritoriului analizat conduc la conturarea unor diferenţieri de potenţial productiv agricol, concretizate în existenţa unor areale, după cum urmează: a. Arealul luncilor şi câmpiilor joase este caracterizat de prezenţa solurilor cu fertilitatea cea mai ridicată, şi cu cele mai reduse trăsături de restrictivitate morfometrică, astfel că aici sunt dominante culturile cu valoare ridicată pe piaţa produselor agro-alimentare. Sunt specifice însă şi manifestarea unor elemente de restrictivitate hidrică (supraumectare) care impun lucrări specifice de îmbunătăţiri funciare. b. Arealul câmpiilor înalte dunificate, caracterizat de elemente de favorabilitate morfometrică şi edafică, cu excepţia suprafeţelor nisipoase, care induc o anumită restrictivitate în raport cu modul de utilizare al terenu49 Sorin FILIP, Nicoleta DAVID, Ştefan BILAŞCO, Viorel GLIGOR P ge HI og A ra NA ph P ia O na C po EN ce S ns IS is. A ac N. ad IV -c , lu nr j.r . 2 o / 20 10 rilor. În condiţiile ameliorării psamosolurilor este posibilă utilizarea suprafeţelor în cauză pentru culturile de viţă-de-vie, pomi fructiferi, leguminoase, plante tehnice, legume, plante furajere şi plante medicinale. b. Arealele glacizate, de versanţi şi interfluvii deluroase joase, caracterizat de dominanţa eutricambisolurilor şi luvisolurilor, în care se remarcă intervenţia anumitor limitări morfometrice în raport cu posibilităţile de mecanizare a lucrărilor agricole c. Arealele deluroase interfluviale cu altitudini medii şi versanţi asociaţi acestora, în care utilizarea agricolă este legată în principal de utilizarea pastorală a păşunilor şi mai rar de cultivarea cerealelor sau plantelor furajere, în condiţiile în care aici sunt dominante soluri încadrate în categoria a 3-a şi a 4-a de fertilitate. 3. Structura fondului funciar şi a terenurilor agricole O primă remarcă cu privire la modul de utilizare al terenurilor este aceea că, pentru teritoriul analizat, terenurile agricole deţin peste 80% din fondul funciar, constituindu-se aşadar ca o resursă de primă importanţă pentru economia locală. Acest lucru este dublat şi de o frecvenţă ridicată a solurilor cu fertilitate medie şi mare, consolidând poziţia resurselor funciare în cadrul resurselor naturale ale zonei. 1,5% 8,5% 11,3% 7,2% 2,1% 13,4% G EO G a RA Suprafaţa agricolă Suprafaţa pădurilor Alte suprafeţe Arabil Păşuni Fâneţe Vii Livezi 75,8% 80,2% b Fig. 1. Structura fondului funciar (a) şi a terenurilor agricole (b) La nivelul unităţilor administrativ – teritoriale, cele mai extinse suprafeţe de terenuri agricole sunt înregistrate în Tăşnad (7688 ha), Căuaş (7468 ha), şi Santău (7409 ha). Suprafeţele cele mai reduse se regăsesc în comunele Căpleni, Petreşti, Urziceni, Ciumeşti, Foieni şi Cămin, care au sub 3000 ha teren agricol. Din punct de vedere al ponderii terenurilor agricole în totalul fondului funciar, se remarcă faptul că valorile cele mai mari sunt în50 Trăsăturile agriculturii microregiunii Tăşnad G EO G RA P ge HI og A ra NA ph P ia O na C po EN ce S ns IS is. A ac N. ad IV -c , lu nr j.r . 2 o / 20 10 registrate comunele Cămin (95,7%), Andrid (90,8%), Pir (91,9%) şi Căuaş (91,8%), în strânsă legătură cu condiţiile orografice specifice teritoriului acestora. Aceleaşi condiţionări induc valori mai reduse în unităţile administrativ-teritoriale al căror teritoriu se suprapune total sau parţial pe subunităţi deluroase (ex. comuna Săcăşeni cu 48,4%) sau în cele în care ponderile suprafeţelor forestiere şi ale altor utilizări sunt mai ridicate (ex. comuna Ciumeşti). În ceea ce priveşte suprafeţele forestiere, se evidenţiază unităţile administrativ - teritoriale Foieni,Tăşnad, Cehal şi Sanislău, cu peste 1000 ha, în timp ce valoarea maximă este înregistrată în comuna Săcăşeni, cu 3671 Tabel nr 1 Structura fondului funciar şi a terenurilor agricole ha. În afară de valorile cantitative de Categoria de teren Suprafaţa caracterizare a suprafeţelor forestiere, (ha) acestea se remarcă prin faptul că, frecSuprafaţa agricolă 78152 vent, valoarea economică a acestora Suprafaţa pădurilor 11047,5 derivă din prezenţa unor specii cu vaAlte suprafeţe 8257,34 loare meliferă ridicată. Se conturează Arabil 59169 astfel funcţia complexă a pădurilor, de Păşuni 10444,41 la cea de protecţie, la cea economică şi Fâneţe 5660,15 peisagistică, impunând cu atât mai Vii 1150,3 stringent o gestionare responsabilă a Livezi 1654,44 acestei resurse de primă importanţă. Analiza structurii terenurilor agricole, pe categorii de folosinţă, scoate în evidenţă faptul că terenurile arabile deţin la nivelul teritoriului analizat peste 75% din terenurile agricole, fapt ce se constituie ca o premisă de favorabilitate faţă de culturile de câmp. Cele mai extinse suprafeţe arabile sunt înregistrate în unităţile administrativ – teritoriale Tăşnad, Căuaş şi Santău, cu peste 5000 ha, în timp ce valorile minime sunt înregistrate în Ciumeşti, Cămin şi Foieni, unde terenurile arabile variază între 1600 şi 1800 ha. Din punct de vedere al ponderilor, cela mai mari valori sunt înregistrate în Petreşti, Cămin şi Berveni, cu peste 90%, în timp ce valorile cele mai reduse sunt înregistrate în Săuca, Ciumeşti şi Foieni, cu valori de sub 70% din suprafaţă agricolă. Deosebit de importante pentru sectorul zootehnic, suprafeţele de păşuni şi fâneţe au o bună reprezentare în comunele Cehal, Căuaş şi Santău, cu peste 1500 ha, în timp ce valorile cele mai reduse sunt înregistrate în Căpleni, Urziceni, Berveni, Petreşti şi Cămin, cu valori de sub 500 ha. 51 Sorin FILIP, Nicoleta DAVID, Ştefan BILAŞCO, Viorel GLIGOR Tabel nr. 2. Distribuţia suprafeţelor agricole şi arabile la nivelul unităţilor administrativ – teritoriale din cadrul microregiunii. 5656 4217 1848 2800 7468 4837 2621 2344 2741 3358 4884 4798 7409 3997 3766 7688 5039 2681 78152 Suprafaţa arabilă (ha) 4753 3880 1640 2292 5800 2435 1823 1637 2588 2543 3428 3021 5774 2834 2517 5928 4179 2097 59169 Ponderea suprafeţei arabile din totalul arabil al microregiunii (%) 8,0 6,6 2,8 3,9 9,8 4,1 3,1 2,8 4,4 4,3 5,8 5,1 9,8 4,8 4,3 10,0 7,1 3,5 100,0 20 10 Andrid Berveni Cămin Căpleni Căuaş Cehal Ciumeşti Foieni Petreşti Pir Pişcolţ Sanislău Santău Săcăşeni Săuca Tăşnad Tiream Urziceni TOTAL Ponderea suprafeţei agricole din totalul agricol al microregiunii (%) 7,2 5,4 2,4 3,6 9,6 6,2 3,4 3,0 3,5 4,3 6,2 6,1 9,5 5,1 4,8 9,8 6,4 3,4 100,0 P ge HI og A ra NA ph P ia O na C po EN ce S ns IS is. A ac N. ad IV -c , lu nr j.r . 2 o / UAT Suprafaţa agricolă (ha) G EO G RA Afectate negativ de restructurarea deficitară a proprietăţilor agricole din ultimii 20 de ani, suprafeţele pomi-viticole prezintă actualmente un fond redus cantitativ. Astfel, cele mai extinse suprafeţe viticole (peste 100 ha) sunt prezente în comunele Sanislău, Pir, Ciumeşti şi Urziceni, iar cele mai reduse suprafeţe (sub 10 ha) sunt în comunele Andrid şi Petreşti. În cazul livezilor, suprafeţele cele mai extinse sunt prezente în comuna Cehal (peste 600 ha), urmată de Sanislău şi Tăşnad, fiecare cu peste 300 ha. 4. Structura terenurilor cultivate şi a producţiei agricole vegetale Semnificativul potenţial agricol al teritoriului analizat, derivat din extinsele suprafeţe agricole, este utilizat în cea mai mare parte pentru cultu52 Trăsăturile agriculturii microregiunii Tăşnad G EO G RA P ge HI og A ra NA ph P ia O na C po EN ce S ns IS is. A ac N. ad IV -c , lu nr j.r . 2 o / 20 10 rile de câmp. Din cele peste 47000 ha de teren arabil, cea mai mare parte este utilizată pentru cultura cerealelor (73%), urmate de plantele tehnice (15%) şi culturi furajere (8%). Distribuţia terenurilor cultivate la nivelul unităţilor administrativ – teritoriale prezintă o serie de particularităţi, după cum urmează: - cele mai mari suprafeţe cultivate cu cereale sunt înregistrate în comunele Santău şi Căuaş (peste 4000 ha), corespunzător unor condiţii orografice prielnice şi Tabel nr. 3 Structura terenurilor cultivate în a unor suprafeţe arabicadrul microregiunii le extinse; datorită Tipul de cultură Suprafaţa (ha) condiţiilor de determiCereale 35948 nare orografică, cele Plante tehnice 6969 mai reduse suprafeţe Culturi legumicole 1018 Culturi furajere 3815 cerealiere sunt înregisCartofi 893 trate în comuna Cehal (715 ha). Semnificaţia economică a acestor 2% culturi derivă din im8% 2% portanţa crescută pe care o au atât în aliCereale 14% mentaţia omului cât şi Plante tehnice în hrana animalelor. Culturi legumicole Culturi furajere Principalele cereale Cartofi cultivate sunt grâul 74% (22% din arabil, cu valori uşor mai ridicate în comuna Petreşti), secara (0,3% din arabil, din care cele mai Fig.2. Structura culturilor de câmp în cadrul miextinse suprafeţe în croregiunii comuna Sanilsău), orzul şi orzoaica (7% din arabil, din care cele mai extinse suprafeţe sunt la Pişcolţ, Tiream, Foieni şi Urziceni), ovăzul (~3% din arabil, bine reprezentate fiind suprafeţele din comunele Tiream şi Căuaş), porumbul (~25% din arabil, bine reprezentat în comunele Urziceni, Foieni, Sanislău, Petreşti, Andrid, Tiream) şi sorgul (pe suprafeţe extrem de reduse). 53 Sorin FILIP, Nicoleta DAVID, Ştefan BILAŞCO, Viorel GLIGOR G EO G RA P ge HI og A ra NA ph P ia O na C po EN ce S ns IS is. A ac N. ad IV -c , lu nr j.r . 2 o / 20 10 - cultura plantelor tehnice este bine reprezentată în cadrul unităţilor administrativ – teritoriale Tăşnad şi Santău, cu peste 100 ha cultivate, în timp ce un unele comune nu au în structura terenurilor cultivate astfel de culturi, aşa cum este cazul comunelor Cămin şi Ciumeşti. Reprezentative pentru teritoriul analizat sunt culturile de floarea-soarelui (Tiream, Santău, Tăşnad, Căuaş), inul pentru Fig. 3. Repartiţia suprafeţelor cultivate cu cereale, fibră, cânepa pentru în anul 2009 fibră, sfecla de zahăr (Căpleni, Berveni, Urziceni, Foieni, Sanislău, Pişcolţ, Tiream), tutunul (cu suprafeţe mult diminuate în ultimii ani). - cultura cartofului, regăsită pe suprafeţe mai importante în comunele Sanislău, Pişcolţ, Săcăşeni, Foieni); - cultura legumelor găseşte condiţii favorabile în arealul studiat, constituindu-se ca un potenţial avantaj competitiv în raport cu alte teritorii învecinate. În ciuda acestui fapt, suprafaţa totală luată în cultură este redusă (~2%), în condiţiile în care alte comune, situate în proximitatea teritoriului analizat, s-au specializat pe acest segment agricol. O notă de specificitate este dată pentru acest segment al producţiei vegetale de prezenţa culturii pepenilor, regăsită în special în cuprinsul comunelor Urziceni, Sanislău şi Pişcolţ. - cultura plantelor furajere, se înscrie ca un element cu importanţă crescută în structura culturilor de câmp şi totodată în lanţul producţiei agricole, fiind o importantă verigă de suport a sectorului zootehnic. Mai importante, atât prin suprafeţele cultivate cât şi prin valoarea lor furajeră, sunt cul54 Trăsăturile agriculturii microregiunii Tăşnad P ge HI og A ra NA ph P ia O na C po EN ce S ns IS is. A ac N. ad IV -c , lu nr j.r . 2 o / 20 10 turile de lucernă, trifoi, porumbul pentru siloz, sfecla furajeră şi bostănoasele de nutreţ (acestea din urmă fiind cultivate mai ales intercalate cu prăşitoarele). Atât în cazul celor perene, cât şi al celor anuale, culturile de plante furajere au o reprezentare mai semnificativă în cadrul unităţilor administrativ – teritoriale Sanislău, Urziceni, Pişcolţ, Andrid. O menţiune aparte trebuie făcută asupra pomiculturii şi viticulturii, ambele puternic afectate de reducerea suprafeţelor de cultură şi în consecinţă cu o scădere semnificativă a cantităţii de fructe şi struguri. Ca un punct forte al acestor segmente productive se numără diversitatea speciilor pomicole, aparţinând sămânţoaselor (măr, păr, gutui), sâmburoaselor (prun, cireş, vişin, cais, piersic), nuciferelor (nuc, alun) şi baciferelor (zmeur, coacăz, căpşun). În ceea ce priveşte viticultura, se remarcă menţinerea încă activă a centrului viticol Tăşnad, conturat în condiţiile unei bune reprezentări a suprafeţelor cu viţă-de-vie existente la Pir, Săuca, Santău, Cehal, Săcăşeni. Dintre soiurile cultivate, mai semnificative prin frecvenţă şi suprafeţe sunt cele de hibrizi (Othello, Delaware roz, Cunningham), la care se adaugă soiuri nobile pentru vinificaţie (Riesling italian, Fetească albă, Fetească regală, Pinot gris, Iordană, Muscat ottonel) şi struguri de masă (Chasselas doré). 5. Creşterea animalelor G EO G RA Semnificaţia acestei ramuri agricole derivă din faptul că, sunt întrunite o serie de condiţii de favorabilitate, remarcându-se existenţa unei baze furajere corespunzătoare cantitativ şi diversificată. Efectivele de animale prezintă o repartizare inegală în teritoriu. Astfel, bovinele înregistrează cele mai ridicate efective la Tăşnad şi Petreşti, cu peste 1100 capete, pe fondul unei valorificări insuficiente a potenţialul agricol. Porcinele au cele mai mari efective la Tăşnad, Săcăşeni, Andrid, Pişcolţ, Pir şi Săuca, cu peste 2000 capete, în strânsă legătură cu existenţa unei pieţe de desfacere urbană şi a suprafeţelor cultivate cu cereale şi în special a celor de cultură a porumbului, care susţin acest sector zootehnic. Ovinele şi caprinele au cele mai mari efective în unităţile administrativ – teritoriale Santău, Sanislău şi Cehal (peste 6000 capete), inducând un profil zootehnic specific, cu potenţial de nişă pe piaţă produselor de carne şi a celor lactate. 55 Sorin FILIP, Nicoleta DAVID, Ştefan BILAŞCO, Viorel GLIGOR Tabel nr.4 Efectivele de animale la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale 783 367 101 159 655 615 96 460 1150 295 560 433 613 340 262 1167 500 282 8838 Porcine Ovine + caprine Păsări 2300 1600 480 1577 1450 1501 860 1500 622 2264 2300 1760 1500 2400 2215 2901 1000 800 29030 2700 720 16 31 3306 6169 0 0 70 2278 2004 6830 10000 3500 1057 4230 2000 0 44911 14200 11052 4861 10693 18792 7800 7500 8050 13000 11259 5700 11500 19850 4500 4102 25000 1500 5440 184799 Cabaline 154 130 17 58 174 225 79 91 79 146 298 335 172 90 75 290 65 88 2566 P ge HI og A ra NA ph P ia O na C po EN ce S ns IS is. A ac N. ad IV -c , lu nr j.r . 2 o / Andrid Berveni Cămin Căpleni Căuaş Cehal Ciumeşti Foieni Petreşti Pir Pişcolţ Sanislău Santău Săcăşeni Săuca Tăşnad Tiream Urziceni TOTAL Bovine 20 10 Localitatea G EO G RA Cabalinele deţin efective mai ridicate în Sanislău, Pişcolţ şi Tăşnad (cu peste 290 capete), iar păsările au efective numeroase la Tăşnad, Santău (cu specializare pe creşterea gâştelor) şi Căuaş (între18000 şi 25000). Raportarea efectivelor la suprafeţele agricole şi arabile relevă densităţi specifice cu variaţii semnificative la nivelul unităţilor administrativ – teritoriale. Astfel, densitatea bovinelor are valorile cele mai ridicate în comuna Petreşti (42 capete/100 ha teren agricol), în timp ce comuna Ciumeşti are doar 3,7 capete/100 ha teren agricol, foarte scăzută în raport cu media arealului studiat (11,3 capete/100 ha teren agricol). Diferenţe importante se înregistrează şi în ceea ce priveşte densitatea porcinelor: valoarea maximă este înregistrată în comuna Foieni (91,6 capete/100 ha teren arabil), iar cele mai reduse valori sunt înregistrate în comuna Tiream (23,9 capete/100 ha teren arabil), în condiţiile în care media este de 49,1 capete/100 ha teren arabil. 56 Trăsăturile agriculturii microregiunii Tăşnad P ge HI og A ra NA ph P ia O na C po EN ce S ns IS is. A ac N. ad IV -c , lu nr j.r . 2 o / 20 10 Valoarea U.V.M. (unităţi vită mare) se constituie ca un indicator foarte important pentru sectorul zootehnic, exprimând sintetic valoarea acestui sector agricol. Acesta reflectă efectivele de animale convertite într-o unitate convenţională, pe baza unor indicatori de transformare specifici. Repartiţia spaţială, la nivelul unităţilor administrativ – teritoriale, relevă faptul că cele mai mari valori ale densităţii UVM/100 ha teren agricol sunt înregistrate în comunele Petreşti, Sanislău şi Cehal (între 43 şi 50,3), în timp ce valorile minime sunt înregistrate în comuna Cămin (13,8). Tabel nr. 5 Valoarea indicatorului UVM la nivelul unităţilor administrativ – teritoriale UAT G EO G RA Andrid Berveni Cămin Căpleni Căuaş Cehal Ciumeşti Foieni Petreşti Pir Pişcolţ Sanislău Santău Săcăşeni Săuca Tăşnad Tiream Urziceni TOTAL Valoarea UVM 1865,7 998,82 254,91 628,08 1737,32 2082,05 412,4 885,5 1378,9 1318,59 1619,6 2216,2 2722,2 1446 953,37 2805 1730 556,2 25610,84 Ponderea din total UVM (%) 7,3 3,9 1,0 2,5 6,8 8,1 1,6 3,5 5,4 5,1 6,3 8,7 10,6 5,6 3,7 11,0 6,8 2,2 100 Densitatea UVM la 100 ha teren agricol 33,0 23,7 13,8 22,4 23,3 43,0 15,7 37,8 50,3 39,3 33,2 46,2 36,7 36,2 25,3 36,5 34,3 20,7 32,8 57 G EO G RA P ge HI og A ra NA ph P ia O na C po EN ce S ns IS is. A ac N. ad IV -c , lu nr j.r . 2 o / 20 10 Sorin FILIP, Nicoleta DAVID, Ştefan BILAŞCO, Viorel GLIGOR Fig. 4. Repartiţia teritorială a densităţii bovinelor şi porcinelor, în anul 2009 58 Trăsăturile agriculturii microregiunii Tăşnad G EO G RA P ge HI og A ra NA ph P ia O na C po EN ce S ns IS is. A ac N. ad IV -c , lu nr j.r . 2 o / 20 10 Pentru sectorul zootehnic se remarcă faptul că acesta este încă tributar unui sistem de tip extensiv, în care producătorul individual îşi asigură o parte din consumul şi veniturile gospodăriei din astfel de activităţi. Este vorba în special despre comercializarea produselor de carne, lapte şi ouă, cu precădere pe pieţele urbane din proximitate. Germeni ai intensivizării acestui sector agricol se remarcă doar prin existenţa unui număr redus de ferme Fig. 5. Repartiţia teritorială a densităţii UVM, de profil: Ferma de în anul 2009 bovine Petreşti, Ferma Dindeştiu Mic, Ferma zootehnică Santău, Complexul de îngrăşare a taurinelor Santău. Analiza ponderii unităţilor administrativ-teritoriale după valoarea indicatorului UVM din valoarea totală a acestuia, relevă faptul că cele mai mari valori sunt deţinute de Tăşnad (11%) şi Santău (10,6%), Sanislău (8,7%) şi Cehal (8,1%), astfel că acestea deţin aproape 40% din valoarea totală; la cealaltă extremă se situează comunele Cămin, Ciumeşti, Urziceni şi Căpleni, cu valori cuprinse între 1% şi 2,5%. Apicultura beneficiază de condiţii de favorabilitate ridicată în arealul studiat. Acest lucru se datorează atât particularităţilor climatice cât şi caracteristicilor legate de flora meliferă. Aceasta din urmă este bine reprezentată, cu specii care pot asigura producţii ridicate de polen şi miere. Astfel de specii sunt prezente atât în structura culturilor de câmp (ex. floarea soarelui, cu un potenţial productiv de peste 50 kg miere/ha, lucerna, cu un potenţial pro59 Sorin FILIP, Nicoleta DAVID, Ştefan BILAŞCO, Viorel GLIGOR RA P ge HI og A ra NA ph P ia O na C po EN ce S ns IS is. A ac N. ad IV -c , lu nr j.r . 2 o / 20 10 ductiv de peste 25 kg miere/ha, rapiţa de toamnă, cu un potenţial productiv de peste 200 kg miere/ha), livezi (cireşul şi vişinul, cu un potenţial productiv de peste 35 kg miere/ha, caisul, cu un potenţial productiv de peste 20 kg miere/ha, mărul, cu un potenţial productiv de peste 30 kg miere/ha) cât şi în flora spontană arboricolă şi ierboasă (salcâmul, cu un potenţial productiv de 600-1300 kg miere/ha, teiul, cu un potenţial productiv de peste 400 kg miere/ha, salcia, cu un potenţial productiv de peste 150 kg miere/ha, trifoiul alb, cu un potenţial productiv de peste 100 kg miere/ha). În ciuda elementelor de favorabilitate, se remarcă faptul că numărul familiilor de Fig. 6. Distribuţia numărului de familii de albine din arealul studiat este albine în anul 2009 relativ mic. Cele mai numeroase familii de albine sunt înregistrate la Tăşnad (750), Pişcolţ (620) şi Săcăşeni (500) şi Cehal (468), care, împreună, totalizează peste 60% din numărul de familii de abine existente (3598). G EO G 6. Concluzii Caracteristicile sistemice ale activităţile agricole desfăşurate în arealul analizat denotă particularităţi contradictorii, concretizate în primul rând în discrepanţa majoră dintre potenţial şi nivelul productivităţii. La nivelul acestui sector economic se manifestă o serie de disfuncţii cum sunt: - deficienţe legate de forţa de muncă, în condiţiile în care starea de îmbătrânire demografică a populaţiei este specifică unui număr tot mai mare de localităţi; se adaugă lipsa forţei de muncă calificate; 60 Trăsăturile agriculturii microregiunii Tăşnad P ge HI og A ra NA ph P ia O na C po EN ce S ns IS is. A ac N. ad IV -c , lu nr j.r . 2 o / 20 10 - structura proprietăţii funciare, dominată de gospodării individuale la care mărimea medie a exploataţiei nu depăşeşte 3 ha; această fărâmiţare induce dificultăţi în relaţiile cu modernizarea agriculturii, generând un grad mai redus de tehnologizare; - număr redus de ferme zootehnice; - agenţi economici de dimensiuni mici, cu fragilitate ridicată în raport cu condiţiile de concurenţă induse de firmele de profil din judeţ dar şi cele din Ungaria; - slaba specializare pe sectoare productive pentru care există cerere constantă pe piaţa urbană de proximitate şi pe cea regională (ex. legume, fructe, lapte, carne); - nevalorificarea nişei pentru produsele agricole ecologice, atât în sectorul vegetal, cât şi în cel animalier (ex. doar doi apicultori erau atestaţi în acest sens în anul 2008); Relaţiile de interdependenţă între aceste aspecte negative impun ca, în cadrul planurilor de dezvoltare locală, abordarea problematicii rurale să aibă caracter holistic, cu luarea în considerare a tuturor componentelor teritoriale, de la potenţialul natural (favorabil/restrictiv), la componenta socio-economică şi infrastructură. BIBLIOGRAFIE G EO G RA ASVADUROV, H., BOERIU, I., (1982), Gruparea terenurilor agricole din judeţul Satu Mare după factorii limitativi ai producţiei agricole şi cerinţele ameliorative, O.J.S.P.A., Satu Mare. KOVACS, C. M. (2005), Geografia agriculturii din Câmpia Someşului: Edit. Napoca Star, Cluj-Napoca. POP, Gr. (2005), Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest, Edit. Universităţii din Oradea, Oradea. 61