Intervenții în peisaj – de la eveniment la experiment

INTERVENŢII ÎN PEISAJ – DE LA EVENIMENT LA EXPERIMENT / INTERVENTIONS IN LANDSCAPE – FROM EVENT TO EXPERIMENT Cristina Iuliana ENACHE Lect. dr. arh. / Teaching Assist. PhD Arch. [email protected] Rezumat Abstract Identitatea urbană este dependentă de remodelarea peisajului urban în vederea restructurării oraşului. În acord cu tendinţele dictate de societatea transformată de către noile tehnologii, noua identitate trebuie relaţionată cu societatea, cu istoria urbană, cu valorile şi caracterul locurilor, cu elementele de specificitate sau de potenţial. Imaginea urbană, susţinută de fenomenul de apropriere de către societate al spaţiului pe care-l locuieşte, devine marca, “brand”ul acesteia, iar continuitatea spaţială devine o calitate esenţială a Peisajului Urban, care trebuie înţeles, memorat, apropriat. În abordarea intervenţiei este necesară înţelegerea evadării din limitele fizice ale proiectului propriu zis, a percepţiei la scări diferite a sitului, în legătură cu teritoriul de care aparţine, a „citirii” spaţiului ca sumă de temporalităţi diferite, ca acumulări succesive, ca spaţiu identitar aparţinând comunităţii locale, rezultat al nevoilor şi interacţiunilor sociale. Construirea peisajului urban necesită un demers secvenţial, dar nu segmentat, care să permită derularea evoluţiei urbane în paralel cu evoluţia societăţii, astfel încât secvenţele să poată fi adaptabile, transformabile în funcţie de noile cerinţe apărute în procesul continuu de modificare a structurilor sociale tradiţionale. În cadrul intervenţiilor urbane dezvoltate în ultimele decenii, acest lucru s-a dovedit principala motivaţie a investitorilor şi punctul de plecare al conceptorilor, realizând acest lucru prin identificarea, apoi marcarea sau potențarea caracterului regional sau local (ca reacţie împotriva unor consecinţe negative ale globalizării) – fie printr-un proces de restaurare sau revitalizare a patrimoniului, fie prin marcarea spaţiilor sau zonelor fără identitate. S-a urmărit în toate cazurile o restabilire a coerenţei spaţiale urbane, construirea unui „oraş mozaic” caracterizat de succesiunea de locuri cu anumite semnificaţii, relaţionate întro reţea perceptibilă la nivelul peisajului urban, alcătuind prin specificitate identitatea oraşului. The urban identity depends on reshaping urban landscape following the restructuring of the city. Agreed with the trends dictated by the society transformed by the new technologies, the new identity must be linked with society, urban history, the local values and character, the specificity or potential elements. Urban image, supported by the phenomenon of appropriation by the society of the living space, becomes it’s „brand”, and the spatial continuity becomes an essential quality of the urban landscape, that must be understood, memorized, appropriated. In the intervention approach is necessary to understand the escape from the physical limitations of the project itself, the perception at different scales of the site, in connection with the territory that belongs to, the „read” of space as a sum of different accumulations, as identitary space belonging to the local community, a result of needs and social interactions. Building urban landscape requires a sequential approach, but not segmented, allowing urban development running parallel with the evolution of society, so the sequences can be so versatile, convertible to the new requirements arising in the ongoing process of change in traditional social structures. In the the urban interventions developed in recent decades, this has proved the main motivation of investors and the starting point of designers, achieving this by identifying, then marking or intensifying regional or local character (as a reaction to some negative consequences of globalization) - either through a process of restoration and revitalization of heritage, or by marking spaces or areas with no identity. It was intended in all cases to restore urban spatial coherence, building a „mosaic city” characterized by the sequence of places with certain meanings, related to a network perceptible at the urban landscape level. Keywords: landscape, city, relations, event Cuvinte cheie: peisaj, oraș, relații, eveniment Studii şi cercetări ştiinţifice de arhitectură şi urbanism / Architectural and Urban Research Studies / ARGUMENT 291 Argument Argument Peisajul Urban actual este compus din dimensiuni spaţiale variate - morfologice, funcţionale, materiale sau imateriale, dezvoltate la diferite scări de percepţie. Acestea includ peisaje specific urbane, peisaje de periferie, peisaje rurale, naturale, diferite ţesuturi sau moduri de ocupare a terenurilor. Intervenţia în peisajul urban al oraşului contemporan presupune analiza unei serii de cazuri, fiecare particular prin sensibilitatea sitului, prin istoria sa, prin diversitatea formelor urbane şi a identităţilor locale. În abordarea intervenţiei este necesară înţelegerea evadării din limitele fizice ale proiectului propriu zis, a percepţiei la scări diferite a sitului (în legătură cu teritoriul de care aparţine), a „citirii” spaţiului ca sumă de temporalităţi diferite, ca acumulări succesive, ca spaţiu identitar aparţinând comunităţii locale (rezultat al nevoilor şi interacţiunilor sociale). The current Urban Landscape is made up of various spatial dimensions – morphological, functional, material or immaterial, developed at different scales of perception. These include specific urban landscapes, peripheral landscapes, rural and natural landscapes, different tissues and land use modes. The intervention of contemporary city within the urban landscape requires the analysis of different cases – considered particularly by the sensitivity of the site, by its history, by the diversity of urban forms and local identities. In the approach of this intervention it is necessary to understand the escape from the physical limitations of the project itself, the perception of the site at different scales (related to the larger territory), the „reading” of the space as a sum of different temporalities, as successive accumulations, as identitary space belonging to the local community (as result of the needs and social interactions). Context. Modalităţi şi tipuri de intervenţie în peisajul urban Context. Methods and types of interventions within the urban landscape Intervenţia la nivelul peisajului urban presupune două procese principale: - intervenţia la nivel spaţial; - intervenţia la nivelul comunicării, mediatizării valorilor adăugate produsului spaţial; procese pe baza cărora se construiesc strategiile posibile de remodelare, având ca principal obiectiv identitatea urbană. Urmărind reconfigurarea peisajului urban, pot fi identificate mai multe ipoteze bazate pe situaţii diferite, constituite contextual în funcţie de modul de structurare pe parcursul timpului al spaţiului urban, de evoluţie ulterioară şi de integrare în noile tendinţe de remodelare urbană. Am delimitat patru tipuri de zone ce necesită intervenţii în vederea (re)construirii sau reconstituirii peisajului şi identităţii urbane: The intervention at urban landscape level involves two main processes: - The intervention at spatial level; - The intervention at communication level, at the level of values mediatisation; processes which represent the foundation of possible remodelling strategies, having as main purpose the urban identity. Following the urban landscape reconfiguration, one can identify several hypotheses based on different situations, contextually constituted depending on the urban space structuring over time or on further development and integration in the new trends of urban design. I have defined four types of areas requiring interventions in order to (re)build or reconstruct the landscape and the urban identity: 292 Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” / “Ion Mincu” University of Architecture and Urban Planning - zone cu identitate, dar “moarte”, neutilizate (centrele istorice abandonate); - zone cu identitate parţială, parţial destructurate ; - zone fără identitate (periferii, noi cartiere); zone neutre - zone cu identitate potenţială (insuficientă). - Areas with identity, but “death”, unused (abandoned historical centres); - Areas with partial identity, partially deconstructed; - Areas witout identity (suburbs, new neighborhoods); neutral areas; - Areas with potential identity (insufficient). Peisajul perceput în cadrul unui parcurs cumulează aspecte marcate de configuraţia generală a spaţiului. Aceasta poate accentua sau diminua elementele care-l generează, în funcţie de raporturile şi dialogurile stabilite. Accentele, punctele de reper, dominantele sunt puse în valoare sau anulate de volumetria generală, funcţionalitatea sau semnificaţia spaţiului. Se creează o legătură strânsă între informaţia vizuală, informaţia funcţională şi informaţia psiho-socială, care îşi pune amprenta asupra peisajului urban, influenţând direcţiile acestuia de transformare. O strategie de intervenţie asupra peisajului urban ar trebui să aibă în vedere trei aspecte: The landscape perceived in a route cumulates aspects marked by the general configuration of the space. This may increase or reduce the items that it generates, according to the established relations and dialogues. Accents and landmarks are highlighted or cancelled by the general volumetry, by the functionality or space meaning. A visual link is being created, between the visual information, the functional information and the psycho-social information, having an impact on the urban landscape, influencing its directions of transformation. An intervention strategy in the urban landscape should consider three main aspects: 1. reglementarea zonei – prin elaborarea unor ipoteze de dezvoltare şi restructurare funcţională şi volumetric–spaţială – prin remodelare, construire, valorificarea existentului sau transformarea acestuia. Este necesară conceperea unui plan de intervenţie şi acţiune structurat pe paliere corespunzătoare diferitelor scări spaţiale – ce va porni de la nivelul pietonului – scara străzii, a spaţiului public şi a elementului de arhitectură, scara vecinătăţii imediate, şi va ajunge la scara zonei. Trebuie urmărită stabilirea unor relaţii prin identificarea reţelelor comunicaţionale (fizice / virtuale) ce asigură conexiunea între elemente, perceperea şi aproprierea spaţiului. Strategiile trebuie să ţină cont de peisajul generat, de modul în care acesta va fi perceput în cadrul ariei metropolitane, dar şi la scara zonei, de către locuitori sau utilizatori cotidieni sau ocazionali (turişti). 1. the area regulation – by developing functional and spatial restructuring hypotheses –by remodeling, construction, valorisation or transformation of the existing framework. It is necessary the design of an intervention and action plan structured on different spatial scales levels – that will start from the pedestrian level – street, public space and architectural object scale, through the immediate neighbourhood scale up to area scale. The strategies must take into account the generated landscape, how it will be perceived both in the metropolitan area and at local scale by residents, daily or occasional users (tourists). Studii şi cercetări ştiinţifice de arhitectură şi urbanism / Architectural and Urban Research Studies / ARGUMENT 293 2. înţelegerea importanţei şi construirea unei infrastructuri sociale de calitate – o corectă analiză a zonei va stabili în primul rând structura socială a zonei studiate, precum şi previziuni în ceea ce priveşte mobilitatea acesteia şi tendinţele de transformare (datorate în mare parte modelării şi reconversiilor funcţionale). Reglementarea va trebui să pornească de la ancheta socială, de la sesizarea de către individ şi grup de indivizi a disfuncţiilor existente (la nivel local, zonal şi metropolitan) – cu privire la calitatea spaţiilor publice, probleme de circulaţie şi transport în comun, sau probleme sociale. Stabilirea unei reţele fizice comunicaţionale trebuie să ţină cont de situarea dotărilor publice (şcoli, grădiniţe, clinici, case de cultură) pentru relaţionarea acestora şi stabilirea unui traseu potenţial care să le asigure accesibilitatea. Completarea ţesutului cu funcţiuni sociale, publice şi culturale este necesară pentru “irigarea” zonei rezidenţiale în timpul zilei şi pentru asigurarea unor servicii în imediata proximitate a locuinţelor. Implicaţiile infrastructurii asupra peisajului se fac simţite în utilizarea spaţiului, în structura socială care populează zona, deci implicit în modul de percepere al acestuia. 3. valorificarea patrimoniului existent şi crearea unor noi puncte de atractivitate – o identificare a elementelor arhitectonice / urbane / artistice valoroase existente în cadrul ţesutului urban va conduce către necesitatea stabilirii unei ierarhii spaţiale, o gradare a parcursului va produce o creştere a atractivităţii, atât la nivel zonal, dar şi la nivel metropolitan. Construirea unei imagini puternice pe baza unui patrimoniu existent şi pe baza unei restructurări ce urmăreşte modernizarea unui ţesut depăşit de actualele probleme şi cerinţe ale societăţii, presupune atragerea populaţiei în exprimarea intenţiei, a administraţiei publice şi a potenţialilor investitori. Un astfel de proces presupune demararea unei serii complexe de acţiuni: 294 2. the understanding of the importance and the construction of a social infrastructure – a correct analysis of the zone will determine the social structure of the studied area and predictions on its transformation trends (due to functional modelling and conversions). The regulation should be based on social investigation, on notification by individuals and groups of individuals of the current dysfunctions (at local, zone or metropolitan level) regarding public space quality, circulation and public transportation problems, or social issues. Completing the tissue with social, public and cultural functions is necessary to „irrigate” the residential area during the day and to provide services in the immediate proximity of dwellings. The implications of the infrastructure on the landscape are present in the use of the space, in the social structure, in the perception of the space. 3. highlighting the existing heritage and creation of new landmarks – an identification of architectural / urban / artistic elements of the urban tissue will lead to the necessity of establishing a spatial hierarchy, a gradation of the route which will produce an increase in attractiveness, both at local and metropolitan level. Building a powerful image based on an existing heritage and on a restructuring that aims at modernizing a tissue exceeded from the current issues and requirements of society, implies encouraging the people to express their intention, engaging the public administration and the potential investors. Such a process involves a complex series of actions: Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” / “Ion Mincu” University of Architecture and Urban Planning 1. identificarea patrimoniului existent; 2. marcarea zonelor ce necesită / permit restructurări puternice (schimbarea funcţiunii majore, remodelarea circulaţiilor / ţesutului, inserarea de elemente – reper); 3. stabilirea unor trasee majore de parcurgere a spaţiului, în funcţie de circulaţiile importante, reperele existente şi/sau propuse, zone frecventate de populaţie, sau cu o anumită tradiţie; 4. ierarhizarea pe tronsoane a zonelor propuse spre revitalizare / restructurare; 5. realizarea unor studii de fezabilitate pentru prezentarea autorităţilor locale; 6. atragerea potenţialilor investitori, prin prezentarea beneficiilor posibile (economice – sporirea atractivităţii zonei – la nivel imobiliar, turistic, investiţional; culturale; sociale; emoţionale); 7. informarea populaţiei prin mediatizare - site-uri de prezentare, informare şi dezbateri, publicitate. 1. identifying the existing heritage; 2. marking the areas that require / allow strong restructuring (major function change, roads and tissue remodelling, landmarks insertion); 3. designing major routes for crossing the space, based on main circulations, existing or proposed landmarks, social or traditional areas; 4. prioritizing the segments of the areas proposed for revitalisation / restructuring; 5. carrying out feasibility studies to be presented to the local authorities; 6. attracting potential investors by providing possible benefits (economical – increasing the attractiveness of the area – at real estate, touristic, investment, cultural, social, emotional); 7. public dissemination of information through media: using for instance presentation, information, debate and publicity sites. Spaţiul relaţional. Ipoteze de intervenţie The relational space. Intervention hypotheses Toate etapele trebuie înţelese în strânsă legătură cu Peisajul Urban aflat în procesul de transformare produs de trecerea în era informaţională, care îşi pune amprenta tot mai mult asupra societăţii urbane. Tehnologia informaţională dezvoltă aspectul comunicării fără limite, în care detaliul devine element de reper, de recognoscibilitate în lumea globală a uniformizării culturale. Astfel – reglementarea zonei va determina o restructurare necesară pentru revitalizare, dar şi pentru crearea cadrului necesar de implementare de noi semnificaţii. Realizarea unei bune infrastructuri va asigura atractivitatea prin calitatea şi complexitatea serviciilor, în timp ce valorificarea patrimoniului reprezintă demersul necesar pentru construirea unei identităţi în vederea conştientizării, aproprierii şi conturării ca brand zonal, sau reper la nivel teritorial. All steps must be understood in close connection with the Urban Landscape found in a transformation process produced by entering the informational age, which leaves its mark on the urban society. The informational technology developed the aspect of communication without limits, where the detail becomes a landmark, cognoscibility element in the cultural uniformization of the global world. Therefore the area regulation will cause a necessary restructuring for revitalization and to create the new meanings implementation framework. Making a good infrastructure will ensure the attractiveness trough the quality and the complexity of the services, while the heritage highlighting represents the necessary approach to build an identity (for awareness, appropriation, delimitation as regional brand or territorial landmark). Studii şi cercetări ştiinţifice de arhitectură şi urbanism / Architectural and Urban Research Studies / ARGUMENT 295 Există astfel mai multe ipoteze: - relaţionarea elementelor într-o ierarhie stabilită (fixarea unor puncte de reper-identitate între care parcursul relaţionează obiecte de importanţă mai mică, generând astfel o structură de tip reţea); - realizarea unor reţele pe tipologii – reţele tematice (de ex., reţea culturală, reţea de agrement, reţea verde etc.); - suprapunere de reţele pe grade de importanţă (reţele principale, reţele secundare, reţele terţiare etc.). În oricare din aceste ipoteze, reţeaua va fi constituită pe baza imaginilor care se constituie ca repere în peisaj, formând un colaj spaţial de noduri, direcţii, repere. Realizarea unui astfel de sistem reticular urmăreşte asigurarea flexibilităţii acestuia, în vederea constituirii capacităţii de adaptare a ţesutului diferitelor cerinţe şi nevoi generate de integrarea acestuia în organismul urban şi de procesul continuu de transformare a societăţii. Nodurile reţelei vor fi generate pe de o parte de elemente existente (funcţiuni dominante, repere volumetrice, elemente simbol), pe de altă parte de remodelarea zonelor destructurate şi de introducerea de noi repere şi identităţi. La nivelul morfologiei spaţiale pot fi identificare mai multe tipologii de elemente pe baza cărora se pot construi imagini semnificative, identitare: - elemente dominante:  funcţionale  volumetrice  simbolice - puncte focale - fundaluri - ţesut urban coerent  omogen (ex. – rezidenţial)  variat (mixt) Evoluţia şi transformarea pe parcursul timpului a ţesutului urban a generat, firesc, discrepanţe sau modificări în modul de utilizare al acestuia, contribuind la schimbări de amploare variabilă în generarea fluxuri296 There are several assumptions to be considered: - linking elements in a determined hierarchy (setting landmarks that relate between them less important objects, generating a network-like structure) - realization of networks types – thematic networks (e.g. cultural network, entertainment network, green network); - overlap of networks based on importance degrees (main networks, secondary networks, tertiary networks etc.). In any of these assumptions, the network will be constituted based on the landmark images, forming a spatial collage of nodes, directions, benchmarks. Achieving such a reticular system aims to ensure its flexibility, in order to ensure the capacity of adaptation of the tissue to different requests and needs generated by its integration in the urban organism and by the ongoing transformation of the society. The network nodes will be generated on one side using existing elements (dominant functions, volumetric landmarks, symbol elements), and on the other side by remodelling the destructured areas and introducing of new identities. At the level of spatial morphology there can be identified several types of elements on which identitary or meaningful images can be built: - dominant elements:  functional  volumetric  symbolic - focal points - backgrounds - coherent urban tissue  homogeneous (e.g. – residential)  various (mixed) The evolution and the transformation over the time of the urban tissue has generated discrepancies or changes in its use, contributing to modifications in generation of flows, attractiveness points and areas. On other hand, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” / “Ion Mincu” University of Architecture and Urban Planning lor, a punctelor sau zonelor de atractivitate. Pe de altă parte, funcţiunile semnificative îşi păstrează importanţa în teritoriu, în timp ce altele – prin dezafectare – determină apariţia unor “viduri” urbane, constituindu-se pe de o parte în probleme, pe de altă parte în rezerve de spaţiu, propice unor intervenţii urbane de regenerare a ţesutului. Impactul şi consecinţele intervenţiei in peisajul urban vor fi diferite pentru fiecare situaţie în parte; astfel – ţesutul care nu suportă dezvoltări datorită configuraţiei şi elementelor de patrimoniu incluse va fi valorificat, inclus într-o reţea publică, într-un parcurs pietonal; zonele dezafectate constituie importante rezerve de teren, la fel ca şi cele industriale poluante; nucleele tradiţionale vor trebui revitalizate, în vederea regăsirii identităţii pierdute, extrem de importantă în acest caz fiind accesibilitatea şi conectivitatea. Identificarea patrimoniului existent atrage după sine concentrarea asupra vecinătăţii imediate, generând arii de protecţie care să poată fi modelate sau amenajate în scopul punerii în valoare a obiectivelor. Problema evidentă care decurge din alăturarea diferitelor tipuri de ţesut, precum şi din inserarea de noi programe / obiecte de arhitectură, este acela al dialogului generat. Pentru că intenţia restructurării este aceea a valorificării elementelor de identitate existente, dar şi a realizării de noi puncte de atractivitate urbană, există riscul de a pune în umbră, în plan secund, obiectele sau zonele de patrimoniu (prin impactul la nivelul imaginii, prin inserarea de funcţiuni incompatibile sau nepotrivite cu cadrul arhitectural existent etc.). Restructurarea trebuie să urmărească în acest sens o corectă analiză şi diagnosticare a zonei, intervenind în funcţie de gradele de permisivitate şi de protecţie. Noile inserţii vor avea în vedere dialogul pe care îl vor construi la nivel funcţional, volumetric, social, fiind gândite în acord cu reţeaua în care se înscriu sau pe care o generează. the significant functions retain their importance in the territory, while other functions – by decommissioning – determine the appearance of urban “voids” – divided in problems or space reserves, favourable to urban tissue regeneration interventions. The impact and consequences within urban landscape will be different in each situation; thus, the tissue that does not bear developments due to its configuration and to included heritage elements, will be harnessed, included in a public network, in a pedestrian route; the abandoned areas are important reserves of land, so the polluted industrial areas; the traditional cores will be revived, in order to find their lost identity (very important in this case being the accessibility and the connectivity). Identifying the existing heritage entails a focus on the immediate neighbourhood, creating protected areas that can be shaped or developed for harnessing the objectives. The obvious issue arising from the juxtaposition of different types of tissue, as well as from the insertion of new architectural programs / objects, is the one of the generated dialogue. Because the restructuring intention is to put to good use the existing identity elements and to create new urban attractiveness points, there is a risk of overshadowing the objects or the heritage areas (through the impact on the image, through the insertion of functions incompatible or inadequate with the existing architectural framework). The restructuring should follow a correct analysis and diagnosis of the area, intervening only based on the degrees of permissiveness or protection. The new insertions will consider the dialogue that they will be rendering at functional, volumetric, social level, being designed in accordance with the network where they integrate or which generate. Studii şi cercetări ştiinţifice de arhitectură şi urbanism / Architectural and Urban Research Studies / ARGUMENT 297 Realizarea legăturilor dintre elementele de patrimoniu şi inserţiile contemporane va urmări structurarea în cadrul sistemelor propuse, identificarea fiecăruia în ierarhia spaţial–urbană, justificând şi la nivelul traseului reţeaua din care fac parte; în contextul Erei Informaţiei trebuie permanent avută în vedere necesitatea comunicării, a transmiterii informaţiilor despre obiective, atât în parcurgerea fizică a spaţiului, cât şi într-o prezentare media sau general-informativă, cu caracter de promovare. Pericolul anulării caracterului tradiţional poate fi înlăturat printr-o analiză aprofundată, care să lege într-o relaţie echilibrată elementele tradiţionale şi cele moderne (de exemplu, unul din elementele de identitate ale Parisului a devenit în ultima perioadă şi Arcul Défense, fără să fie în detrimentul elementelor tradiţionale, ci întărind, alături de acestea, imaginea metropolei; el realizează un frumos dialog la nivelul axei urbane propuse cu Muzeul Luvru, obeliscul din Place de la Concorde şi Arcul de Triumf ). Odată stabilită o reţea ierarhică în care principalele obiective se relaţionează în mod coerent, pot fi identificate locul, silueta şi tipologia optimă de inserare a unei noi volumetrii ce poate deveni reper în ţesut. Delimitând tipurile de spaţii cu un anumit potenţial de intervenţie, pot fi identificate anumite zone care pot fi reinterpretate, care pot primi noi identităţi, sau ale căror identităţi pierdute pot fi revalorificate. Zonele industriale urbane abandonate pot fi restructurate - fie printr-o regândire a ţesutului, fie printr-o păstrare a memoriei locului, a specificului industrial al zonei, şi introducerii de noi funcţiuni într-o arhitectură specifica ce poate deveni un simbol al teritoriului ocupat de acestea. Un alt tip este acela al zonelor destructurate de intervenţii urbane majore, care se pot afla în două situaţii: fie prezintă o identitate puternică, ascunsa în spatele marilor ansambluri de blocuri, care trebuie redescoperită, marcată şi mediatizată, fie sunt zone fără o valoare semnificativă, putând primi în acest caz identitatea vecinătăţii imediate, în momentul în care este legată într-un ansamblu coerent cu aceas298 Making connections between heritage elements and contemporary inserts will focus on structuring the urban hierarchy of the proposed systems, justifying at the route level the network which they belong; in the Informational Age context it should be considered the permanent need of communication, of transmitting information about the objectives, both in the physical space covering as well as promotion media presentations. The danger of traditional character cancelation can be removed through a deep analysis, linking in a balanced relation the traditional and modern elements (for example, Arche de la Defense has become recently one of the Paris identity elements, not at the expense of traditional elements, but rather strengthening the metropolis image; it creates a beautiful dialogue at urban axis level with Louvre Museum, Place de la Concorde obelisk and l’Arche de la Triomphe) Once established a hierarchical network where the main objectives relate coherently, there can be identified the place, the silhouette and the optimal typology to insert a new volumetry that can become landmark. Through the delimitation of the types of spaces having intervention potential, certain areas can be identified, as they could receive new identities, or re-harness their lost identity. The abandoned urban industrial areas can be restructured – either through a rethink of the tissue, either by keeping the memory of the place, of area’s industrial character and by introducing new functions in a specific architecture that can become a local symbol. Another type is one of deconstructed areas through major urban interventions, found in one of two situations: either having a strong identity to be rediscovered, marked and advertised, either without significant value, in this case could receive the immediate neighbourhood identity if they are coherently related. In the urban tissue there can be certain areas of transition between identitary spaces, or unstructured zones; these can develop new functions and constitute nodes in a network, or can Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” / “Ion Mincu” University of Architecture and Urban Planning ta. În cadrul ţesutului urban pot exista şi anumite zone de tranziţie între arii cu identităţi constituite, sau zone nestructurate; acestea pot dezvolta noi funcţiuni şi constitui noduri în cadrul unui tip de reţea, sau pot prelua din tipologia unei zone adiacente, şi asigura legătura între două sau mai multe zone diferite morfologic (devenind un fel de spaţiu de articulare între acestea). (zonele dintre ţesuturile de loturi tradiţionale şi rezidenţa colectivă). Intervenţiile ce pot fi realizate în astfel de cazuri îşi vor asuma rolul de a asigura un dialog între istoria locului şi inserţiile contemporane, de a armoniza la nivel spaţial configurativ şi funcţional rupturile sau segregările urbane. Acestea vor putea constitui noduri în noile reţele propuse, articulaţii în cadrul ţesutului asigurând acea calitate a peisajului care conferă coerenţa parcursului. Experimente culturale şi sociale în peisajul urban Nevoia de comunicare crescândă a ultimilor decenii a determinat experimentarea de activităţi cu caractere diverse în peisajul urban, urmărind diferite scopuri (transmiterea de mesaje, atragerea atenţiei, valorificarea spaţiului urban). Au fost iniţiate activităţi cu caracter cultural – artistic şi/ sau social în vederea realizării unei comunicări între oameni şi între om şi spaţiul construit. Iniţiativa grupului Urban Experiments1 la Londra de a transforma scuarul catedralei St Paul într-o zonă de repaus a presupus inserarea în spaţiul public a câtorva scenarii şi urmărirea reacţiilor oamenilor în relaţie cu acestea: elemente de tip artă urbană (oglinzi), locuri de stat, peluză. Interesant a fost faptul că atractivitatea cea mai mare a fost determinată de elementele din sfera artistic experimentală, demonstrând valoarea culturală a spaţiului urban. take over from the adjacent zone typology and provide a link between two or more morphologically different areas (becoming a linking space between these) (e.g. the areas between traditional lots and collective residence). The interventions that can be achieved in such cases shall assume the role of ensuring a dialogue between the place history and the contemporary inserts, to harmonize the urban breaks and segregation at spatial configuration and functional level. These can form nodes in the new proposed networks, articulations in urban tissue, ensuring that quality to the landscape which gives spatial coherence. Cultural and social experiments in the urban landscape The growing communication need within recent decades has caused experimenting activities with various characteristics in the urban landscape, following different purposes (transmission of messages, getting attention, urban space enhancement). Activities with cultural, artistic and social character were initiated, in order to achieve a communication among people and between humans and the built framework. Urban Experiments Group initiative in London to transform St Paul Cathedral Square into a rest area implied inserting in the public space a few scenarios and observing people reactions: urban art elements (mirrors), seating places, lawn. Interesting was that the highest attractiveness was determined by elements belonging to the experimental artistic field, demonstrating the cultural value of the urban space. 1 Grupul Urban Experiments doreşte să exploreze potenţialul ascuns al spatiilor urbane şi să implice oamenii în modelarea oraşului lor. Lucrările lor se referă la intervenţii temporare în spaţii urbane, urban design şi campanii de comunicare. http://www. urbanexperiments.eu/ Studii şi cercetări ştiinţifice de arhitectură şi urbanism / Architectural and Urban Research Studies / ARGUMENT 299 St Paul’s Churchyard Experiments Sursa / Source: http: //www.urbanexperiments.eu/ Artistul Rafael Lozano Hemmer propune de mai mult de un deceniu experimente interactive încadrate în seria numită “Relational Architecture” – desfăşurate în spaţiul public, cu puternice influenţe asupra peisajului urban. Influenţele se manifestă nu numai asupra imaginii rezultate, ci şi asupra reacţiilor umane, a relaţiilor dintre oameni şi cadrul construit şi uneori şi asupra conştiinţei umane (atragerea atenţiei asupra unor probleme de mediu). 300 The artist Raphael Lozanno Hemmer suggest from over a decade interactive experiments frames in the “Relational Architecture” series – held in public spaces, with strong influences on the urban landscape. The influences manifests itself not only on the resulted image, but on the people reactions, on the relations between humans and architectural framework, and sometimes on the human consciousness (raising attention on environmental issues). Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” / “Ion Mincu” University of Architecture and Urban Planning “Solar Equation” este o instalaţie artistică amplasată in spaţiul public, realizată în timpul Light Festival din Melbourne. Este o simulare fidelă a soarelui – un balon sferic suspendat deasupra Federation Square, animat prin intermediul a cinci proiectoare. Ecuaţii matematice generează animaţiile solare, simulând turbulenţe, flăcări, pete solare ce pot fi observate pe suprafaţa soarelui. Oamenii pot influenţa sau selecta diferite animaţii folosind un iPhone, iPod sau iPad. Experimentul ridică probleme legate de mediu şi încălzirea globală printr-o abordare romantică, sugerând efemeritate, mister, paradox. În acelaşi timp, proiectul este o platformă pentru exprimarea simbolismului tradiţional şi dezvoltarea de noi poveşti.2 “Solar Equation” is a public art installation from the Light Festival in Melbourne. It is a faithful simulation of the sun – a spherical balloon, pending over Federation Square, animated using five projectors. Mathematical equations generate the solar animation, simulating the turbulence, flares, sunspots that can be seen on the surface of the sun. People may influence or select different animations using an iPhone, iPod touch or iPad. The experiment arise environmental questions of global warming through a romantic approach, suggesting ephemerity, mystery and paradox. In the same time, this project is a platform of the expression of traditional symbolism and the emergence of new stories.1 Solar Equation Experiment, by Rafael Lozano Hemmer Sursa / Source: http://www.lozano-hemmer.com/solar_equation.php 2 Lozanno-Hemmer, Raphael, http://www.lozano-hemmer.com/solar_equation.php, licensed under a Creative Commons Attribution 1 Lozanno-Hemmer, Raphael, http://www.lozano-hemmer.com/solar_equation.php, licensed under a Creative Commons Attribution Studii şi cercetări ştiinţifice de arhitectură şi urbanism / Architectural and Urban Research Studies / ARGUMENT 301 “Articulated Intersect” este un experiment interactiv, proiectat de Lozano – Hemmer şi produs împreună cu Musee d’Art Contemporain, dorind să intervină în Place des Spectacles în Montreal. Instalaţia produce un joc de lumini care poate fi modificat de public folosind câteva panouri de control. Participanţii pot crea structuri inspirate din lucrările lui Richard Buckminster Fuller. Menită să amplifice participarea la scară urbană, Articulated Intersect este vizibilă pe o rază de 15 km. Realizând sculpturi de lumină personalizate, proiectul caută să inducă intimitate şi complicitate în desfăşurarea unui eveniment artistic care nu este niciodată finalizat.3 “Articulated Intersect” is an interactive experiment designed by Lozanno-Hemmer and co-produced by the Musee d’Art Contemporain, wishing to transform the Place des Spectacles in Montreal. The large-scale installation produces an interactive canopy of light that can be modified by the public using a number of lever-controllers. The participant can create an animated tetrahedron inspired by the work of Sir Richard Buckminster Fuller. Meant to amplify participation to an urban scale, Articulated Intersect is visible over a 15-km radius. Creating personalized light sculptures that segment the sky, the project seeks to create intimacy and complicity in an unfolding art event that is always far to be complete.2 Articulated Intersect, by Rafael Lozanno Hemmer Sursa / Source: http://www.lozano-hemmer.com/solar_equation.php 3 Idem 302 2 Idem Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” / “Ion Mincu” University of Architecture and Urban Planning Concluzii Conclusions Modalităţile de intervenţie în peisajul urban sunt variate şi diferă de fiecare context în parte. La nivel general, pentru o arie urbană se poate genera o schemă relaţională în care fiecare nod al reţelei să prezinte caracteristicile proprii şi cele ale spaţiului urban din care face parte. Vizualizarea în paralel a nodurilor care alcătuiesc schema va determina caracterul general, potenţialul şi necesarul de intervenţie. Fiecare nod va avea astfel o strânsă legătură cu reţeaua şi cu restul nodurilor urbane, având rol de “link” urban – corelând la nivel de informaţie spaţiile fizice urbane, relevând specificul şi întărind identitatea zonală. Se va realiza o armonizare între structura socială, structura urbană şi structura estetică şi cultural – identitară, rezultatul fiind un Peisaj Urban coerent, cu valori şi continuitate –benefic unei vieţi urbane echilibrate. Realizând aceste relaţii – rupturile şi segregările din spaţiul urban vor fi diminuate poate până la dispariţie de către cursivitatea spaţială, coerenţa traseului şi sentimentul de apropriere. Acestea vor oferi individului societăţii contemporane mediul fizic stabil şi complex, recognoscibil şi identificabil de care are nevoie într-o lume a uniformizării şi virtualizării. The ways of intervention in the urban landscape are varied and differ according to the context. At general level, for an urban area a relational schema can be generated, where each network node presents its own characteristics and those of the global space. Viewing at the same time the nodes that make up the scheme will determine the general character, the potential and the need of intervention. Each node will have a close connection to the network and to the other urban nodes, having the role of urban “link” – correlating at informational level the physical urban spaces, revealing the specificity and strengthening the zone identity. A harmonization will be made, between the social structure, the urban structure and the aesthetical and cultural structure, thus resulting a coherent Urban Landscape, with values and continuity. By making these relations, the breaks and the segregations from the urban space can be reduced by the spatial fluency, by the route’s coherence and by the feeling of appropriation. These will provide to the contemporary society individual a stable and complex physical environment, recognizable and identifiable in a world of uniformity and virtualization. Studii şi cercetări ştiinţifice de arhitectură şi urbanism / Architectural and Urban Research Studies / ARGUMENT 303 Bibliografie / Bibliography ENACHE, Cristina, Peisajul urban in contextul tehnologiei informaţionale. Studiu asupra implicaţiilor şi tendinţelor noilor tehnologii in structura urbană tradiţionale, teza de doctorat, octombrie 2010 GOSPODINI, Aspa, European cities and place-identity generators, Discussion Papers Series, University of Thessaly Publications, Volos, 2002 LLOP, Carlos, Metropolitan landscapes : polycentrism , expansion, multi -peripheries and micro -peripheries. From the cliché landscape to the kaleidoscope landscape, p.91-114 in The Challenge of landscape in metropolitan areas, UAB Digital Repository of Documents, 2008 - www.ddd.uab.cat LOZANO - HEMMER, Rafael, http://www.lozano-hemmer.com/, licensed under a Creative Commons Attribution LYNCH, Kevin, Good City Form, MIT Press, 1992 LYNCH, Kevin, L’image de la cite, Paris:Dunod, 1976. MELISSINOS, Alexandre, Cities as urban “monuments” in ECC – PAT 2001 - Forward planning: The function of cultural heritage in a changing Europe NOUVELLON, Amelie, L’influence de la forme urbaine sur les citoyens / La lisibilité de l’espace public joue t-elle un rôle pour son appropriation ? Le cas de trois places d’Orléans - Université de Tours - AR - 24 septembrie 2002 ROZENHOLC, Anita, Heritage in a network society in ECC – PAT 2001 - Forward planning: The function of cultural heritage in a changing Europe ***Globalizare şi identitate, Secolul 21 nr.7-9/2001 ***Les debats sur la ville 7, Fabriquer la ville aujourd’hui – sous la direction de Francis Cuiller, ed.Confluences, Agence d’urbanisme Bordeaux metropole Aquitaine, 2008 ***The Challenge of landscape in metropolitan areas, UAB Digital Repository of Documents, 2008 - www.ddd. uab.cat ***The image and the region – Making mega-city regions visible!, ed. by Alain Thiersten, Agnes Forster - Lars Muller Publisher, Baden, Switzerland, 2008 http://www.urbanexperiments.eu/ 304 Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” / “Ion Mincu” University of Architecture and Urban Planning