COMUNICARE EFICIENTĂ

I vesteşte î oa e i ! Proie t ofi a ţat di Fo dul “o ial Europea pri Progra ul Operaţio al “e torial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007I vesteşte î oa e i! Axa prioritară r. Corelarea î văţării pe tot par ursul vieţii u piaţa u ii Do e iul ajor de i terve ție . Tra ziţia de la ş oală la viaţă a tivă Titlul proie tului: „SUCCES: Susți erea ti erilor U iversitari pri Co silierea pe tru o Carieră și o Evoluție profesio ală de Su es Contract POSDRU/161/2.1/G/141333, Cod SMIS 53256 COMUNICARE EFICIENTĂ Cea mai mare problemă legată de comunicare este iluzia că a fost realizată. (George Bernard Shaw) Î ge eral, oa e ii petre ai ult de 75% di ti p î situaţii i terperso ale, de o u i are. Multe di tre problemele care apar într-o orga izaţie se datorează lipsei de o u i are. O o u i are defe tuoasă auzează ele ai ulte di tre pro le e, du e la o fuzii şi poate fa e să eşueze u pla u . Cli atul orga izaţio al de o u i are, o diţiile î are se realizează s hi ul de i for aţii, idei şi se ti e te, deter i ă ăsura î are o u i area aju ge să reprezi te o forţă egativă sau pozitivă pe tru o pa ie, i flue ţâ d asfel i agi ea orga izaţio ală. U li at des his şi oopera t sti ulează rearea u or relaţii de ola orare, are per it u pro es efi ie t de strâ gere şi s hi de i for aţii, atrăgâ d după si e o i agi e favora ilă asupra orga izaţiei, pe â d u li at de o u i are î his şi defensiv are un efect invers. R. Tho pso pre izează ur ătoarele ara teristici ale comportamentelor legate de o comunicare des hisă şi oopera tă: - su t des riptive: afir aţiile fă ute su t ai degra ă i for ative de ât evaluative; - su t orie tate spre soluţie: a e tul se pu e pe aflarea u ei soluţii a pro le ei şi u pe eea ce nu se poate face; - su t des hise şi si ere: hiar şi atu i â d su t expri ate u ele riti i, apar u eori esaje as u se; s opul lor tre uie sa fie de a ajuta şi de a î u ătăţi; - su t ate te şi grijulii: se pu e a e t deose it pe e patie şi î ţelegere; - sunt echitabile: comunicare este un proces la care ia parte oricine, în mod egal, indiferent de rol sau statut; - asigură feed a k: văzut a u ele e t ese ţial î e ţi erea relaţiilor u e de lu ru şi a u ui ivel î alt al perfor a ţei Comuni area reprezi tă s hi ul şi fluxul de i for aţii şi de idei de la o persoa ă la alta, i pli ă tra s iterea u ei idei ătre u re eptor. Co u i area efi ie tă are lo doar atu i â d re eptorul î ţelege exa t i for aţia şi ideea pe are tra s iţătorul doreşte să le o u i e şi ge erează o rea ţie ade vată. Ele e tele o u i ării efi ie te Cer etările î do e iul o u i ării i teru a e arată ă:  55% di totalitatea esajului pe are îl o u i ă este tra s is pri li ajul trupului (gesturi si atitudine),  38% este transmis prin elementele paraverbale (tonul, ritmul si volumul vocii)  şi doar u pro e t de 7% este tra s is pri i ter ediul uvi telor (ele e tul ver al propriuzis). Aşadar, o po e ta o -ver ală li ajul trupului şi ele e tele paraver ale reprezi tă peste 9 % di ceea ce transmitem interlocutorului. Astfel, da ă esajul o -verbal îl contrazice pe cel verbal, oamenii au te di ţa de a ig ora uvi tele, ţi â d sea a doar de li ajul o -verbal. Rezultatele o u i ării depi d doar într-o i ă ăsură de o ţi utul dis ursului, ese ţial este cum spui. Co porta e te o ver ale şi paraver ale:  Contactul vizual - a esta ajută la reglarea ure tului o u i ării, e a ă î redere î eilalţi şi reşte redi ilitatea i terlo utorului. Oa enii care stabilesc contactul vizual deschid dire ţia o u i ării şi tra sferă i terese, griji, ăldură şi redi ilitate.  Expresiile feţei: )â etul este o expresie are tra s ite feri ire, priete ie, aldură sufleteas ă şi plă ere. )â etul este adesea o tagios şi oa e ii pot rea ţio a favora il. “e vor si ţi ai i e î preaj a ta şi vor dori să as ulte ai ult.  Gesturile. U stil de orator a tiv aptează ate ţia as ultătorului, fa e o versaţia ai i teresa tă şi fa ilitează î ţelegerea esajului.  Poziţia şi orie tarea orpului. Pri odul î are vor eşti şi te işti o u i i u eroase esaje. “tâ d drept şi aple â du-te î ai te o u i i as ultătorilor ă eşti a orda il, re eptiv şi priete os. Apropierea i terperso ală se î ta plă atu i â d tu şi as ultătorul tău vă aflaţi faţă î faţă.  Dista ţa. Poţi dete ta se ale ale dis o fortului auzat de i vadarea spaţiului perso al al elorlalte persoa e. U ele di tre a estea pot fi: lăti area, datul di pi ior, ătaia di pi ior sau privirea ostilă.  Vocea. Vorbirea poate semnala comunicarea non-ver ală atu i â d i lude ele e te vo ale u ar fi: to , e ergie, rit , ti ru vo al, i te sitatea şi i flexiu ea vo ii. Pe tru a le stăpâ i ât ai i e, tre uie să î veţi să variezi a este şase ele e te ale vo ii. Aceste semnale pot repeta, contrazice, înlocui, completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte. Preze tă î o ti uare ele ai i porta te aspe te î ti pul pro esului de o u i are: Planificarea mesajului Co u i aţi si plu şi dire t. Î ai te să î epeţi să o u i aţi, gâ diţi-vă o lipă la eea e vreţi să spu eţi şi de e. Nu pierdeţi ti pul prelu râ d i for aţii are u su t e esare pe tru a u irosi ti pul as ultătorului/ ititorului şi a u rea o fuzie elor ărora vă adresaţi. Pentru a-ţi orga iza o u i area:  Întelege-ţi o ie tivul. De e vrei să îl o u  Întelege-ţi pu li ul. Cu i e vrei să o u i  Pla ifi ă-ţi eea e vrei să spui şi odul î  Caută referi ţe despre felul î are a fost Codificarea - Crearea unui mesaj clar, bine realizat i i? i? Ce tre uie a esta să ştie? are vrei să tri iţi mesajul. esajul tău pri it. Câ d ştii eea e vrei să spui, de ide-te exa t asupra odului î are vrei să spui. Eşti respo sa il u transmiterea unui mesaj lar şi o is. Pe tru a o ţi e a easta, tre uie să te gâ deşti u u ai la eea e vei spu e, dar şi la u va fi per eput. Adesea e o e tră asupra esajului şi asupra felului î are îl vo tra s ite. Dar da ă esajul este tra s is fară a lua î considerare perspectiva celeilalte persoane, este foarte probabil ca o parte din mesaj să fie pierdută. Pe tru a o u i a ai efi ie t tre uie:  “ă î telege eea e ave u adevărat evoie şi e vre să spu e .  “ă a ti ipă rea ţia eleilalte persoa e.  “ă alege uvi tele şi să folosi li ajul orpului, are vor ajuta ealaltă persoa ă să î ţeleagă ceea ce noi spunem. Î eea e priveşte o u i area s risă, asiguraţi-vă ă eea e s rieţi va fi ore t per eput. Câ d îţi s rii esajul, e i e să fa i ur ătoarele:     Revizuieşte-ţi stilul. Evită să foloseşti uvi te di jargo sau argou. Verifi ă textul di pu t de vedere gra ati al şi al pu tuaţiei. Verifi ă de ase e ea to ul, atitudi ea, ua ţa şi alte su tilităţi. Da ă ai î doieli ă esajul u va fi per eput asa u tre uie, pro a il ă asa se va şi î tâ pla. Mai i e îl larifi i!  Fa iliarizează-te cu politicile privitoare la comunicarea în scris ale companiei respective. Alege canalul de comunicare potrivit Odată u odifi area esajului, tre uie să alegi el ai u a al de o u i are pe are să îl foloseşti pentru a-ţi tri ite esajul. Vrei să fii efi ie t şi să profiţi ât ai ult de oportu itatea o u i ării. Folosirea e-mail-ului pe tru a tri ite si ple i di aţii este pra ti ă. Totuşi, da ă vrei să delegi o sar i ă o plexă şi u e- ail va du e doar la ai ulte î tre ări, ar fi ai i e să fixezi o dată pe tru a vor i perso al. Iar da ă esajul are u o ţi ut e oţio al egativ, u folosi î i iu az e-mail-ul. Asigură-te ă vei comunica perso al sau la telefo astfel î ăt să îţi poţi da sea a de i pa tul esajului tău şi să poţi fa e ajustările ele ai i di ate î situaţia dată. Câ d vrei să te hotărăşti asupra odului de tri itere a esajului, ia î o siderare ur ătoarele:  Co ţi utul e oţio al al su ie tului  Cât de uşor este să o u i i detaliile  Preferi ţele re eptorului  Constrângerile de timp  Nevoia de a î tre a şi de a răspu de Ai evoie de rea ţie, pe tru a te asigura ă oa e ii ţi-au î ţeles esajul. U eori, rea ţia poate fi ver ală, alteori u. Rea ţia expri ată pri li ajul orpului este el puţi la fel de i porta tă a şi ea ver ală. Privi d expresia feţei, gesturile şi poziţia persoa ei u are o u i i, poţi dete ta:  Nivelurile de încredere.  Apărarea.  Acordul cu ceea ce spui.  Î ţelegerea sau eî telegerea esajului.  Nivelul de interes.  Nivelul de angajare cu mesajul respectiv.  Sinceritatea sau neonestitatea. Rea ţia poate fi de ase e ea for ală. Da ă tu o u i i eva foarte i porta t, adesea erită să pui î tre ări persoa ei areia i te adresezi a să te asiguri ă a î ţeles pe depli esajul. Şi î az ă tu pri eşti i for aţiile pri a eeaşi etodă de o u i are, repetă-le u propriile uvi te a să te asiguri ă ai î ţeles. Decodificarea - Pri irea şi i terpretarea u ui mesaj “ă as ultă u adevărat, poate fi u lu ru difi il, de a eea u ui as ultător efi ie t i se spu e as ultător a tiv. Ca să as ulţi efi ie t, oferă elui e vor eşte toată ate ţia ta:  Uită-te la persoa ă  Fii atent la limbajul trupului  Evită distrageriile de ate ţie  Apro ă şi zâ eşte pe tru a apro a ele spuse  Permite-i persoa ei să vor eas ă fără să te gâ deşti e vei spu e  Nu întrerupe Titlul programului: Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 “Investeşte în oameni!” Titlul proiectului: „SUCCES: Susținerea tinerilor Universitari prin Consilierea pentru o Carieră și o Evoluție profesională de Succes” Editorul materialului: Dynamic HR Data publicării: Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României